Page 5 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 5
aMA CS Ur:1W
ROMÂNI AeCEAUŞESOJg PACE!
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!
„Armele noastre au fost şi vor
râmîne tonele de minereu peste
sgîi# © «sasa. .MSU^aT^i plan; vrem pace să putem lucra
SOCIALISMUL mai mult şi mai bine' 9
„Noul apel pentru pace
Sala mare a Clubului
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.G Muncitoresc din Gurabar- şi dezarmare, lansat de ciind că obiectivul nr. 1 al
trebuie
să
fie
omenirii
poporul român, care stră
za a răsunat joi de su
apărarea dreptului suprem
Şl AL C O N S I L I U L U I EEB L A R J U D E Ţ E A N tele de glasuri ale mineri bate astăzi toate orizon lâ viaţă, libertate şi pace.
U
turile, înviofînd speranţele
lor si preparatorilor de la
„M-am născut în vremea
întreprinderea Minieră Bar lumii, este voinţa noastră cind rănile primului război
za, reuniţi într-un mare de a trăi în linişte şi si mondial încă nu erau vin
Anul XXXV, nr. 8 053 DUMINICĂ, 2 OCTOMBRIE 1983 4 pagini — 50 bani miting dedicat păcii şi dez guranţă, eliberaţi de spec decate şi mi-am petrecut
armării. Bărbaţi şi femei, trul distrugerii nucleare. tinereţea sub un cer plin
tineri şi vîrstnici, într-o El exprimă unitaţea de de pulbere de puşcă, cernit
atmosferă vibrantă, de pu inimi, de cugete lucide ale de jale şi mizerie socială,
Să fie puse în valoare toate posibilităţile ternică însufleţire, şi-au poporului român, concepţia cum mintea omenească
umanistă a preşedintelui
exprimat cu hotărîre ade
ziunea deplină la Apelul ţării, tovarăşul Nicolae nici pe departe nu-şi poa
te imagina. De aceea, as
pentru îndeplinirea pianului fizic! pentru pace şi dezarmare cuvîntul de deschidere a tăzi, cind pămintul geme
Ceauşescu" — spunea în
al Frontului Democraţiei şi
1
de povara grea a stocurilor
Unităţii Socialiste, şi-au adunării Viorica Almăşan, de arme din cele mai sofis
In spiritul frumoasei tra în intensitate şi. ca realizări concediile, am ajuns în si spus cu tărie, răspicat, încă preşedintele Consiliului O- ticate, cind o singură schi
diţii de dăruire şi abnega concrete, deşi sarcinile şi tuaţia de a nu putea plasa o dată, voinţa de a trăi în răşenesc Brad al F.D.U.S. tele ar putea distruge tot
ţie în muncă, minerii din cerinţele de minereu de fier posturile necesare în aba pace, de a munci cu în în cuvîntul lor, vorbitorii ceea ce am construit noi şi
Poiana Ruscăi s-au mobi sînt tot mai mari, ne-a de taje, iar în septembrie ne-a treaga dăruire pentru bine Ionel Lung, Aurel Dobîr- înaintaşii noştri pe planetă,
lizat exemplar în produc terminat să-i întrebăm pe condus la acelaşi lucru nu le şi prosperitatea poporu cău şi Dănuţ Sida şi-au cer cu insistenţă un NU
ţie şi în acest an, înregis- factorii de conducere ai mărul mare de absenţe ne lui român. S-au scandat exprimat unanim îngrijora hotărît înarmărilor nuclea
trînd unele rezultate nota întreprinderii Miniere Hu motivate, învoiri şi foi de lozinci : „Ceauşescu — rea faţă de agravarea cli re" — spunea economis
bile. După primul semes nedoara, care sînt cauzele boală. Această stare de lu pace ! „Vom munci şi matului de încordare în tul Partenie Grama, parti
tru, în bilanţul realiză acestui regres. cruri este însă pe cale de vom lupta, pacea o vom Europa şi în lume, prin cipant la cel de-al doilea
rilor au fost înscrise depă — Deşi unele sînt de na rezolvare. apăra !“, „Dezarmare —• amplasarea rachetelor cu război mondial.
şiri de plan la toţi indica tură obiectivă, cum ar fi Accentuând asupra caren pace!", „Stima noastră şi rază medie de acţiune, ce- La rîndul său. minerul
torii fizici şi de eficienţă funcţionarea defectuoasă a ţelor care le-au grevat ac mîndria — Ceauşescu — rînd încetarea demenţialei
tivitatea în lunile august România !“. curse a înarmărilor, apre (Continuare în pag. o 2-a)
PATRIEI — CÎT Mâl MULT CĂRBUNE, şi septembrie, tovarăşul
Ioan Bîrnă, secretarul co
CÎT Mâl MULT MINEREU! mitetului de partid pe în MUNCA - UNICUL IZVOR AL PR06RE8ULUI
treprindere, a făcut şi un
calcul sumar: dacă nemo
economică. Şi în luna iulie puţului nr. 3 de la E.M. tivaţii din luna septembrie
s-a acţionat cu insistenţă Ghelari şi exploatarea sub erau prezenţi la mină şi SOCIAL Şl AL BUNĂSTĂRII BENEftALE
în abataje, obţinîndu-se noi - capacitate a iazului de de realizau numai o producti
depăşiri de plan. în conti cantare, decisive în neîn- vitate de 4 tone de mine
nuare însă, în lunile au deplinirea planului la mi reu pe post, planul nostru
gust şi septembrie, efortul nereul de fier au fost dezor fizic ar fi fost considerabil Pulsul muncii în prima zi de aplicare
depus n-a mai fost la a- dinea şi indisciplina în depăşit. în faţa respective
celaşi nivel, ajungîndu-se muncă — sublinia cu obi lor stări de indisciplină nu generalizata a acordului global
ca, în luna recent încheia am stat pasivi — spunea
tă, planul la indicatorul fi ectivitate şi justeţe ing. interlocutorul. Am acţionat Pe inginerul Eugen Găl- platforma furnalelor face ce planificate, în condiţii
zic de bază — fierul în mi Vasile Golda, directorul în prin formele muncii poli- benuşe, şeful secţiei I fur parte din programul ce-1 le de calitate prevăzute.
nereul marfă livrat — să treprinderii. în luna au tico-ed,ucative, prin măsuri nale din Combinatul Side aplicăm şi care in această Aşa se explica de ce se
nu fie îndeplinit. în an gust, datorită faptului că, rurgic Hunedoara l-am în-, situaţie .se. referă la orga acordă toată grija bunei
samblu, rezultatele pe pri la nivelul consiliului oame DUMITRU GHEONEA tîlnit ieri la o oră destul de nizarea mai îndeaproape, •planificări, organizări şi e-
mele trei trimestre ale a- nilor muncii, nu am stăpî- matinală pe platforma fur pe toate schimburile, a ur fectuării reparaţiilor curen
nului, la nivelul întreprin- - nit în mod corespunzător (Continuare în pag. a 2-a) nalelor, între furnalişti. măririi şi controlului înde te de 16 ore prevăzute
derii Miniere Hunedoara, Pentru siderurgiştii hune- plinirii sarcinilor pe între pentru fiecare' furnal în
sînt bune : producţia mar doreni, z,iua avea o dublă gul flux tehnologic şi la parte, în fiecare lună.
fă a fost depăşită cu peste semnificaţie: prima zi de fiecare loc de muncă. — Pentru luna octom
29 milioane lei, producţia aplicare a acordului global, Schimbul C, condus do brie avem prevăzute repa
netă (pe opt luni) cu mai prima zi a lunii în care ei subinginerul Gustav Spori raţii curente în zilele de 7,
mult de 19 milioane 'lei, urmează să beneficieze de se prezintă lu datorie. Nici 14 şi 20 octombrie — ne
cheltuielile la 1 000 lei pro majorarea retribuţiei. o întîrziere, nici o absenţă spune Ilie Suciu, şeful a-
ducţie marfă au fost redu — Am pregătit temeinic, nemotivată. Schimbul se telierului de întreţinere. Dar
se cu 16,5 lei la materiale, cu toată grija, trecerea la preia din mers. De la fur- am putea începe prima re
iar cele totale cu 24,7 lei, generalizarea aplicării acor paraţie chiar azi, pentru că
s-au dat suplimentar circa dului global, conştienţi de totul e pregătit. Ştim pre
4 400 tone fier în minereu avantajele aplicării acestei La C.S. Hunedoara cis ce anume avem de în
marfă, 123 000 tone dolomi- forme superioare de orga locuit si toate piesele, an-
tă, 2 400 tone talc. nizare şi retribuire a mun samblele şi subansamblele
Faptul că în ultimele cii — ne spune şeful sec naliştii ieşiţi din schimbul sînt verificate şi pregătite
două luni ale trimestrului I.M. Barza. Echipa condusă de Gheorghe Ţîroi lucrează la ţiei. De fapt, şi prezenţa III, de la cadre de condu pentru a fi montate. Tot
al III-lea activitatea la ex sectorul Musariu II. Lunar depăşeşte planul cu 20 Ia sută. mea, a celorlalţi tovarăşi cere aflăm că imediat ce ce am gîndit în privinţa
tracţia minereului a scăzut din conducerea secţiei pe s-a anunţat trecerea la a- efectuării unor reparaţii de
plicarea acordului global, calitate înaltă, într-un timp
comitetul de partid şi con redus, printr-o organizare
ducerea secţiei au iniţiat superioară a muncii are
un program de măsuri care drept scop scurtarea dura
CAMPANIA AGRICOLĂ.DE să asigure, în conformita tei de reparaţii şi creşterea
indicilor de utilizare a fur
te cu prevederile legii, din
- • prima zi de lucru realiza nalului, ceea ce de fapt
rea ritmică a sarcinilor de înseamnă producţie de fon
La strînsul recoltei şi Ia însâmînţarea plan. Problema principală tă mai mare şi implicit cîş-
ce se pune de acum îna
tiguri mai mari. Aş mal
griului să participe toate forţele satelor! inte în faţa furnaliştilor — menţiona şi o altă cale de
ne spun interlocutorii noş
realizare a unor însemnate
tri — este asigurarea unei economii de piese şi sub-
La C.A.P. Geoagiu se lu n-a început încă. Recoltarea activităţi calitative noi pe ansamble : recondiţionarea
crează la culesul porumbu RADIOGRAFIA UNEI ZILE DE MUNCĂ trebuia să înceapă vineri, toate planurile de acţiune, în atelierele proprii a unui
lui, fiind recoltate pînă a- dar faptul nu s-a întîm- între acestea se înscrie pre mare volum de piese de
cum 35 ha, şi la scosul sfe ÎN COMUNA GEOAGIU plat, deoarece combina des ocuparea de căpetenie ce schimb. în paranteză fie
clei de zahăr. La recoltatul tinată acestei lucrări a fost există aici pentru asigura spus, numai în acest an
sfeclei au participat vineri folosită anterior la strîri- rea unui mers constant, fă am recondiţionat 67,3 tone
65 de cooperatori, printre întocmit, trei zile pe săptă- turile personale şi de pe gerea seminţelor de trifoi, ră nici o dereglare, a fie
cei mai harnici numărîn- mînă venim cu 100 .elevi, suprafeţele de teren luate cărui furnal, ceea ce con C. SANDU
du-se Ioan Murgu, Maria iar în celelalte trei cu cîte „în parte" de la cetăţenii T. BONDOR stituie singurul factor de
Crişan, Gheorghiţa Chere- 50. E greu să fac evidenţi din ITomorod, sat necoope- realizare a producţiei fizi (Continuare in pag. o 2-a)
cheş, Maria Ştef, Viorica eri, dar se pot spune cîteva rativizat. Aşa au procedat, (Continuare in pag. a 2-a)
Cioantă şi mulţi alţii. nume : Marioara Ardeau, de pildă, Ioan şi Maria
' La-strînsul recoltei parti Dana Grecu, Daniela Ilieş, Borza care, în loc să cu
cipă şi elevi ai Liceului A- Elena Dan, Dorin Todea. leagă porumbul unităţii a-
groindustrial din Geoagiu. în satul Aurel Vlaicu re gricole ai cărei membri
Vineri, în grădina de legu coltarea cartofilor — deşi sînt, au muncit pe lotul u-
me a C.A.P. Geoagiu mun unfîatea a avut numai 30 nui homorodean. Eufimia
ceau elevii din trei clase ha cu această cultură —• Ştefan, pe care am întîî-
la recoltarea sfeclei roşii, s-a întins pe aproape 10 zi nit-o venind de la lotul
sub îndrumarea prof. ing. le. Culesul porumbului a luat de la un cetăţean din
Aneta Lefter şi prof. Ma- început doar vinerea trecu ITomorod, ne spunea că nu
rioâra Banu. Zilnic iau tă, iar pînă în prezent, din a chemat-o nimeni la cu
parte la strîngerea recoltei, suprafaţa de 113 ha, s-au les pe terenurile C.A.P.
în cele trei cooperative din recoltat abia 15 ha, cu com Remus Borză, lucrător la
comuna Geoagiu, circa 300 bina. Manual nu s-a cules Şantierul Nr. 5 din Orăş-
de elevi. La grădina C.A.P. nici un ştiulete. Aurel Ma- tie al T.C. Hunedoara—De
Aurel Vlaicu discutăm .cu riş, preşedintele unităţii, via, şi-a luat concediu de
maistrul instructor Maria spunea că n-a început cu odihnă, dar nu pentru a
na Popa şi tehniciană Ghi- lesul manual al porumbu participa la culesul porum
ţă Mihălţan. lui deoarece abia s-a ter bului C.A.P.
— Am venit astăzi cu 50 minat recoltarea cartofilor. Nici la Cooperativa Agri
de elevi; ne spunea Maria Cooperatorii au trecut colă de Producţie din Cig- C.A.P. Dobra. Echipa tovarăşei Letiţia Oprean lucrîutl la culesul vinctclor.
na P. Conform graficului la strînsul recoltei de £>e io mău recoltatul porumbului
