Page 10 - Drumul_socialismului_1983_12

Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8

Intreara activitate-sub semnul calităţii noi, NILOR. La două ore după Omagiu către Cetatea 1 Marii Uniri TB1
© ŞTAFETA HUNEDORE-
înfăptuite
Decembrie
la
ce orologTile au anunţat 1918. Fie ca flacăra uni­
superioare, al înaltei eficiente economice ziua de 1 Decembrie 1983, Marii Uniri tăţii aprinsp in conştiinţele 12,00 Tel
românilor acum 65 de ani
- aşadar la ora 2 noap­
13,05 La
tea - Petru Hăncilă, termo- să nu se stingă niciodată !". tăn
întruniţi pentru a dez­ priceperea şl hărnicia ce­ tre — aşa cum recomanda tehnician la fabrica de o- sărbători, după 12 ore de Entuziasmul, aplauzele mii­ ★ c
bate cifrele de plan pe a- lor ce lucrează in secţia secretarul general al parti­ xigen a C.S. Hunedoara şi mers pe jos, a fost entu­ lor de participanţi, cintece- ★ s
nul 1984 şi a adopta mă­ maşini-unelte, însă a soli­ dului, tovarăşul Nicolae Petru Vaidos, subinginer la ziastă, cordială. Pe platoul le dedicate de prestigioşi V
surile corespunzătoare în citat consiliului oamenilor Ceauşoscu, la recenta ple­ centrul de cercetări şi pro­ din faţa casei de cultură, artişti ai scenei româneşti * I
IV
vederea îndeplinirii lor, muncii şi reprezentanţilor nară a C.C. al P.C.R. — iectări al aceluiaşi combi­ cintecul, versul şi jocul s-au temerarilor purtători ai şta­ tl
metalurgiştil din Orăştie organelor superioare de un înalt nivel calitativ, să nat - şi-au pus eşarfele oprit o clipă. Au lăsat loc
★ IVI
au plecat de la planul şi resort să stabilească o co­ le facem competitive pe tricolore pe care era scris transmiterii mesajului tine­ fetei hunedorene au răsplă­ 16.45 Noi
realizările din acest an, relare mai bună între plan orice piaţă externă. „1918-1983“ şi au pornit, rilor siderurgişti hunedo- tit emoţionant şi înălţător eve
considerînd că au condi­ şi nevoile beneficiarilor, în cadrul adunării s-a pe jos, spre Alba lulia. In efortul făcut de tinerii Pe­ 19,00 Tel
lor)
ţii, disponibilităţi tehnico- avînd în vedere că în a- subliniat şi necesitatea de alergare, ei au străbătut reni pe care Petru Hăncilă tru Hăncilă şi Petru Vai­ 19.15 Om
materiale şi organizatorice cest an — din lipsă de co­ a creşte continuu nivelul şi Petru Vaidos l-au purtat dos. Un efort lăudabil, o tul
pentru a face din penulti­ menzi — nu se va înde­ pregătirii profesionale a drumul spre oraşul Unirii, cu ei de-a lungul traseu­ oboseală care ii onorează gen
mul an al cincinalului ca­ plini planul la' strunguri personalului muncitor (Va- consemnind trecerea lor lui: „Am pornit pe jos că­ şi care le-a îmbogăţit te­ 19.45 Enc
a
lităţii şi eficienţei un an SN 320. Alţi vorbitori — sile Giurgiu), de a se im­ prin Hunedoara, Simeria, zaurul dragostei faţă de 19,55 Teii
de vîrf în activitatea lor. între care Ioan Dăian, Va- plica mai ferm şi mai efi­ Vinţu de Jos, Alba lulia. tre Alba lulia pentru a a- patria şi neamul româ­ 20.15 Uni
într-adevăr, rezultatele de silica Chirilă, Ion Bărbu- cient în producţie cerceta­ Primirea in oraşul Marii duce salutul Cetăţii de foc nesc. vea
la începutul acestui an lescu, lise Bunea — au re­ rea ştiinţifică (Marin Du- pini
rom
sînt foarte bune, înregis- levat că la „Mecanica" O- nu), de a se încadra în 20.30 Filn
trîndu-se depăşiri la pro­ răştie s-a consolidat un muncă şi califica tineri în in vi
Epi*
ducţiile marfă, netă, fizi­ puternic colectiv muncito­ meserii deficitare, dar de 21.20 Si
că, la productivitate şi la resc, care a învăţat bine care întreprinderea are tăţi
Spe
beneficii, ceea ce le ga­ ordinea şi disciplina, fiind mare nevoie (Lazăr Ocnea- 22.20 Telc
rantează îndeplinirea îna­ nu). „Acum, cu numai o lor)
inte de termen a planului Adunările generale lună de zile înaintea în­ 22.30 Ron
pe anul în curs. Totodată, cheierii anului, putem spu­ lor).
însă, cei care au luat cu- ale oamenilor muncii ne că stăm bine cu planul
vintul în cadrul adunării - expresie a pe 1983, că îl vom realiza
generale a oamenilor mun­ autoconducerii integral şi că pregătim te­
cii au chibzuit cu lucidi­ muncitoreşti meinic sarcinile mari din îndatorire primordială a fiecărui
tate şi responsabilitate că 1984 — arăta Mircea Ro­ BUCUR
sarcinile anului viitor sînt in acţiune tea, directorul întreprinde­ om aS muncii, a fiecărui cetăţean diojurnal
.mari, dar că stă în pu­ rii. Se . impune însă o de onoai
Revista
terea lor să le înfăptu­ capabil să soluţioneze ope­ schimbare de optică a u- w de cînte
iască. rativ orice problemă, să-şi nora dintre noi. Să fim Buletin
severi Risipa n-a îost total eradicată, dar e bi ne
— întreprinderea noas­ îndeplinească planul. Par­ mai exigenţi în muncă, dienţa r;
tră îşi continuă în ritm ticipanţii la dezbateri au mai ordonaţi, mai de ştiri;
rară
radi
susţinut procesul de dez­ considerat însă că este cu noi înşine. Să gîndim de muzi
voltare şi modernizare şi, necesar să se dea mai mul­ mai mult la produsul mun­ că se face front comun împotriva ei creţia Ci'
ca urmare, cifrele de plan tă atenţie utilizării şi în­ cii noastre, să-l facem cît goi; 11,00
11,05 Un
pe anul viitor ne mobili­ treţinerii mijloacelor teh­ mai bun, mai economic şi în majoritatea unităţilor aprovizionare, procesul pro­ fumează ţigara la lumina ghiozdan:
zează toată energia şi ca­ nice din dotare, activităţii să ieşim din nou cu strun­ economice şi sociale din ductiv nu a suferit cu unui bec de 60 W. Şi pen­ 12,00 Buh
pacitatea creatoare pentru de întreţinere şi reparaţii, gurile la export. Colecti­ municipiile Hunedoara şi nimic. Dimpotrivă, indica­ tru o ţigară e nevoie de Atlas cui
co*
a le îndeplini în mod e- calităţii produselor. vul de la întreprinderea Deva s-a pus în aceste zile torii de plan realizaţi au consum de energie ? „Nu A
xemplar, releva în cuvîn- — Planul pe 1984 este mecanică Orăştie are ca­ un deosebit accent pe fo­ fost superiori altor zile în se vede" — răspunde vîn-
tul său Alexandru Mun- mai mare, dar şi mai bine pacitatea să muncească şi losirea luminii zilei în pro­ care s-a folosit energie zătoarea. Meridian
tin dc şi
teanu. In această privinţă, pregătit decît cel din mai mult şi mai bine. Să cesul muncii, evitînd astfel mai multă. Aşadar, am a- La unitatea Ada-Kaleh, tul orcht
hotărîtoare sînt aprovizio­ 1983 — aprecia Ioan Mun- probăm din plin această consumul de energie elec­ juns la concluzia că, gos­ în bucătărie ardea, fără să populară
narea tehnico-materială a teanu. Ne vom preocupa capacitate, să ne desfăşu­ trică. Este o constatare fă­ podărind fiecare kilowatt fie necesar, un bec, iar la „Rapsodia
Din înrej
secţiilor şi atelierelor şi li­ să contractăm în timp util răm întreaga activitate cută cu prilejul unui raid- de energie, de combustibil, bar un altul, fără ca vreu­ retă ale
vrarea operativă a produ­ întreaga bază tehnico-ma­ sub semnul calităţii noi, anchetă prin unele unităţi folosind din plin timpul na din persoanele care lu­ 17.00 Bule
selor către beneficiari, terială, întregul volum de superioare, al înaltei efi­ economice din municipiul de muncă se pot obţine crează în local să se sin­ Caleidosci
nesc.^17,3
strădania perseverentă a produse pe care-1 realizăm, ciente economice — idee Deva şi prin cîteva unităţi rezultate dintre cele mai chisească de acest consum 18.00 Orei
întregului colectiv pentru dar totodată să ne stră­ generoasă exprimată din ale comerţului hunedorean. bune". inutil. Purtăm pe această jurnal *
îndeplinirea ritmică a pla­ duim să gospodărim mai nou de tovarăşul Nicolae Şi în unităţile comer­ temă o scurtă discuţie cu că intern
nului fizic, sortimental. atent baza materială, com­ Ceauşescu, la recenta ple­ La Ţesătoria de mătase ciale din municipiul Hu­ tovarăşul Pompiliu Trifan, lă; 19,00 20,0
ţii;
1
Reluînd această idee, bustibilul şi energia şi să nară a C.C. al P.C.R,' . din Deva, întregul colectiv nedoara* s-a pus un mare directorul I.C.S.A.P. Co­ Seară cui
Emilian Gruiescu aprecia conferim produselor noas­ DUMITRU GHEONEA de oameni ai muncii a ac­ a’ccent pe folosirea luminii rect, deschis, ne confirmă gestia tiv.
ţionat ferm ca nici un ki­
nai: 22.30
lowatt de energie să nu se zilei. Totuşi, la cofetăria că a sesizat acel fenomen 23.00 Bulei
BRAD. Faza orăşenească a concursului ROD AL GÎNDIRII „Ileana" a I.C.S.A.P., în negativ şl ei. Ce măsuri a 6.00 Nnn
irosească. Fiecare om la lo­ biroul şefului de unitate, luat ? începind de marţi,
propagandei audio-vizuale NOVATOARE cul său de muncă, fiecare deşi nu se afla nimeni, un 29 noiembrie s-a procedat
cadru de conducere a ur­ bec mare ardea. La ace­ la reducerea considerabilă
Mihai Grancea lucrează ca mărit ca această chemare eaşi unitate un alt bec ilu­ a consumului de energie li:
Integrare mai activă în îndeplinirea şef al atelierului sculărie din la reducerea consumurilor mina bucătăria (deşi lumi­ electrică şi a celui de apă
mecanice
cadrul
întreprinderii
Orăştie. Cea mai recentă energetice, la evitarea ori­ na zilei era suficientă), iar în toate unităţile. „Am DEVA:
creaţie a colectivului pe care ducilor (
sarcinilor economico-sociaie îl conduce filetat. dispozitivul cărei forme de risipă a în sală un tub de neon fă­ scos din priză toate agre­ aurul şi
este
a
căror
gatele
frigorifice
HUNEDO/
energiei şî a combustibili­
luminii
cea...
concurenţă
de
automat
Prin
fo­
losirea acestui nou dispozitiv lor să prindă viaţă. „Şi, cu zilei ce pătrundea prin funcţionare nu se justifi­ lict (Mode
încheierea fazei orăşe­ propagandă de la I. M. s-a reuşit creşterea producti­ toata că măsurile luate au geamurile largi ale cofe­ că, iar iluminatul în uni­ căra); M
e
neşti a concursului propa­ Barza, U.U.M.R. Crişcior, vităţii muncii cu 25 la sută, mers pînă la reducerea cu tăriei. „Nu le putem stinge tăţi a fost redus la jumă­ T iubirea
capăti
muncii
completă
gandei audio-vizuale, cabi­ atelierele de mobilă şi um-. reducerea impusă de a această 50 la sută — ne spunea pentru că nu avem între­ tate. Vom urmări şi bon- .rfi
manuale
netelor şi punctelor de do­ brele, autobază şi* altele. operaţie, crearea posibilităţii tovarăşul Ioan Salin, e- rupător ? 1“ — a motivat trola zilnic respectarea a- i^ROŞA
cumentare politico-ideolo- Mai active s-au dovedit extinderii lucrului unui mun­ conomist cu probleme de şefa de unitate. cestor măsuri, iar acolo Arabia (1
rîs în pl
gică a prilejuit, la Brad, gazetele de perete care citor pe mai multe maşini. în bufetul restaurantu­ unde nu se aplică vom a- iembrie);
o analiză asupra modului s-au ocupat cu frecvenţă lui „Feroviarul", la ora 14 plica noi sancţiuni". cui, petro
(Cultural)
în care aceste' forme ale sporită, in forme vii, antre­ Nu risipiţi apa! Este o resursă nu se afla nici un client. berto Ca
muncii de partid se inte­ nante, de problemele ma­ roz (Luce
grează în eforturile colec­ jore ale unităţilor respec­ Tacticos, la o masă, vîn- VASILE PAŢAN, Haiducii 1
ION VLAD, corespondent
tivelor pentru îndeplinirea tive. naturală, acum mult diminuată zătoarea Viorica Bulca îşi norul) ; A
Mârin
mi!
sarcinilor economico-socia­ în cadrul analizei secre­ resc) ; U
ie ce lb revin în 1983 şi tarii adjuncţi cu proble­ de lipsa precipitaţiilor (Retezatul]
în perspectiva întregului mele de propagandă ai or­ Lucrările la noile capacităţi cerea din
şic) ; OR.
cincinal actual. ganizaţiilor de partid de Pentru rezolvarea pro­ apă vor continua să scadă. seriile I-I
Analiza a pus în eviden­ la C.A.P. Mesteacăn şi blemei apei potabile în Dar noi putem preveni o termoenergetice venţe (Fla<
ţă faptul că, alături de Brad, Autoservice, coope­ cele 12 oraşe ale judeţu­ serie de restricţii. DAI: Pră
(Casa de c
celelalte forme şi modali­ raţia de producţie, achizi­ lui, statul a investit sume Cetăţeni, locuitori ai o- (Urmare din pag. 1) şedinţa comună a Comite­ Viraj peri
tăţi ale activităţii de ţii şi desfacerea mărfuri­ mari şi astăzi funcţionea­ raşelor ! îngăduind sau fa- tului Politic Executiv al BRAZI: A
partid, propaganda audio­ lor, Ocolul silvic, Şantie­ ză în judeţ 29 de surse de vorizînd risi.pa de apă po­ serie de lucrări, cum sînt C.C. al P.C.R., Consiliului licii — ser:
vizuală a militat mai activ rul rir. 4 au fost criticaţi apă, cu o capacitate totală tabilă, ne diminuăm pro­ montarea unor motoare e- de Stat .şi Guvernului', întoarcere;
cultură
dc
pentru cunoaşterea temei­ pentru slaba îndrumare a de peste 3 000 1/secundă. priul confort. lectrice, verificări şi pro­ luînd măsuri severe pen­ tunericul
nică a sarcinilor de plan, colectivelor gazetelor de Zeci şi sute de km de Reparaţi-vă la timp in­ be la aparatura de mă­ tru reducerea consumuri­ TLTA: Am
pentru mobilizarea mai lar­ perete, a ansamblului mun­ conducte de aducţiune şi stalaţiile interioare din lo­ sură şi control, montarea lor energetice şi utilizarea
gă a colectivelor de oa­ cii de propagandă audio­ distribuţie, însemnînd alte cuinţă, apelind eventual, instalaţiilor de aer instru­ la maximum a resurselor
meni ai muncii la îndepli­ vizuală. sute de milioane de lei, o pentru aceasta la unităţile mental şi punerea lor în de energie refolosibile.
nirea integrală a acestora. Au fost semnalate şi aduc în oraşe şi în case. specializate ale G.T.G.C.L. funcţiune, precum şi lu­ Astfel, în vederea dimi­
Un loc central l-au ocu­ alte neajunsuri: numărul Şi, totuşi, confortul pe Nu treceţi nepăsători pe crările necesare punerii în nuării consumului de gaz Rezultate
pat permanent problemele redus al ediţiilor gazetelor care apa curentă îl aduce lîngă un robinet lăsat des­ funcţiune a liniilor de al- metan, am extins utiliza­ 2 decembr
Extr. I :
creşterii producţiei fizice de perete, materiale lungi, în casele noastre nu depin­ chis din neglijenţă ! calinizare şi pasivizare. rea gazului de furnal, de 90, 57, 83,
şi a productivităţii muncii, redactate la general, nevi- de numai de volumul in­ Aşa cum se prezintă lucru­ cocs şi fluidizare. Ilumina­ Exir. a 1
reducerii mai accentuate zînd pe nimeni, sînt prea vestiţiilor făcute. Depinde Nu încurajaţi neglijenţa rile în prezent — construc­ tul netehnologic a fost re­ 48, 71, 2,
Fond de <
a consumurilor de materii puţine vitrine ale calităţii, foarte mult de debitele a- faţă de risipa apei pota­ torul are forţă de muncă, dus în proporţie dc 60 la lei.
prime, materiale, energie în prea puţine locuri j se pelor de suprafaţă sau bile în propria dumnea­ există toate materialele şi sută, iar cel din halele
şi combustibili, recuperă­ practică dezbaterea în co­ freatice, care la rîndul voastră casă ! utilajele necesare, iar noi de producţie a fost secţio­
rii şi introducerii în cir­ lectiv a celor criticaţi la său este total dependent de Conducători de între­ dăm tot sprijinul la mon­ nat. Am luat măsuri pen­ j^RE
cuitul productiv a unui gazetele de perete. volumul precipitaţiilor at­ prinderi ! Luaţi toate mă­ taj —, pînă la finele tri­ tru eliminarea mersului în
volum cît mai mare de Pe baza rezultatelor ob­ mosferice, în anul 1983 surile pentru a înlocui con­ mestrului I al anului vii­ gol al motoarelor electrice, Timpul
materiale, piese de schimb, ţinute, locurile fruntaşe în mai mic decît în oricare sumul de apă potabilă în tor vom putea avea în transformatoarelor şi gene­ azi, 3 decei
întăririi răspunderii, ordi­ concursul gazetelor de pe­ din anii ultimului dece­ scopuri tehnologice acolo funcţiune tpei turbogene- ratoarelor de sudură, al mea va fi
nii şi disciplinei in muncă, rete 1-ad ocupat: „Minerul" niu ! unde procesul tehnologic ratoare la C.E.T.-2. benzilor transportoare şi porar noros
aplicării ferme a mecanis­ (T.E.S.A.) — I. M. Barza, în aceste condiţii, pen­ nu o cere. Recircuitaţi apa — Pînă atunci însă — al altor utilaje. De aseme­ sori moder
mode
sufla
mului economico-finan- „Concasorul" de la ante- tru a asigura un minimum de răcire a diferitelor a- subliniau maistrul Ioan nea, în orele de vîrf de nord-est,
eiar, a măsurilor stabilite zdrobitor şi „Noroc bun" necesar de apă potabilă gregate şi instalaţii ! Trocan, secretarul comite- sarcină, agregatele mari izolate pîm
oră, care v;
de conducerea partidului — I.M Barza, iar dintre localităţilor j u d e ţ u l u i , Nu îngăduiţi poluarea a- tului de partid al secţiei consufhatoăre de energie Temperatur
în vederea perfecţionării gazetele „Semafor" — cele G.T.G.C.L. a stabilit o se­ pelor rîurilor menite să a- C.E.T. şi inginerul Ale­ electrică funcţionează în fi cuprinse
principiului socialist al re­ de la şcolile generale nr. rie de măsuri restrictive sigure debitele necesare în xandru Staneiu —, ţinînd regim redus. în acest fel şi minus 9
maximo
tribuţiei. 2 Brad, nr. 1 Crişcior şi privind distribuirea apei puţurile filtrante ori în cont de situaţia energetică am reuşit ca in luna no- minus l i g
Au acţionat cu mai mul­ nr. 1 Brad. potabile în oraşe. Ele se staţiile de tratare chimică dificilă' pe care o parcur­ iembrie să eeononi'isim (Mcleorolof
tă eficienţă în aceste direc­ vor aplica în condiţiile ori mecanica a apei pota­ gem, am acţionat în spi­ 700 000 k\Vh fată de re- I. Vrasgyal
ţii mijloacele muncii de CORNEL ARMEANU oînd debitele surselor de bile ! ritul măsurilor stabilite în partiţii.