Page 6 - Drumul_socialismului_1983_08

oag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 002 <

Lucrătorii secţiei de mo­
Calitatea oţelului—prioritate definită zaic Crăciuneşti, comuna
Băiţa, angajaţi cu răspun­ Teleu
de angajare şi responsabilitate dere în întrecerea socialis­
tă pentru îndeplinirea şi
(Urmare din pag. 1) Ele sînt subiectul unor per­ condiţii, într-o secţie mare depăşirea sarcinilor de plan Se recuperează restanţele iG,00 Telex
manente reclamaţii din producătoare de oţel, să se la producţia fizică, întîm- 1G,05 Ecran d«
Desene ai
— Pentru turnarea oţe­ partea la minatori lor. înregistreze şi cele mai pină ziua de 23 August, „în legătură cu aspecte­ tone de oţel inoxidabil. muţa de
sodul 3
lurilor aliate am introdus — Utilajul de turnare ră- multe rebuturi şi decla­ marea sărbătoare naţiona­ le critice din articolul Privind rezolvarea acestor 1G,30 Telesport
în exploatare lingotiere cu mîne în continuare un... sate. lă a poporului român, cu „Cauzele restanţelor tre­ probleme am sesizat orga­ 17.15 Universul
parametri geometrici îm­ dijmuitor al calităţii oţelu­ Şi fiindcă am adus vorba realizări deosebite în mun- buie înlăturate. Cum acţio­ nele centrale de resort pen­ 18.00 închidere
bunătăţiţi. Apoi, aceste şar­ lui nostru. Pereţii interiori de materiale declasate, a- nează oţelarii ?“, publicat tru a lua măsurile ce se 20.00 lui Telcjurna
je le turnăm sub atmosfe­ ai lingotierelor au o rezis­ cestea nu sînt oţeluri care în ziarul „Drumul socia­ impun. 20.15 Actualital
ră protectoare de azot. Am tenţă scăzută. După cîteva să nu mai poată fi folo­ lismului" nr. 7 967, din Pe plan intern, o serie că
extins şi barbotarea cu ar­ turnări, din această cau­ site. Se trec la o marcă in­ 23 iunie a.c., vă comuni­ de lipsuri au fost înlătu­ 20.30 Partidul,
gon. Dar ca o realizare ză, apar defectele pe su­ ferioară, fără pretenţii SVlaîerSale căm că ele corespund rea­ rate, fapt relevat prin de­ porul — ;
triotice
deosebită mi se pare a fi prafaţa lingoului. Iar la prea mari. însă odată cu lităţii. Unele din aceste păşirea sarcinilor de plan nare
înlăturarea subiectivismu­ hala de pregătire nu reu­ trecerea lor într-o catego­ de construcţie cauze — aprovizionarea pe luna iunie, reuşind să 20,50 Documen
C.C. al I
lui la lucrul pe şarjă. A şim să curăţăm în mod co­ rie inferioară, apar şarjele neritmică şi sub nivelul recuperăm 457 tone de oţel gram de
crescut exigenţa la nivelul respunzător cele 500 de în afară de program, şarje peste prevederi necesar cu feroaliaje, lip­ din restanţa de 611 tone fleţitor p
echipelor de oţelari. S-au lingotiere ce le rulăm zil­ care de cele mai multe ori sa de electrozi şi calitatea sul econo
luat şi măsuri împotriva a- nic prin hala de turnare. blochează ajustajele lami- necorespunzătoare a aces­ acumulată pe primele cinci ţării, pei
bunăstări
celora care, din neglijenţă, Un alt impediment în ca­ noarelor. tora — sînt de natură o- luni ale anului". popor. F
declasează sau rebutează lea obţinerii unui indice Supunem atenţiei o ulti­ biectivă, ele generînd ne­ Răspunsul este semnat tribuire
bal în ti
oţelul. de calitate superior sînt mă problemă legată de ca­ că. îndeplinind sarcinile realizarea, de la începutul de ing. Mircea Pcnescu, 21,05 Film arti
Dacă aceasta este situa­ cărămizile refractare. litatea oţelului: prafurile de plan aferente primelor anului, a 7 000 tone de oţel director adjunct tehnic al 22.30 Tclcjurnî
ţia la O.S.M. 1, la cea mai Dar aceste probleme au unguente. Este timpul şi şapte luni din acest an, pentru rulmenţi şi 10 000 C.S. Hunedoara.
mare oţelărie hunedorea- fost valabile şi pentru cazul ca oţelarii şi cerce­
nă, O.S.M. 2, lucrurile se O.S.M. 1. Acolo însă nu tătorii hunedoreni, într-un harnicul colectiv de mun­
prezintă altfel. După cum s-a vorbit atît de mult de efort colectiv, să găsească citori şi cadre tehnice de IlgAD!
aprecia şeful acestei secţii, aceste neajunsuri. Dimpo­ acele prafuri de turnare a- specialitate al acestei uni­
inginerul Gheorghe Amiti- trivă, în discuţiile avute Ia decvate pentru procesele tăţi, în frunte cu comuniş­ în curînd — un saivan
teloaie, rebutul continuă să secţia respectivă, s-au a- siderurgice. încă nu s-a BUCUREŞTI
se situeze peste procentul dus în prim-plan cîteva găsit un praf unguent care tii, a reuşit să producă şi cu o mie de locuri dioprogramul
de 1 la sută (cînd, în con­ măsuri care au drept scop să confere o suprafaţă co­ să livreze în plus faţă de La ordinea zi
diţii normale, acesta ar fi contracararea deficienţe­ respunzătoare lingoului. prevederile planului 340 La C.A.P. Banpotoc se fermele pentru acoperiş, tură ; 7,001
7.30 23 Augus
trebuit să fie cu mult sub lor. La O.S.M. 2 ar fi tre­ Cel ce se foloseşte în pre­ tone de terasit şi peste 100 află în construcţie un sai­ s-au înzidit pereţii şi ur­ noul dc onoa
respectivul procent), iar buit să funcţioneze o in­ zent se zgurifică şi rămîne van modern, cu o capaci­ mează să se monteze plă­ In cinstea m
declasatele pe flux trec şi stalaţie de curăţare meca­ ca o pojghiţă pe pereţii tone de mozaic. De aseme­ tate de o mie de locuri cile de azbociment la Întrecerea i
desfăşurată ;
ele de 1 la sută. nizată a lingotierelor, ar, fi lingourilor şi lingotierelor. nea, organizîndu-şi în mod pentru turma de ovine. acoperiş ; să se amenajeze presei ; 8,10 <
Rebut şi declasate. Iată trebuit să existe suficiente Trebuie înlăturate aceste temeinic munca pe întreg Avînd sprijinul muncito­ spaţiile de furajare şi ma­ dillor ; 9,00
două elemente ce diminu­ oale de zgură, ar fi tre­ neajunsuri şi creată cale fluxul producţiei şi folo­ rilor de la Secţia C.S.H. ştiri ; 9,05 Ri
cultătorilor;
ează eficienţa muncii oţe- buit găsit un producător liberă calităţii. Trebuie sind cu randament sporit pentru prelucrarea deşeuri­ ternitatea. Aurel Lupaş, de ştiri ; 10,(
iarilor, încarcă nejustificat de cărămizi refractare ale conjugate toate eforturile lor metalice din Simeria, preşedintele cooperativei, solişti dc mu
costurile din producţie şi cărui produse să facă faţă utilajele din dotare şi tim­ în executarea lucrărilor ca­ aprecia în mod deosebit 10.30 Din ţăr
reduc indicele de calitate. condiţiilor de exploatare pentru a ridica nivelul pul de lucru, acest colec­ lificate de construcţii-mon- contribuţia adusă la exe­ 10,15 Corul dc
primavera",
Multe dintre deficienţele tehnic al producţiei, pen­ tiv a reuşit să obţină şi taj, lăcătuşerie, sudură, cutarea lucrărilor de către diu N .
ce apar la oţelul produs din oţelărie. Cum însă a- tru obţinerea unor produse o productivitate valorică cu confecţii metalice şi mon­ muncitorii din echipa mais­ tin d, iA i
serial 'pentru
în această secţie se pot ceste probleme nu şi-au de o calitate competitivă taj, acest obiectiv se află trului Toader Cornea, a Buletin de şti
clasifica într-o grupă mai găsit o soluţionare rapidă, cu cele mai bune produse 23 la sută mai mare decît într-un stadiu avansat de cooperatorilor Dumitru Cră­ ţa secolului
mare: defecte de suprafaţă. este firesc ca în aceste realizate pe plan mondial. prevăd sarcinile de plan. comoara folc
construcţie. Au fost mon­ ciun, Vichente Pitar şi De la 1 la
o - ® - » — — • - * > - » — — e — # — • — a — « taţi stîlpii de susţinere şi alţii. bul invitaţiloi
de ştiri ; 10,(l
Dolăncscu; 1(
Drumul legumelor din cîmp spre consumatori Ceauşescu —
cintece patrii
luţionarc ; 16
de
secretara
organizaţiei
(Urmare din pag. 1) aproape 300 tone de le­ cordă efectuării la timp şi partid, care sînt zi de zi Pensionari în haine de lucru economice ; 1
17,05
ştiri ;
gume. In ultima vreme de calitate a lucrărilor de gînd şi în fa
cu data de 29 iulie, 50 de s-a trecut la recoltarea întreţinere. Marioara Iancu, prezente la muncă şi' îşi limbii rom7.1
femei din echipa tovarăşei şi livrarea cepej uscate şi Ana Morar, Ludovica Ştef, fac cu multă conştiinciozi­ In halta C.F.R. Geoagiu, vester şi Ion Răbdat, trac­ serii; ★ Itevi
Emilia Bembea, au trecut a ardeiului. De aici, se Silvia Magda, Valeria Jurj tate şi răspundere datoria în fiecare dimineaţă, din torişti, Ion Zălar, muncitor nală radio 1 !
în ţară *
ia recoltarea cepei uscate. trimit spre pieţe şi maga­ fie că muncesc la prăşit, „personalul 7,30“ coboară permanent, şef de echipă, 20,00 Radioju
Această unitate a dat pînă zine varză, conopidă, ardei, sînt cîteva din harnicele sau la recoltat. Cuvinte zeci de oameni. Şi tot în cu pensionari harnici cum Bestia dv... ;
acum aproape 400 tone de ceapă şi alte produse. cooperatoare din echipa de laudă ni s-au spus şi fiecare dimineaţă, majorita­ sînt Ion Zetcu, Stelian tr-o oră ; 2
muzicale ;
legume. Numai în ultima O vriiă deosebită se a- condusă de Victoria Nutiu, despre mecanizatorii Ioan tea dintre ei traversează Avădanei, Carol Balint, stop muzical.
perioadă s-au livrat la Filimon şi Ioan Miert care şoseaua naţională şi „urcă" Ana Gavrilă, treaba merge
C.L.E, peste 100 tone var­ prăşesc, fac lucrările de pe drumul Romosului. Sînt strună".
ză, 30 tone castraveţi, 10 combatere, scot ceapa, asi­ pensionari din Hunedoara, Din discuţiile purtate am
tone ceapă şi alte produse gură buna funcţionare a foşti oţelari, furnalişti, e- aflat că ei sînt, la rîndul
de grădină. aspersoarelor. Astfel, da­ lectricieni, sudori, lăcătuşi. lor, mulţumiţi de condiţii­
Activitatea de muncă în torită eforturilor depuse Pensionari... în haine de le sociale pe care ferma le DEVA: Incr
turi ale um
ferma de la Rapoltu Mare de toţi cei ce muncesc in lucru. Unii se opresc a- oferă; dormitoare, canti­ Rusia (Patrii
este tot mai intensă. Şi fermă, în frunte cu ing. proape, la ferma de hamei nă la care se poate servi computerul ş
aici, după cum ne-a spus Viorel Cornea, om care a I.A.S. Simeria, un alt o masă caldă la prînz, ves­ ta) ; --Tre­
primarul comunei, Augus- pune mult suflet în tot grup intră la complexul de tiare şi grupuri sociale, ma
lin Boticiu, în ultima vre­ ceea ce face, s-a putut ca îngrăşare a porcilor al toate bine întreţinute şi (Flaci—-); tn
(Siderurgistul
me nu se mai întîmpină în urmă cu cîteva zile să I.S.C.I.P. Orăştie. puse la punct. Iar ei, pen­ tal (Arta);
greutăţi în preluarea pro­ se termine a doua praşilă în ziua de 20 iulie a.c., sionarii în haine de lucru, (Constructori
ci tiselor şi delegaţii C.L.F. manuală la varza de toam­ la ferma de hamei începuse răspund aşa cum se cuvi­ şani : Kr
Kramer (Uni
Orăştie îşi fac simţită tot nă (25 ha), prima praşilă recoltatul de pe cele 118 ha. ne : sînt coautori şi parti­ (7 Noiembrie)
mai mult prezenţa în cîmp la culturile succesive de cipanţi direcţi la înfăptui­ Parada Cliap
ia recoltarea, sortarea şi castraveţi, fasole şi dovle­ „Este o lucrare care rea iniţiativelor luate în VULCAN :
turni (Luceai
preluarea produselor. Iar cei (15 iia). Acum se află concentrează multă forţă cadrul fermei. Astfel, în Domnul Mili
graficul este respectat de în faza finală aplicarea de muncă — ne spunea Urmă cu doi ani s-a hotărît PETRILA : <
(Muncitoresc
ambele părţi. tratamentelor pentru com­ ing. Ion Fîntînă, şeful fer­ ca sfoara folosită pentru SA : Undt
Legumicultorii din Ra­ baterea bolilor şi dăună­ mei. Nu-i puţin lucru să reţeaua de întins hameiul te (Muncilor»
poltu Mare au dat pînă torilor la ardei, vinete şi recoltezi zilnic peste 4 ha să fie recuperată şi refo- Căderea Imţ
acum pentru oamenii mun­ Ferma C.A.p. Simeria. imagine de la recoltarea verzei varză şi se continuă udă­ de hamei, adică undeva losită. Rezultatul ? Prin re­ (Retezatul);
cii din oraşele şi centrele de vară. rile la varza de toamnă, la 8 000 kg hamei verde. valorificarea celor aproape creţul juri
(Steaua roşii
muncitoreşti ale judeţului ardei şi ţelină. Şi acesta-i doar începutul 1 40 procente cît se recupe­ ZA : Julia
Dar nu ne plîngem, avem rează, unitatea obţine un RAŞTIE : C
momente cu
(Patria); Go
cu cine. Mecanizatori, cîţi- beneficiu suplimentar de GEOAGIU-B
Colectivul poate mal mult va localnici şi pensionarii. 100 mii lei. Salutări pro
(Casa de eu!
Cu oameni ca Yentzel Sil-
MIRCEA DIACONU
cia); BRA
turi pe v
(Urmare din pag. 1) gătire şi urmărirea pro­ virtutea triplei lor calităţi lucru vor conduce la înde­ CALAN : Co
ducţiei, care au lăsat pe de proprietari, producători plinirea ritmică a sarcini­ — seriile I
cultură); SI
tivă pentru rezolvarea a- „umerii" secţiilor, în pe­ şi beneficiari, vorbitorii au lor de plan, la creşterea FOTOCRiîicĂ De-a valma... temporară (
cestor „greutăţi obiective", rioada analizată, o bună trecut în revistă faptele eficienţei muncii colectivu­ Margarete p
cum sînt numite, sau pen­ parte dintre sarcinile pro­ pozitive din viaţa colecti­ lui. La rîndul lor, Constan­ "...Astfel se află depozita­ laşu de Sus. Oare în aceas­ (Lumina).
tru reaşezarea planului fi­ prii. O preocupare nemul­ vului, punînd însă un ac­ tin Bălăci, Gheorghe Bog­ te ambalajele în spatele tă imagine nu-şi recunosc
zic pe trimestre, în raport ţumitoare au avut şi pro­ cent deosebit pe ceea ce dan, Carol Pop, Aron Cos- clădirii ce adăposteşte ma­ „spiritul de buni gospodari"
cu personalul muncitor din iectanţii, care, în multe ca­ trebuie întreprins în con­ mescu şl Liviu Cucu, după gazinul sătesc şi bufetul din şi alţi gestionari de la uni­ [vl
secţii şi capacităţile de zuri, au acceptat să fie tinuare pentru înfăptuirea ce au apreciat răspunderea satul Nucşoara, comuna Să-, tăţi similare din comună ?
producţie existente. De-a „mobilizaţi" la îndeplini­ sarcinilor mobilizatoare ca­ cu care oamenii muncii ac­
dreptul bizară pare şi ex­ rea propriilor sarcini. .i re le stau în faţă, în lu­ ţionează la locurile lor de Timpul pi
plicaţia că nerealizarea Pe bună dreptate, ana­ mina recentelor hotărîri şi muncă, au subliniat impor­ azi, 3 augm
planului la fîşii cu goluri liza a "fost severă. Şi din legi adoptate de către C.G. tanţa rezolvării unor pro­ va fi insla
se datorează neatenţiei bi­ darea de seamă, dar şi din al P.C.R. şi de Marea A- bleme vitale pentru bunul temporar m
averse de p
roului plan, care nu a Ur­ cuvîntul participanţilor la dunare Naţională. Nicolae mers al producţiei, cum soţite de c
mărit realizările anterioare dezbateri s-a desprins clar Dcvian, Constantin Mitra- sînt î respectarea graficu­ trice. Vintu
şi în perspectivă, cerînd necesitatea de a se acţio­ che, Sabin Luca, Gheorghe lui de reparaţii la utila­ derat cu ini
ceput din
forului tutelar modificări na mai mult pentru întă­ Ştefan, cu deplină respon­ jele de bază, aprovizionarea nord. Tem;
de plan fără a le corela cu rirea disciplinei de produc­ sabilitate şi angajare pa­ ritmică cu materiale, a e- me vor fi c
planul semestrial (! ?). Es­ ţie la toate nivelurile, pen­ triotică, au arătat, în nu­ chipamentelor de protecţie şi 17 grade
xime între
te vorba aici de indiscipli­ tru crearea tuturor condi­ mele colectivelor pe care le pentru muncitori, dotarea
nă, dacă nu chiar mai mult, ţiilor în vederea derulării reprezintă, că mai sînt po­ cu maşini şi instalaţii, cre­ La munte
minimalizîndu-se pe ne­ ritmice a producţiei, redu­ sibilităţi de sporire a pro­ area Unui cadru optim des­ instabilă, I
Vor cădea ,
drept eforturile unui colec­ cerii consumurilor specifi­ ducţiei insuficient valorifi­ făşurării activităţii în toa­ şl se vor i
tiv de muncă pentru reali­ ce, a cheltuielilor mate­ cate, că organizarea locu­ te secţiile. Sarcinile de plan cări eleclrl
zarea planului. Restanţele riale, creşterea productivi­ lui de muncă, buna gospo­ pentru semestrul al II-lea sufla modei
tensificări
înregistrate poartă însă şi tăţii muncii şi îmbunătă­ dărire şi utilizare a mijloa­ la I.M.C. Deva pot şi tre­ din nord-v»
semnătura colectivelor de ţirea calităţii produselor, celor din dotare, preocu­ buie să fie îndeplinite e- dc serviciu
la birourile aprovizionare, realizarea unei eficienţe e- parea sporită pentru folo­ xemplar — s-au angajat Doici).
desfacere, programare-pre- conomice superioare. în sirea deplină a timpului de vorbitorii.