Page 10 - Drumul_socialismului_1983_08

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N(

In toată perioada de vară — Producţii fizice sporite

bogată activitate politico-ideologică (Urmare din pag. 1) tul anului, 677 MWh ener­ şi revirele, că sînt nece­
gie electrică şi 144 tone sare preocupări mai susţi­ 11,00 Telex
11.05 Univci
şi cultural-educativă întregii noastre activităţi combustibil convenţional, nute în direcţia recuperă­ 11,40Film
a devenit o permanenţă la înregistrînd economii şi rii şi refolosirii unor ma­ vardul
După încheierea anului nicipal de partid Deva se rii cooperativei „Mureşul" I.M. Barza — releva con­ la cheltuielile totale de teriale, încadrării severe 12.35 Ecran
10,00 Telex
de studiu în învăţămîntul lucrează la elaborarea unor avînd ca idee centrală „Să tabilul şef al întreprinderii, producţie, precum şi un în normele de consum şi 10.05Ecran
„Arab
politico-ideologic marea expuneri vizînd activitatea cunoaştem şi să respectăm Ioan Almăşan. Menţionez volum de beneficii supli­ creşterea, pe aceste căi, a 16.35 Studio
majoritate a comitetelor consacrată dezvoltării pa- legile ţării. Aplicarea în că am redus cheltuielile mentare de 263 000 lei. eficienţei activităţii pe în­ 20,00 Tcleju
ţ
de partid şi birourilor or­ triotismului revoluţionar, viaţă a hotărîrilor Confe­ materiale la 1 000 lei pro­ Minerii de la Barza sînt treaga filieră a producţiei. 20,15Fotogi
ganizaţiilor de bază din educaţiei materialiste a rinţei Naţionale a P.C.R. ducţie marfă cu 37,9 lei, insă conştienţi că în mun­ „Mai mult va trebui să tato :
viuri,
unităţile economico-produc- oamenilor muncii, precum privind retribuirea muncii". onorînd sarcina trasată de ca lor mai au greutăţi şi facem, aprecia minerul recte,
tive şi instituţiile munici­ şi înfăptuirii hotărîrilor O bună parte dintre conducerea de partid şi de neajunsuri, posibilităţi de Voicu Faur, de la sectorul 20,55Cinci
meni
piului Deva au adoptat de partid şi a legilor ţării. acţiunile ce se întreprind stat de a diminua aceste a munci mai bine, mai Musariu II, pentru creş­ 21,20 Monui
programe de lucru menite Altă direcţie în care în această perioadă sînt cheltuieli cu 30 lei la economic. „Munca noastră terea productivităţii mun­ rii na
să menţină la un nivel este orientată activitatea consacrate evocării actului 1 000 lei producţie. Am reu­ va fi mai spornică, era de cii — factor hotărîtor al 21,50Cenac
corespunzător activitatea politico-ideologică şi cul- istoric, revoluţionar, de la şit aceasta mai ales ca părere Teodor Feier, unul sporirii producţiei mate­ tinere
politico-ideologică şi cul- tural-educativă este larga 23 August 1944, care a urmare a recuperării şi dintre cei mai buni şefi riale, al creşterii venitului nar.
gi strai
tural-educativă pe toată mobilizare a colectivelor de deschis o epocă istorică reintroducerii în circuitul de brigadă din întreprin­ naţional, implicit a veni­ rile o
laţi
perioada de vară. oameni ai muncii pentru nouă în viaţa naţiunii productiv a 262 mc lemn dere, dacă va creşte mai turilor fiecărui om al 22,35Tcleju
muncii".
O puternică revigorare a creşterea producţiei de române. Acestui eveniment de mină, 21. tone şină, mult răspunderea indivi­
întregii activităţi a produ­ bunuri materiale, a pro­ de seamă i-a fost dedicat 1 083 — traverse, 7,4 tone duală şi colectivă faţă de La I.M. Barza este, într- lasp'-Maaa
s-o cuvîntarea rostită de ductivităţii muncii, în con­ cine-dialogul „Contribuţia conducte diferite, 1985 produsul muncii noastre". adevăr, cîmp fertil de ac­
secretarul general al parti­ diţiile reducerii continue României la victoria asu­ stîlpi metalici de abataj, La rîndul său, tîmărul ing. ţiune pentru sporirea pro­
dului, tovarăşul Nicolae a consumurilor de materii pra fascismului", pe mar­ 232 armături metalice pen­ Ioan Berindei, şeful secto­ ducţiei materiale, a volu­
Ceauşescu, la plenara din prime, materialelor, energi­ ginea filmului „Valurile tru galerii etc. rului Brădişor, considera mului de resurse materia­ BUCURE
29—30 iunie a.c. a C.C. al ei şi combustibililor, pentru Dunării", ca şi colocviul în contextul măsurilor că trebuie acţionat mai le de care ţara are ne­ dioprogran
La ordinea
P.C.R., precum şi progra­ promovarea mai accentua­ de istorie „23 August — vizînd reducerea cheltuieli­ insistent pe linia îmbună- voie. Din documentarea tură ; 7,(
mele adoptate de aceasta, tă a progresului tehnic, piatră de hotar în istoria lor şi încadrarea riguroa­ năţirii disciplinei de pro­ 7,30 23 Au
în cursul lunii iulie aceste folosirea cu maximum de poporului român", la care să în normele de consum, ducţie şi respectării in­ făcută zilele trecute aici, noul de o
In cinstea
importante documente au randament a maşinilor şi vor participa lucrătorii minerii de la Barza au mai strucţiunilor de protecţie a am reţinut angajarea în­ intrecered
fost dezbătute în cercurile instalaţiilor, creşterea efi­ cooperativei „Progresul". economisit, de la începu­ muncii, în toate sectoarele tregului colectiv pentru ca, desfăşurat;
de învăţămînt, punîndu-se cienţei economice a între­ Un alt colocviu va organi­ în cinstea celei de-a 39-a presei ; 8,1
diilor ;
accent deosebit pe pro­ gii activităţi. za Consiliul municipal de aniversări a eliberării pa­ ştiri ; 9,05
gramele privind aplicarea în această privinţă, la educaţie politică şi cultură triei, de la 23 August, şi cultătoriloj
fermă a principiilor auto- ţesătoria de mătase, de socialistă, cu participarea a „Zilei minerului", să •ştiri :
conducerii muncitoreşti şi pildă, va fi organizată o lucrătorilor de la I.P.E.G. adauge noi sporuri de pro­ -oarie
autogestiunii, perfecţionă­ dezbatere intitulată „Calita- Deva, avînd ca temă ideea rală ; 11,00
rii mecanismului economi- tatea produselor — moda­ de unitate naţională în re­ ducţie la cele obţinute de 11.05 Sint<
co-financiar, a sistemului litate de asigurare a rea­ voluţia română de la 1848. la începutul anului. lui ; 12,00
12.05 Din
de retribuire a muncii şi lizării exportului de pro­ Pînă în prezent un rului ; 12,1
creşterea retribuţiei în acest duse în unitate", iar la însemnat număr de activi­ co-ştiinţifi
cincinal, programul naţio­ I.M.C. Bircea, tot o dez­ tăţi au avut deja loc, alte­ la 3 ; 15,00
10.00 Bule!
nal pentru asigurarea unor batere cu tema „Modul în le urmînd să se desfăşoare Asigurarea Cintec do
producţii sigure şi stabile care acţionează organiza­ în august şi septembrie. zică uşoa
prin creşterea potenţialu­ ţiile de tineret pentru e- Important este ca organi­ 16,15 Sfatu
Cîntcce i
lui productiv al pămîntu- conomisirea materiilor pri­ zaţiile şi instituţiile care tezei furajere temporan
lui. me, materialelor şi ener­ şi-au asumat răspunderi în zeta econ.
Pe de altă parte, în giei". O acţiune similară această direcţie să res­ (Urmare din pag. 1) letin de ş
sindicatele
prezent, la Comitetul mu- va fi iniţiată cu lucrăto­ pecte cu stricteţe angaja­ şi te cint
mentele asigurîndu-se ast­ întregul efectiv, n-am fost program
rele serii
fel împlinirea dezideratu­ nevoiţi să cumpărăm nu­ naţională
lui desfăşurării unei bo­ treţuri. în prezent, datorită Azi, în ţ;
Dezbateri vii, antrenante gate activităţi politico-ideo- măsurilor luate pentru jurnal; * *
lori ale
logice şi cultural-educative buna organizare şi desfă­ 22.00 O zi
pe întreaga perioadă de I.P.L. Deva, secţia mobilier Haţeg, atelierul uzinare. Fre­ Bijuterii i
la „Tribuna democraţiei" vară zorul Doinei Dănău şi strungarul Afin Ardelean execută şurare a muncii de recol­ 5.00 Nor»
tare, strîngere şi depozita­
CORNEL ARMEANU unele ansamblc pentru maşinile de rectificat interior, colabo­
rare cu U.M. Cugir. re a furajelor, sîntem gata
La punctul de lucru de sybdezvoltării, abordării cu cositul celor 205 ha UlR
la kilometrul 35, pe Valea pe calea tratativelor a tu­ fineţe naturale şi cu coa­ Ea*—
Streiului, Baru, al între­ turor problemelor litigioa­ M ă s u r i p r o m p t e , eficiente pentru creşterea sa a doua la trifoi şi DEVA :
prinderii forestiere de ex­ se — politică ce se bu­ lucernă. Avem strînse şi ţp
ploatare şi transport, a cură de largă apreciere în puse la adăpost în fina re B.
avut loc, de curînd, o în- întreaga lume. aproape 300 tone fînuri, cara); <
tîlnire a lucrătorilor de Celor prezenţi li s-au producţiei şi calităţii cărbunelui cocsificahil din care 80 tone trifoliene. Şistul) ;
peste 600 tone paie de orz
(Arta); E
aici cu cadre din conduce­ înfăţişat, apoi, probleme felul, o
rea întreprinderii, jurişti, în ziarele nr. 7 960, care trebuia să le primim benzi, la aproape toate şi grîu în şire şi continuăm (Unirea);
ale îndeplinirii sarcinilor transportul şi depozitarea
conducători ai unor insti­ de plan pe anul 1983 şi în 7 961, 7 963, 7 964, 7 965 şi ne-a sosit doar unul, iar întreprinderile miniere. finului. Obţinem importan­ iembric) ;
periculos
tuţii judeţene, lucrători de 7 967 a fost publicat un din şase combine de îna­ • Continuăm acţiunea de te cantităţi de coceni, CAN : C
perspectiva întregului cin­ ciclu de articole vizînd intare furnizorul (I.M. Ti­ ceafărul)
miliţie, întîlnire sub egida extindere a micii mecani­ care, împreună cu alte fu­ nul Mii
„Tribuna democraţiei". cinal, căile şi mijloacele cantitatea şi calitatea căr­ mişoara) ne-a livrat numai zări la toate locurile de raje, se toacă şi se prepa­ PETRILA
sporirii productivităţii mun­ bunelui pentru cocs, livra­ două. muncă în care nu putem ră cu ajutorul instalaţiei (Muncitoi
întîlnirea a debutat prin- rea sa neritmică din Va­ • Nu am reuşit să asi­
tr-o interesantă expunere cii şi valorificării întregii lea Jiului către Combina­ gurăm posturile planifica­ introduce marea mecaniza­ din dotare. Astfel, pe Căderea
(Rctezatu
prezentată de tovarăşul producţii de masă lemnoa­ tul siderurgic Hunedoara. te în cărbune, îndeosebi re şi mecanizăm toate lîngă faptul că asigurăm creţul
fronturile cu volum mare
(Steaua
Ionel Codreanu, activist să în condiţii de eficienţă în legătură cu aspecte­ la minele Lonea, Dîlja, Li- de lucru. animalelor un furaj mai BARZA:
bun, care este mai plă­
al Comitetului judeţean de sporită şi de respectare a le critice semnalate am vezeni, Aninoasa, Vulcan, ® Ne orientăm mai mult cut şi mai bine asimilat, ORAŞTIE
partid, asupra unor pro­ primit un răspuns din şi Bărbăteni. preocupările spre încadra­ cureşti (I
normelor de tehnică a se­ realizăm şi însemnate eco­ banc la
bleme majore ale situaţiei curităţii muncii, a legilor partea conducerii Combina­ ® Unele nerealizări s-au rea personalului indirect nomii. în ce priveşte su­ căra) ţ
politice şi economice inter­ tului minier Valea Jiului, datorat funcţionării neco­ productiv la sectoarele de culentele, asigurăm din Moscova
ţării. din care spicuim : respunzătoare a anumitor crimi —
naţionale. Vorbitorul s-a Muncitorii forestieri, par­ bază şi spre completarea sfecla furajeră (12 ha), de cultul
referit, in principal, la efectivelor cu noi munci­ porumbul pentru siloz (40 lutări pr
ticipanţi la acţiune, au tori calificaţi şi necalifi­ ha), resturile vegetale de la BRAZI :
problemele păcii, acţiunile vasul Pi
întreprinse de România so­ pus oaspeţilor lor între­ caţi. culturile de legume, car­ Colosul
în privinţa îmbunătăţirii
riile I-II
cialistă, de preşedintele bări vizînd o largă pro­ calităţii, cărbunelui, avem tofi şi sfeclă de zahăr, SIMERIA
mai bine de 2 000 tone,
său, tovarăşul Nicolae blematică politică, econo­ la „Cauzele care au condus utilaje, neconcordanţei de în vedere : fără a mai socoti tăieţeii rară (
în
urmă
Margaret
rămînerile
Ceauşescu, în direcţiile mică şi social-culturală. semnalate sînt, în princi­ capacităţi pe fluxurile de ® creşterea posturilor pe (borhotul', -e care ni-i dă (Lumina
transport, slabei calităţi a
dezarmării, în primul rînd Acţiunea, în ansamblu, pal, de ordin obiectiv, unor revizii şi reparaţii schimb la punctele de fabrica ue zahăr. Asigurăm da pe
ncrul).
a celei nucleare, lichidării s-a bucurat de un real însă unele ne aparţin. ale maşinilor şi instalaţii­ claubaj ; deci, aşa cum am mai spus,
® alegerea şi depozitarea
decalajelor economice şi a interes. Vă prezentăm cîteva din lor, calităţii necorespunză­ sterilului pe poditură la toate furajele de care avem
ambele categorii şi unele toare a unor piese de nevoie pentru perioada de
măsuri întreprinse de noi schimb, aprovizionării de­ toate abatajele nemecani­ stabulaţie din resurse pro­
în ultimul timp. fectuoase a formaţiilor de zate ; prii. în ce priveşte sta­ Rezulţi
• puşcarea selectivă la
Cu planul pe şapte luni realizat lucru, mai cu seamă la lucru cu materiale. lucrările de pregătire şi diul de pregătire a adă­ cursiilor
© La cîteva fronturi de
posturilor pentru iernatul
gust 198:
« Alte probleme nesolu­
întreprinderile producă­ ţionate ţin de compoziţia deschidere executate în animalelor, ţin să arat Extr. I
mixt;
Colectivul de oameni ai confecţii textile. Valoric, toare de cărbune cocsifica- eterogenă a unor brigăzi, că avem grajduri şi saivan Extr.
® separarea fluxurilor de
muncii din cadrul Coope­ aceste depăşiri se concre­ bil, au apărut unele de­ slaba pregătire a unor transport al sterilului de moderne, bine dotate, iar 42, 17,
rativei de artă populară tizează în cei 932 mii lei ranjamente tectonice im­ muncitori, urmare a fluc­ cel al cărbunelui ; acum executăm unele lu­ Extr. F
şi meşteşuguri artistice la producţia globală şi previzibile, care ne-au pus tuaţiei mari, fiind nevoiţi ® plasarea pe toate crări : reparaţii la uşi, Fond
„Itaţegana", din Haţeg, marfă, 1 698 000 lei la li­ în situaţia de a nu mai să pornim mereu de la schimburile a punctelor de completarea geamurilor, zu­ 1 42G 407
întîmpină măreaţa săr­ vrări de mărfuri, 2 600 putea produce cărbune început cu noii încadraţi claubaj la preparaţiile de grăveli interioare, revizui­ 229 148 1
bătoare naţională a po­ mp de ţesături şi d6uă într-un important număr în muncă. la Lupeni şi Coroeşti cu rea instalaţiilor de alimen­
porului nostru cu noi şi miWoane lei la confecţii de sectoare. Cunoscînd greutăţile şi posturile prevăzute. tare cu apă şi altele. Toate
remarcabile succese în textile. ® Contrar aşteptărilor, neajunsurile din întreprin­ Mai menţionăm că în lucrările vor fi gata în IXi
muncă. Astfel, organizîn- La obţinerea acestor nu ni s-au confirmat unele derile noastre miniere, acest an vor fi puse în cel mai scurt timp. Vrem
du-şi mai bine activita­ frumoase rezultate, o con­ rezerve importante pe care conducerea Combinatului funcţiune noi capacităţi ca iarna să ne găsească Timpu
tea şi folosind din plin tribuţie deosebită şi-au contam, îndeosebi la mi­ minier Valea Jiului, cu de producţie la minele bine pregătiţi din toate azi, 4 a
se va r
timpul de lucru, ei au adus cooperatorii din ca­ nele Lonea, Petrila-sud şi sprijinul comitetelor jude­ Uricani, Lupeni, Paroşeni, punctele de vedere". bilă cu
reuşit să îndeplinească, drul secţiilor confecţii Bărbăteni, pentru circa ţean şi municipal de partid Aninoasa şi Livezeni. Iată, datorită interesului mai mu
înainte de termen, pla­ artizanale nr. 1, respon­ 100 000 tone. Petroşani, a luat o serie Toate măsurile amintite şi preocupărilor manifesta­ ploi mi
de avei
te în permanenţă de or­
nul pe primele şapte luni sabil Aurel Şeroni, nr. 2, de măsuri de îmbunătăţire vor conduce la redresarea cărcărl
responsabil Iconia Do- ® O parte însemnată a a activităţii, între care ! ganizaţiile de partid, de sufla c
ale anului în curs şi chiar brian, nr. 4, responsabil sporurilor de producţie fi­ ® Sîntem în curs de situaţiei în care ne aflăm, consiliile de conducere, la 40—C
să-l depăşească cu şase Ion Udrcscu, ţesătorie nr. zică erau prevăzute a se înfăptuire a unui program îneît să încheiem anul 1983 baza furajeră este asigu­ torul n
procente la valoarea pro­ 1, condusă de Otilia Or- realiza pe seama creşterii de punere în funcţiune a cu rezultate bune. rată, tar adăposturile sînt le mini
între 1
ducţiei globale şi marfă, hei, şi ţesătorie nr. 2, produotivităţii muncii şi a peste 20 de abataje fron­ Răspunsul este semnat puse la punct aşa că ier­ cele m:
dînd peste prevederi mai condusă de Sofia Fuleiter. randamentelor în fronturi­ tale şi cameră, opt com­ de ing. Gheorghe Marchiş, natul animalelor nu ridică de gra
diţii ,ş)
mult cu 14,5 la sută ţesă­ (N1CU SBUCHEA, cores­ le de lucru dotate cu plexe mecanizate, şapte director adjunct al Com­ probleme. Aşa trebuie de grindin
turi şl cu 18,8 la sută pondent). complexe mecanizate noi, combine de înaintare, noi binatului minier Valea fapt să se acţioneze peste servicii
însă din opt complexe pe fluxuri de transport pe Jiului Petroşani. tot.