Page 6 - Drumul_socialismului_1983_12

Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Incepînd de la î decembrie

Se majorează retribuţiile tarifare ale

15.00 T
15,05 T
oamenilor muncii din industria chimică 15,25 L
15,35 R
Potrivit prevederilor Con­ Ca urmare, chimiştii din muncă mai susţinută pen­ îndatorire primordială a fiecărui lo
gresului al XII-lea şi Con­ judeţul nostru — de la tru realizarea şi depăşirea 15.40 M
ferinţei Naţionale ale parti­ 15.50 D
Orăştie şi Lupeni — au prevederilor de plan, în om al muncii, a fiecărui cetăţean 16.00 E
dului privind majorarea
obligaţia de a răspunde condiţiile ridicării perma­ g<
retribuţiilor întregului per­ lo
acestor măsuri de majorare nente a calităţii produselor,
sonal muncitor din ţara 20.00 T
a retribuţiilor printr-o a eficienţei economice. lo
noastră în acest cincinal, de Producţia termocentralei Mintia — 20,15 M
la 1 decembrie a.c. benefi­ 6:
ciază de asemenea avantaj CUM SE VOR MAJORA VENITURILE o problemă comună a energeticienilor, r<
material şi oamenii mun­ CHIMIŞTILOR u
cii din industria chimică. Pentru muncitori, retribuţiile vor fi mai mari, în minerilor şi preparatorilor n
Este încă o dovadă a grijii medie, cu 5,5 la sută. rc
deosebite, permanente, de nuat simţitor în medie cu 20,30 C In
care se bucură chimiştii Pentru personalul operativ, tehnic productiv şi admi­ • O lună de vîrf pentru energeticieni, • Mobilizare 4 600 tone zilnic. Aceasta, 20.40 C
1
ţării din partea conducerii nistrativ, retribuţiile se majorează, în medie, cu 5 la de excepţie. • Mintia produce cu toate instalaţiile în deoarece în perioada 1—25 21.00 P
partidului şl statului, a sută. plin. » Cărbunele — livrat ritmic, in cantităţile şi la noiembrie a,.c. „intrările** tr
calitatea cerute de energeticieni ! • Să fie înlăturate zilnice au fost de 7 500 to­ 21.50 T
preţuirii muncii lor de Iată cîteva creşteri ale retribuţiilor pe categorii de toate obstacolele din calea aprovizionării ritmice cu ne, în condiţiile în care lo
mare importanţă pentru personal şi trepte de încadrare : masă combustibilă ! termocentrala c o n s u m ă
dezvoltarea economiei na­ peste 12 000 tone de căr­
ţionale. Celor 74 000 de Categoria de personal Pînă la De Ia Noiembrie a fost o lună cienii s-au mobilizat pen­ bune pe zi.
Abia în zilele de 26 şi
oameni ai muncii din mi­ 1 decembrie 1 decembrie de vîrf pentru energeti- tru a răspunde prin fapte 27 noiembrie (şl au fost
nerit şi energetică, celor cienii Mintiei. în compa­ chemării secretarului gene­ singurele zile din întreaga
26 000 de metalurgişti şi Maiştri 2310—3500 2425—3680 raţie cu celelalte perioade ral al partidului, tovară­ lună) dinspre preparaţii a BUCI
Maiştri principali 2470—3670 2590—3850 de timp ale anului, acum şul Nicolae Ceauşescu. itio jurii
celor peste 6 000 de înca­ fost livrat cărbune la ne­ de om
Subingineri 2240—3670 2355—3850 s-a produs cea mal mare Mintia produce cu toate cesarul de consum al ter-
draţi în muncă în indus­ Subingineri principali 2380—4020 2500—4230 cantitate de energie elec­ instalaţiile în plin. Nu se rhocentralei — 12 500 tone. Revista
de
eh
tria construcţiilor de ma­ Economişti 2510—3670 2425—3850 trică. A fost o lună cu acceptă nici o abatere de Trebuie să arătăm însă că Buletin
punden
şini, de maşini-unelte, e- Economişti principali 2470—4230 2590—4440 producţie record. Zilnic au la acest imperativ. Se face nici această cantitate nu mai Buletin
Ingineri 2380—3840 2500—4030 fost pulsaţi în sistemul tot ce-I omeneşte posibil
lectrotehnică şi electronică este în măsură să satisfacă ţa şi v
Ingineri principali 2560—4670 2690—4900 energetic naţional între 20 pentru a menţine constan­ necesarul de consum al cloric;
din judeţul nostru 11 se ma ţăt
şi 24 milioane kWh, apre­ tă puterea termocentralei, Mintiei. Este nevoie zilnic
alătură de ieri, 1 decem­ cia directorul întreprinde­ pentru a furniza fluent de 13 500—14 000 tone de ştiri; 1
O dată cu majorarea retribuţiilor tarifare, oamenii 11,35 P
brie 1983, un nou detaşa­ rii electrocentrâle Mintia, energia electrică atîtor ra­ cărbune, atît pentru func­ letin d-
muncii din industria chimică vor beneficia şi de majora­ inginerul Ieronim Rusan. muri ale economiei naţio­ te pen
ment muncitoresc — cel ţionarea termocentralei, cît 12,30 U <i
rea cotelor sporului de vechime pentru activitate neîn­ Zilnic unitatea a produs nale, pentru a nu fi afec­ şi pentru refacerea stocu­ rului; 12,
al chimiştilor — care be­ tate înfăptuirea sarcinilor
treruptă în aceeaşi unitate. 10 la sută din consumul rilor din depozitul de com­ radio-tv. ;
neficiază de majorarea re­ energetic al ţării ; zilnic, de plan în întreprinderile bustibil. 3; 15,00 S
tribuţiilor tarifare. Aceste sporuri vor fi: la Mintia, s-a realizat mai republicane, planul de ex­ Ca atare, din Valea Jiu­
Această măsură, alături mult de o treime din port la produsele româ­ lui trebuie expediate zilnic w 1 tj «■.
de celelalte aplicate de la Tranşe de vechime Pînă la De Ia producţia de energie elec­ neşti, pentru a avea lumi­ spre Mintia 230 vagoane miinistt
tice; 1(
nă
în
casele
şi
căldură
cu cărbune.
1 octombrie a.c., privind 1 decembrie 1 decembrie trică a ţării obţinută pe noastre. Atenţie insă tovarăşi de nomice
bază de cărbune ; zilnic ştiri; 1
perfecţionarea organizării s-a furnizat sistemului o Aşadar, la Mintia, sta­ la întreprinderea de pre­ 17,45 Cil
3 — 5 ani 3 la sută Orele i
şi retribuirii muncii, a cantitate de energie de trei ţionările în flux sînt inac­ parare a cărbunelui Valea * Peni
5 — 10 ani 3 la sută 6 la sută Jiului — Petroşani. Expe­
generalizării acordului glo­ 10 — 15 ani 5 Ia sută 9 la sută ori mai mare deeît nece­ ceptabile. Doar în momen­ diaţi cărbunele în vagoane tru pa<
în
formaţi
bal în întreaga activitate 15 — 20 ani 7 Ia sută 12 la sută sarul de consum al jude­ tele este care termocentrala autodescărcătoare I ★ Seal
Intens
solicitată
nu
ter­
Puterea
nostru.
ţului
economică şi socială, asi­ peste 20 ani 10 Ia sută 15 la sută mocentralei s-a menţinut se execută diverse lucrări Am subliniat acest lu­ sugestii
Intr-o
gură tuturor celor ce mun­ între 1 000 şi 1 100 MW. de întreţinere, unele repa­ cru, aparent nesemnifica­ „Viaţa
cesc în industria chimică Chimiştii vor putea beneficia,' ca şi celelalte categorii Grupurile au fost încărca­ raţii pentru a elimina tiv din punct de vedere fenbach
3,00 Nn
te la capacitate. De la „punctele slabe** din insta­ al încărcării în preparaţii
obţinerea unor venituri de oameni ai muncii, de venituri majorate pe calea şi al transportului, dar
fiecare s-au obţinut cel laţii sau de la utilaje,
sporite, creşterea nivelului acordului global, de premii pentru economii de materii puţin 180 MWh. însă atenţia este concen­ care devine o problemă pe
lor de trai material şi prime, materiale şi energie, de stimulente pentru depă­ S-a lucrat la cea mai trată în permanenţă asupra estacadele depozitului. Chiar
spiritual. şirea exportului etc. înaltă tensiune. Energeti- funcţionării utilajelor, insta­ in condiţii favorabile de
laţiilor şi agregatelor, la timp descărcarea vagoane­
funcţionarea ireproşabilă a lor de marfă necesită o pe­
DE Vi 1
morilor de cărbuni. La fie­ rioadă de 3—4 ori mai ducilor
mare deeît a „specialelor",
Potenţialul fiecărei ferme - deplin valorificat! care cazan funcţionează a în anotimpul rece aurul i
autodescărcătoarelor.
HUNEE
in medie cîte trei mori de
lict (IU
Sîntem
cărbuni.
şi, ca atare, oricînd este căra);
Dar pe lingă toate a- e iubit
La plenara C.C. al P.C.R. Fără a minimaliza cu pentru tocarea cocenilor nea, din 213 viţei planifi­ posibilă îngheţarea încăr­ La cap
din 14—15 noiembrie a.c., nimic eforturile depuse şi şi întronarea unui spirit caţi, s-au obţinut numai cestea mai este nevoie şl căturii, mai ales că prin Ţapinat
secretarul general al parti­ rezultatele obţinute, nu ferm de ordine şi disci­ 167. Comparativ cu preve­ de materie primă, de căr­ unele navete cărbunii mus­ •'Oi
ADlci
dului, tovarăşul Nicolae pot fi trecute cu vederea plină în activitatea din derile planului, minusuri bune. Acesta trebuie să tesc de apă. Trebuie deci i în
Ceauşescu, a subliniat ne­ neajunsurile care se mai zootehnie. Asemănător stau la efective şi la producţia fie livrat ritmic de către făcută de urgenţă o inven­ tembrie
cesitatea ca organele şi manifestă în activitatea lucrurile şi la C.A.P. Ră- marfă s-au‘ înregistrat şi preparaţlile din Valea Jiu­ tariere a parcului de va­ cui, pe
(Cultur
organizaţiile de partid, con­ din sectorul zootehnic pri­ căştie. O imagine asupra la C.A.P. Teliuc, Pestişu lui, în cantităţile solicita­ goane autodescărcătoare^— berto
siliile populare, consiliile vind organizarea şi condu­ „interesului * conducerii Mare, Peştişu Mic şi în te şi de calitate superioa­ parc este suficient — şi roz (Li
1
unice agroindustriale şi cerea reproducţiei, asigu­ C.A.P. faţă de valorifica­ alte unităţi. ră, adică să aibă o putere formate navetele în număr Haiduci
conducerile unităţilor agri­ rarea şi gospodărirea fura­ rea potenţialului productiv Pornind de la cerinţele calorifică sporită. corespunzător pentru can­ nerul);
Mărin
cole să acorde o atenţie jelor, livrarea laptelui la al animalelor se poate for­ formulate de secretarul — în 27 de zile din luna titatea de cărbune solici­ resc);
deosebită realizării în cele fondul de stat, realizarea ma dacă se ţine seama de general al partidului pri­ noiembrie, preciza ingine­ tată în acest moment de (Reteza
cerea <
mal bune condiţiuni a vind o îmbunătăţire radi­ rul Tiberiu Erşek, stocul către termocentrală. şic); i
prevederilor planului de cală a activităţii în secto­ de cărbune din depozitul seriile
dezvoltare a zootehniei, în 8 HZ O O T E H N l-E rul zootehnic, tovarăşii Va- de combustibili s-a dimi­ DORIN CORPADE venţe (1
BAI: 1
scopul îndeplinirii irepro­ sile Ioan, secretarul Comi­ (Casa d
şabile a programului de © animale bine îngrijite © producţii ■ tetului comunal de partid Viraj ]
autoconducere şi autoapro- Teliucu Inferior, Traian De la dispeceratul I. R. E. Deva BRAZI:
mari de lapte şi carne Ticula, secretarul comite­ ticii —
vizionare teritorială. Cum Intoarc
se înfăptuiesc aceste dezi­ tului comunal de partid Petru Stanciu, şeful bi­ răştie 58 MWh, Simeria de cult
derate în Consiliul unic Ghelari, Furca Ioan, in­ roului de furnizare a 16 MWh, Petroşani 240 tunerici
ilia:
agroindustrial Hunedoara ? Consiliul unic agroindustrial Hunedoara ginerul şef al C.A.P. Peş­ energiei electrice, ne-a MWh. Dintre marii con­ GHELA
Recenta analiză efectuată tişu Mare, Ştefan Şerban, comunicat că miercuri sumatori industriali n-au rul).
în cadrul plenarei Comite­ preşedintele consiliului u- (30 noiembrie), cota de respectat cotele C.S. Hu­
lucrărilor de modernizare faptul că nici pînă acum nic agroindustrial, şi alţi energie repartizată jude­ nedoara — cu 274 MWh
tului municipal Hunedoara vorbitori au reliefat 'mă­
al P.C.R. a evidenţiat fap­ a fermelor şi pregătirea nu s-a asigurat sarea nece­ surile care se întreprind ţului nostru a fost depăşi­ şi „Avicola" Mintia cu
tul că în unităţile agricole iernări.i animalelor. Cri­ sară a fi administrată în în această perioadă, în sco­ tă cu 393 MWh. Depăşirea 1,5 MWh.
şi gospodăriile pbpulaţiei tici îndreptăţite 3u fost raţii (!). Deficienţe de na­ pul înlăturării în scurt se datorează neîncadrării La nivelul municipiului
există încă însemnate re­ formulate la adresa con­ tura celor semnalate se în repartiţii a consumato­ Hunedoara s-a înregistrat
ducerii C.A.P. Izvoarele, timp a deficienţelor sem­ o economie de 11 MWh, Timpi
zerve ce trebuie puse în unitate unde indicele de întîlnesc şi la C.A.P. Cin- nalate pentru ca în acti­ rilor casnici şi generali : iar oraşul Brad s-a înca­ azi, 2 <1
valoare pentru a spori pro­ natalitate la ovine sc si­ ciş, unitate unde în acest vitatea fiecărei ferme să se municipiul Deva a consu­ drat în cota de energie mea ve
ducţia la hectar la toate tuează sub 50 la sută. Tpt an natalitatea la specia bo­ întroneze spiritul de ordi­ mat în plus 53 MWh, O- repartizată. variabil că
vine nu depăşeşte 50 la
Vor
culturile, pentru a creşte la unitatea amintită adă­ ne şi disciplină, să creas­ care vi
efectivele şi producţia a- posturile nu sînt pregătite sută. Fireşte, în asemenea că răspunderea consiliilor de avei
nimalieră, precum şi con­ pentru iernatul ovinelor şi condiţii nu se poate aş­ de conducere, specialiştilor slab la
tribuţia la fondul de stat. tepta nici ca producţia de şi tuturor lucrătorilor din OAMENI Al MUNCII, CETĂŢENI ! sificări Ba
dul
Ca argumente convingă­ nu s-au finalizat lucrările lapte să fie mulţumitoare, acest sector faţă de soar­ 60 km/
toare în acest sens au fost de alimentare cu apă. Cu în cadrul plenarei s-a sub­ ta efectivelor şi a produc­ est. Te
aduse exemplele oferite de diferenţe în minus la e- liniat că de însemnate re­ ţiei animaliere. în acest Diminuarea consumurilor de energie şi com­ vor fi i
11 şi n
C.A.P. Pestişu Mare, Tc- fectivul de bovine şi la zerve nevalorificate dis­ context s-a subliniat nece­ bustibil constituie o problemă de importanţă cele m;
liuc şi Buituri, care la producţia de lapte marfă pune şi ferma zootehnică a sitatea ca organizaţiile de majoră pentru economia naţională, pentru în­ şi plus
unele culturi au depăşit se prezintă şl C.A.P. Hăş- C.A.P. Boş. Astfel, este su­ partid din unităţile agricole treaga societate, pentru fiecare dintre noi! Pentr
producţiile planificate cu dat. Evident, deficitul de ficient să arătăm că în e- şi de la sate să se impli­ rece, c
5—30 . de procente. De a- peste 370 tone suculente fectiv sînt menţinute 12 ce activ, cu întreaga răs­ Reduceţi cu 50 Ia sută consumul energetic în Vor că
semenea, la C.A.P. Buituri şi grosiere influenţează ne­ vaci „pensionare", care nu pundere şi exigenţă comu­ sectoarele auxiliare şi în propriile locuinţe ! Vîntul
ficâri
efectivele de bovine sînt gativ îndeplinirea indica­ sînt lotizate şi furajate co­ nistă în fructificarea de­ 20 km/
cu aproape 10 la sută mai torilor de plan, la aceasta respunzător în vederea re- plină a potenţialului zoo­ Orice kilowatt economisit este astăzi deose­ nord-es
mari deeît prevederile pe adăugîndu-se şi faptul că condiţionării, iar alte 30 tehnic al fiecărei unităţi bit de preţios pentru balanţa energetică a tării ! servicii
acest an. nu au fost luate masuri sînt infecunde. De aseme- şi localităţi.