Page 7 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 7
DUMINICĂ, 2 OCTOMBRIE 1983 . Pag. 3
VIAŢA MOZAIC DUMINICAL
LITERAR-ARTISTICĂ
VIZIUNE
• Premii pentru poezie. VIN LA DISCREŢIE lor cu diverse corporaţii
La prima ediţie a Festiva- transnaţionale, investiţiile de
lului-concurs interjudeţean Intr-o bună dimineaţă, nu capital francez in străinătate
MINICA meroşi locuitori din Trier au crescut cu 60 miliarde
do poezie „Ovid Densuşia
cu elevul de la % M A 4A Â - nu", la care au participat (R. F. Germania) au fost plă franci. Totodată, corporaţiile
cu creaţii 153 de poeţi cut surprinşi, cînd deschizînd franceze au plasat, in 1982,
altul familiei robinetul au văzut curgind nu doar 100 miliarde de franci
ijă patriei din ţară, între cei 18 au
le muzicii (co tori premiaţi de reviste apă, oi... vin. Din greşeală, în diferite ramuri ale in
literare, ziare şi instituţii la distileria „Bernard Mas- dustriei naţionale. Aceasta,
datului sard" se sudase ţeava unui
copiilor judeţene, şase sînt hune- în pofida faptului că, după
duminical doreni. Iată-i; Liliana Pe- mare rezervor de vin la con cum se ştie, guvernul a adop
jeran pentru cei truş (Hunedoara) — Premiu] ductele de aducţiune a apei tat anul trecut o serie de
R e v e d e r e a potabile. O mare cantita măsuri pentru controlul in
•„‘rial : „Fram" . revistei „Familia", Ion Ma
seri xim (Călan) — Premiul re te de vin, in valoare de zeci vestiţiilor de capital francez
nai (parţial co- vistei „Ramuri", Mircea de mii de mărci vest-germa- in străinătate. Dar, aşa cum
Am lipsit două luni din tatele spectaculoase vor chiar educativ al unor spa ne, a fost astfel risipită. Di
a Stupea o vi- Andraş (Petroşani) — Pre remarcă presa pariziană, re
acest chenar duminical şi în besc de la sine. ţii verzi bine întreţinute, miul ziarului „Steagul ro recţia distribuţiei apei din zultatele dorite intirzie, deo
ematcca : Ciclul tot acest răstimp am bătut Dar, de la gară venind, dar, se pare, recepţia a- şu" Petroşani, Constantin Trier a vrut să intenteze un camdată.
arele ecranului. fel de fel de drumuri, de ia te intimpină şi privelişti cestor mesaje e dificilă. proces distileriei, care a „fal
iCiala“. Premie- anonime şi răcoroase poteci dezolante. In primul rind De citeva ori a fost văzută Deheleanu (Deva) — Pre sificat apa potabilă“. Dar
miul Consiliului Judeţean
pină la autostrăzi aride, noul parc din faţa gării, o autostropitoare străbă- RECORD...
e cu opera, o- al Sindicatelor, Nicolae judecătorul a fost de părere
şi baletul poposind in fel de tel de carte de vizită a oraşului, tind bulevardul, o dată-n Crepcea (Vaţ de Jos) — că nu este cazul să se depu La Schladen, in districtul
a
nai. aşezări, pină la oraşele cele nu mai arată nici a nou, sus, o dată-n jos, dar acolo Premiul Comitetului Jude nă o asemenea plingere, Wolfenbuttel din R.F.G., un
frumoase, mindre de fru nici a parc. Dacă tot e să unde ar fi fost nevoie de deoarece va fi dificil să se anume Jurgen Hergert a pe
.UNI museţea lor, semeţe, stator un furtun insistent imediat ţean al U.T.C., Rachela dovedească faptul că vinul ar trecut 90 de zile intr-o cuş
Barcan (Petroşani) — Pre
nicite şi pline de o verdeaţă după plantări, o autostro miul Casei Judeţene a fi alterat calitatea apei. De
ie în limba ma- mereu proaspătă prin care pitoare nu mai putea drege regulă, e invers... că de sticlă, de 10 mp, ia
(parţial color) respiră ca printr-un plămîn nimic. E drept, a fost şi ' Corpului Didactic. compania a 24 de şerpi veni
: seri ^PRIVELIŞTI noşi : cobre, şerpi cu clo
nai (parţial co- uriaş. Oricît de bine m-aş încă e secetă iar Oraşul • Şezători literare. Ce LINGOURILE DIN
simţi insă pe aceste itine- mai e in bună parte un naclurile literare „Flacăra" poţei, mambas, diverse so
dezarmare, devină maidan, n-ar fi mai şantier. Acestea însă nu AUTOMOBIL iuri de vipere. Precedentul
pace rarii ale verii, vine de fieca Hunedoara şi „Ritmuri" record fusese stabilit de sud
ei cinstire (co- re dată ceasul and mă-n- bine să-l transformăm in sint motive de abandonare ■ Deva s-au întîlnit, zilele In plin sezon estival, cu ai ricanai John Berry (68 de
cearcă un dor — intii ob parcaj ? Am stăvili poate, a unor realizări in care trecute, cu iubitorii artei, prilejul unui control efectuat
tchnico-ştiin- măcar in parte, invazia len zile).
scur, apoi tot mai stăruitor s-au investit muncă şi bani. în atractive şezători. La Li la un punct de frontieră cu
tă, insidioasă a autoturis
folcloric (color) — de oraşul meu căruia-i Priveliştea Oraşului e ast brăria „Ovid Densuşianu" Elveţia, autorităţile vamale
.i sănătatea melor asupra trotuarelor. fel, in clipa de faţă, contra din Deva, au citit din crea franceze au descoperit intr-un IN STIL AMERICAN
,a“ — episodul 2 zic Acasă. Şi o curiozitate Apoi, zonele verzi de pe dictorie şi derutantă ■: cu un
aproape febrilă de a vedea bulevardul V. I. Lenin, şi ţiile lor Neculai Chirica, automobil nici mai mult nici
După cum relatează „Dia-
aal (parţial co- ce e nou Acasă. nu numai de acolo, sint alt ochi ride, cu altul plinge, Nastasia Maniu, Dumitru mai puţin decît... 40 de lin rio de Noticias", un concura
Pentru edili, semnalarea a-
In toamna aceasta, două motiv de tristeţe. Cam ju cestui adevăr n-ar trebui Hurubă, Mioara Giurgiu, gouri de aur, in greutate de pentru premierea celui mai
surprize ieşite din comun : mătate din arborii şi ar să constituie motiv de supă Letiţia Gavrilă şi Andrei 40 kg. Aurul urma să fie lung dans a fost întrerupt, Io
^mgaassasgH Complexul Comercial Cen buştii plantaţi aici s-au rare, ci de reflecţie şi deci Caucar. La Şcoala Gene transportat, fireşte prin con Avignon, după 64 de ore. Din
tral şi Hotelul „Deva", uscat demult. Uscăturile au zie. Căci pentru cetăţeni, rală din Certeju de Sus. în trabandă, în Elveţia, unde ar cei 89 de concurenţi la cîşii-
dotări funcţionale, moder fost in sfirşit înlăturate, dar pentru toţi cei ce-şi iubesc organizarea Bibliotecii Ju fi fost plasat în bănci. gareo premiului de 60 000 de
x
ne, elegante, care ne o- fără a se planta nimic în Oraşul, el e deocamdată deţene, a avut loc o reuşită Descoperirea celor 40 de franci numai trei fete şi doi
CI I : 7,00 Ac- propie cu încă un pas de loc, iar iarba e pir joii tă şi un motiv de mihnire. De şezătoare literară în cadrul lingouri de aur a depăşit băieţi mai rămăseseră pe rin
60 de minute * alura marilor oraşe. Bule căreia David Diaconescu, „statutul" de fapt divers, rea-
* llevista pre- rară. Noroc cu ploile din ce — se intreabă ei — ceea Dumitru Hurubă, Letiţia ducînd în discuţie o veche gul de dans. Majoritatea ce
aica meteo-ru- vardul Decebal deschis din- săptămina trecută care au ce in alte oraşe a devenit Gavrilă şi Stelian Dena lor ieşiţi din „concurs“ aveau
Radioprogramul tr-un capăt in altul Alte mai inviorat-o. S-a atras demult un lucru firesc, la au întreţinut, prin poezie problemă ce preocupă auto febră. Unii dintre ei pierdu
3 Magazin du- citeva mari construcţii a- atenţia in repetate rînduri noi se naşte aţii de trudnic rităţile vamale şi financiare
0 De toate pen- şi proză, un plăcut climat franceze. Este vorba de seră în greutate pină la 1Q.
00 Radiojurnal; flate aproape de finalizare, asupra sumelor investite in sau chiar moare înainte de artistic. exportul ilegal de capitaluri kilograme chiar. Proprietarul
ra de muzică Noi spaţii comerciale. S-a fiecare puiet, asupra impor a se naşte ?
dioteleviziunii ; franceze in străinătate, ‘în discotecii „Galaxie", unde se
ăţi folclorice ; muncit, nu glumă, in a- tanţei repianlărilor de toam » „Agora" brădeană şi-a deosebi in Elveţia, care a derula concursul a fost obli
n teatre adu- ceste două luni, iar rezul nă, asupra rostului tonic şi RADU CIOBANU desfăşurat cel de-al 82-lea căpătat proporţii 'îngrijoră gat să întrerupă acest mara
40 Concert de număr. Manifestare reu
15.00 Clubul ar- toare in ultima vreme. ton, după ce autorităţile i-au
sulctin de ştiri; şită, cu rubrici aplaudate, Potrivit datelor publicate la atras atenţia că va li răspun
izinul femei- în care „Dicţionarul muzi zător de prejudiciile, aduse
^ertisment fol- cal" (Eli Oprişa), ciclul de Paris, in cursul anului tre
40 Buletin de cut, au fost transferate in sănătăţii dansatorilor. Cum
luzicoteca pen- Premiul ziarului „Drumul socialismului" la poeme „Provizii de singu mod ilegal in afara ţării peste proprietarul era mai mult om
,00 Radiojurnal rătate" (Ioan Vasiu), Jurna
:armare, pentru lul lui Nicolae Florea şi 80 miliarde franci. In aceeaşi de afaceri decît amator de
Concert de mu Festivalul-concurs interjudeţean perioadă, in baza tranzacţii dans...
ţi 21,00 Turneul momentul folk al Anei
22.00 Radiojur- Posa au dat o notă de
anoramic spor- „Ovid Densuşianu" inedit şi o frumuseţe apar
uzică de dans; le CULES DE VII rol operetei „Fetele din Mur-
de ştiri; 23,30— te. Şi de această dată îatlar" — Ţine locul la rind (
1 muzical. în poezia Iul Constantin „Nord", „Românească". angajată, prin care poe „Agora" a slujit frumosul 6) Varietate de struguri — Boa
Vărăşcanu, profesor la Şi titlurile sînt ISTORIE ! tul devine un tribun al prin cuvînt şi imagine. ORIZONTAL: 1) Sol de vi(ă bă dintr-un ciorchine ; 7) Boa
be de tămiioasă I — „Struguri
Liceul de Matematică-Fi- Constantin Vărăşcanu poporului său, identifi- de vie origin.ară din Asia care şi...", tablou de C. Sta hi (sing.)
—
stafide
Autorul
produce
zică Nr. 1 Piteşti, mesajul vede în ele, cum de alt cîndu-se cu sentimentele poeziei „La cules" (Gheorghe); — George Coşbuoj 8) Fiecare
patriotic se înscrie firesc, fel mărturisea, „o poezie şi aspiraţiile acestuia". 2) Patria soiului de struguri cu recolta lui de struguri —
organic, armonios, ca o numit „siradzuli" sau „tîgvoa- Au sarcini în plus; 9) „Vulpea
cînd n-ajunge la struguri, zio*
componentă esenţială a POŞTA REDACŢIEI să“ — Privitor la apartenenţa că-s acri" — FolOBitor ; 10)
unei naţiuni; 3) „ ... Gloire",
ducii (Patria); creaţiei sale. în poezia sa, !Buiefrista soi de portaltoi pentru viţa Pe acoperiş 1 — Struguri îna
— seriile I-II istoria vibrează în fiece de vie cultivată în solurile inte de coacere ; 11) Tihnă —
ÎEDOARA: Ro MOTTO N. Crăciun — Orăştie : afinate — „Cînd strugurii se...“, Altă varietate de struguri.
şi diamantul vers, s-ar vrea parcă o balet de Mihail Jora; 4) O ma Dicţionar : NACO, ITIN,
i; B. d. în a- şcoală pentru mai tinerii „Trece Ovidius prin abecedare" Se simte un anumit fior mă de demult — Boabe de MNA, ARLO.
rgistul) ; Pro- săi cititori care să preia liric în versurile dumnea otonel !... — ...şi de grasă ! ; OLGA PARDAU
şi ardelenii Fîntîna neamului, sălaş de ape, 5) Primele vocale — Autorul
irile vacanţe de aici întreaga încărcă Izvoare-nmănuncheate într-un nimb, voastră. Dar uzitaţi o for pînzei „După culesul viei" — Cercul rebusist „Dacia"
il) ; PETRO- tură de frumos şi adevăr La tine vin de veacuri să se-adape mulă de o monotonie dez în podgorie la Malaga ! ; 6) Hunedoara
mea Vlaşinilor cu care să construiască, Soi de struguri, cel mai tim
^a lui Bar- Perechi de ochi cu iz de anotimp. armantă. Ar trebui să puriu la noi — ...şi o sticlă de
' imbrie) 5 mîine, chipul spiritual al „riscaţi" în favoarea „mis vin de pe la noi ; 7) La cra Dezlegarea careului apărut
.. din Na- generaţiilor lor, într-un Ai adunat la jgheaburi herghelia terului" poetic. mă ! — Localitate în Canada — în ziarul nr. 8047 :
j I-II (Cul- nou cod, dar cu acelaşi Vitejii tăi zeiesc pe sub pămînt, La adunat !; 8) Stat în care, în
aN : Despărţi- suport interior. Le-ai prins în suflet dorul pentru glia David Rusu — (?) : Ver noaptea de Anul Nou se în 1) Beniuc — Ilea ; 2) Utan —
— seriile I-n ghit 12 boabe de struguri, după Rubens ; 3) Cassiân — Sof ţ
LONEA : Cu motto-ul „Trece Ovi- Acestui dulce ţărm, iubit şi sfînt. suri scrise îngrijit, însă tradiţie, acestea fiind aducă 4) Artur Stavri ; &) T — Afin
incrul); ANI- dius prin abecedare", C. toare de noroc — Fire de lînă — Somn ; 6) AJR — Isac — S
1. intră în ac- Vărăşcanu a prezentat în Din tine beau, calendă peste vreme convenţionale. E cazul să scurte, folosite ca bătătură ; — T ; 7) R — PCI — LA — NU
torcsc); URI- Intîia literă, întîiul dor faceţi o „baie" în multă, 3) Mor pe limba lor — Loca 8) Eşti — Labiş J 9) Au — E-
ul, petrolul şi concurs „Dacii", „Bure- Din ciutura-ţi bătrînă de poeme litate în Algeria; 10) Cunoscut senin — V ; 10) Stoniş — Lăzi;
(Retezatul) ; bista", „Decebal", „La multă poezie modernă. soi de struguri — Soi de stru 11) Aortă — Mari».
capătul liniei Ordessos", „Pontica", „Da Se-nalţă-n soare românesc popor. guri de masă, experimentaţi în
I; GURABAR- Ungaria; 11) Creaţor — Sărbă
ea (Minerul); cia rediviva", „Ahtum", CONSTANTIN VĂRĂŞCANU Valeriu-Raicu Curea — toarea viilor, titlul unei poezii
lt mai de preţ Gurasada; Poemul pe care de Ion. D. Bălan. MAT ÎN TREI MUTĂRI
tria) ; Pintea VERTICAL: 1) Autorul coru
SOAGIU-BAl : ni l-aţi trimis este necon lui „A ruginit frunza din vii"
a de Cultură); Vine toamna peste văi — Aplicarea metodică a pro Controlul poziţiei 1
Eetul, aurul şi vingător. Aşa că dorinţele prietăţilor terapeutice ale Alb : Rc5, Da5, Cd«
cia); BRAZI : „Bobocei de clasa-ntii“ Cu alai de funicei dumneavoastră din scri strugurilor; 2) Ii aparţine Negru : Rd8, pc7.
ţii • CAlAn : Iar copiii mici şi mari sculptura „Cap de fată cu
Cultură): îşi pun haine de şcolari soare par deocamdată irea struguri" — Puţin rubiniu !; 3) Soluţia problemei din
lord (Mu- Muzica si versuri Unealtă folosită şi în viticul ziarul nr. 8 047
1 : Cele mai prof. RODICÂ GRUNNER La la la la la la lizabile. tură — „Strugurii ursului"
5 cu Stan şi îşi pun haine de şcolari (sing.); 4) Veche monedă gre 1. Rd6 — d7 I IU13 - e4
); GHELARI: TIBERIU DĂIONi cească — Boabe de cabernet ! 2. Tc5 — d5 1 Rc4 : dS
raniţă (Mi- Ce se-aude-n cartier — Comună în Mexic; 5) Auto- 3. Df2 — d4 mat.
Clinchet lin de clopoţel
Sânt copii, sînt copii
Bobocei de clasa-întîi n
La la la la la la m m , v /M .
Bobocei de clasa-ntîi m V /V A
W z A A /A - \ ii
abil pentru Gu ghiozdan şi şorţuleţe W //A y A v ,
e, 1383 : Vre- m
:ee cu cerul Intră-n clase voiniceşte m w ,
tul izolat vor însoţiţi de-nvăţătoare
e de ploaie, m H
i moderat cu De acum părinte-al lor Uf
:ări locale şl La la la la la la V ////, T 07} /
5 la 40 km/ă De acum părinte-al lor
ia din secto- A A V /. W a , v y y Y /.
’emperaturile
cuprinse în- Iar în clase ce găseşti H
rade, iar ce- ii W a , • Ut
tre 12 şl 17 Cărţi şi jocuri ca-n poveşti.
ţa , local se Căci partidul părinteşte H
ţă şl brumă, % v //< W a W k
e serviciu i S-aibă totul se-ngrijeşte v /m
La la la la ia la u t n
Să-aibă totul se-ngrijeşte.
