Page 2 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 104
A
JNIREA DIN 1 9 1 8 —PIATRA DE HOTAR II
Concepţia Partidului Comunist Român, a
> rv.. - 0
secretarului său general, tovarăşul ' r ff/ifi y d/'df - 'Âsf/sdd dMd -
Z/, ..'U:-/
Nicolae Ceauşescu, cu privire la lupta
( Wr- //// .
poporului român pentru unitate, :■ s/-</ds ' <
.. /'
■ Z } ■ ,
independenţă şi suveranitate ■ - - " ■■■::>'
/ v
■ !S
. ■ ywşysţ'.
( Z ■ v ţ,h/
(Urmare din pag. 1) că la mai puţin de două seculare duse de cele mai .• ;:
decenii după unire, în 1877, înaintate forţe ale poporu / / ;u' y
de mari, centralizate — este cucerită cu arma în lui român din Moldova, . V/r-'W» ^ k: . _ . ... .. ••
K:
ara Românească, Moldo- mină, prin sacrificii şi Muntenia şi Transilvania". ■///. ;
r şi Transilvania — care jertfe, suveranitatea de Misiunea de a asigura z/Z' /y.y.y< d>>/ /<?
i deschis calea spre dez- stat deplină a patriei noas realizarea deplină a mari
altarea forţelor de pro- tre. lor aspiraţii ale poporului S /Z / ■ ...
ucţie, au asigurat conser- îmbinînd viziunea mate a revenit clasei muncitoa - z>7 ///ş dZîy // /'//Mf/t/f/Z,* Z?/â</ ,,4 s ' * ' / < < ■ / /, ■ ’/x■
area obiceiurilor, a tradi- rialist dialectică şi istori re, sub conducerea Parti -
ilor, a limbii proprii, e- că asupra marilor eveni dului Comunist Român, , 7/ /s/ZftjZt~Z t.Z’/<•//i/h/ f/v'Z Zyw/MW'ft" »“
oluţia istorică, unitară a mente ale trecutului nos încă de la făurirea sa, în
oporului român. tru, cu gîndirea critică, 1921, P.C.R. a desfăşurat o ; ' ,- >/, d/x XX- a44 ? /^fZdZz xx Z// Z y / . K , - w , / : r c / '■■■. ,-/X .■/ x-. ' .
Expresia înaltă a tcndin- revoluţionară, cu spiritul intensă activitate revoluţio
;lor de unitate politică a creator, tovarăşul Nicolae nară, conducând clasa mun
oporului român a întru- Ceauşescu a formulat ade citoare la mari lupte poli
hipat-o unirea realizată vărul de necontestat că tice şi sociale. Epoca din Documente ale Unirii - Declaraţia de independenţă a Transilvaniei faţă de monarhia ha!
e Mi hai Viteazul, la cum- „întreaga istorie a ţării 1918 pînă la 23 August nalâ de la Alba lulia.
ăna dintre veacurile demonstrează că poporul 1944 a fost jalonată de ne
CVI—XVII. In toate bătă muncitor, forţele sale re numărate bătălii de clasă,
ile purtate împotriva co- voluţionare progresiste şi purtate de oamenii muncii
ropitorilor străini pentru patriotice au înfăptuit toa împotriva exploatării, a do
nirea şi libertatea ţărilor te marile transformări re minaţiei capitalului străin,
omâne au luptat, umăr la voluţionare, au asigurat pentru dreptate socială şi
măr cu românii, şi naţio- mersul înainte al societă independenţă naţională.
lalităţile conlocuitoare. în ţii noastre. Toate momen întărirea unităţii politice
lecursul convieţuirii, al tele importante din viaţa şi organizatorice a parti
nuncii şi luptei comune patriei noastre sînt legate dului, îmbinarea tot mai
iu făurit împreună tot de lupta maselor, a între strînsă a conducerii cen
eea ce există pe aceste gului popor — motorul trale cu experienţa organe
neleaguri, înţelegînd că progresului social, adevă lor şi organizaţiilor locale
rebuie să se unească şi să ratul făuritor al istoriei sînt factori de prim ordin
apte pentru a-şi putea României". in creşterea capacităţii de
auri o viaţă liberă, pen- Realizată în împrejurări luptă şi acţiune a parti
;ru a fi pe deplin stăpâni internaţionale favorabile, dului.
De destinele lor. unitatea naţională a fost Unitatea şi coeziunea în
Un moment de o deosebi rezultatul luptei maselor tregului popor, a tuturor
tă importanţă istorică l-a populare din toată ţara, fiilor ţării, fără deosebire
constituit înfăptuirea sta opera întregului popor ro de naţionalitate, în jurul
tului naţional modern prin mân. Marea Adunare încercatei forţe politice că
Unirea Principatelor Româ populară de la Alba lu lăuzitoare — Partidul Co
ne — Moldova şi Munte lia, de la 1 decembrie 1918, munist Român, în frunte
nia — în 1859, sub dom care a hotărît unirea.Tran cu secretarul său ge
nia luminoasă a lui Ale silvaniei cu patria mumă, neral, tovarăşul Nicolae
xandru Ioan Cu za, cînd a marcat încheierea pro Ceauşescu, — constituie
s-au pus pentru totdeauna cesului de desăvirşire a izvorul forţei şi trăiniciei
bâzele statului naţional statului unitar român, de nezdruncinat a orîndui-
român. voinţa do unire a întregii rii noastre, garanţia apă
Lupta pentru unitate, li noastre naţiuni. „Unirea — rării şi consolidării liber
bertate şi independenţă na arăta tovarăşul Nicolae tăţii, independenţei şi su
ţională se ridică pe o Ceauşescu — a fost încu veranităţii patriei, a cuce
obţi
revoluţionare
ririlor
treaptă superioară, astfel nunarea victorioasă a luptei
nute prin lupta şi munca
întregului popor, chezăşia
unor noi şi minunate vic
torii pe calea socialismului
şi comunismului.
■ -v v
ddZ'
. dddxdZddZddii,_____
a lipsii Astăzi, l Decembrie, se
împlinesc 65 de ani de la Narea Unire — înfăptuire
Unirea Transilvaniei cu
Wv~ ■ •<-.>.'> *V. - :rV. L,v *.* r,- <'<*✓ / .tVvVu* •-
România, eveniment care
a marcat încheierea pro rea fiinţei proprii, pentru naţională şi-a găsit o înal mâne, iar proclamarea in Formarea st;
. f («O .<» , ■ ■ . . ... h. cesului de formare a sta unitatea, libertatea naţio tă expresie în Unirea Mun dependenţei de la 9 Mai nai unitar ron
'< • - v ♦■•>' v t tiî -.' ' > < tului naţional unitar ro nală şi socială, pentru teniei, Transilvaniei şi Mol 1877 a demonstrat voinţa condiţiile dezvt
i'.<Z Ate'iV* ■* <;■' <,**» ' •f' mân. Făurirea unităţii na- transformarea revoluţiona dovei de la 1600, .sub de libertate, unitate na riale şi spinitu
1
< ■' ;• • '\Z; .St \ . ţional-sţatale din 1918 a ră, socialistă a României. conducerea lui Mihai Vi ţională şi dezvoltare suve societăţi, dar
<**■■ . ,>rV. t *-■<,■£, r < ■*' reprezentat o operă legică Mărturiile istorice atestă teazul — moment de deo rană a poporului nostru.
~ ... " t.v'i * <, '*£***< • *'■' ' şi legitimă a poporului ro prezenţa multimilenară a sebită însemnătate pentru Momentele de rezonanţă
1
mân, întemeiată pe apar strămoşilor noştri geto- dezvoltarea ulterioară a po ale luptei pentru emanci
■&?<■ *■■■'■ v <•<;-/. •* •'>* * V 4.. v v tenenţa majorităţii locui daei pe pămîntul dintre porului român. pare consemnează la loc
torilor de pe teritoriul na Carpaţi, Dunăre şi Mare, Mutaţiile social-econo- de cinste anul 1893 —
p . * ţional la unul şi acelaşi culminînd cu formarea mice din viaţa societăţii au crearea partidului politic
-
neam, avînd aceeaşi ori statului centralizat şi in dus la afirmarea conştiin revoluţionai al clasei mun
U • - P • - tv;, pţ.U., ' gine daco-romană, vorbind dependent, sub conducerea ţei naţionale, ridicarea pe citoare, care a înscris pe
aceeaşi limbă românească, lui Burebista, cu dezvolta o treaptă superioară a stindardul său aspiraţiile
unit prin aspiraţii, interese rea sa economico-socială luptei pentru dreptate so naţionale legitime ale po
politice, economice şi cul sub viteazul Decebal, cît cială şi libertate naţională, porului român. Victoria
-/<■ i
turale. şi continuitatea neîntre în aceste condiţii, răscoala Marii Revoluţii Socialiste,
Octombrie
din
a
exercitat
de la 1784, sub condu
Aşa cum aprecia secre
dy. M, tarul general al Partidului ruptă de viaţă în spaţiul cerea lui Horea, Cloşca şi o ' puternică înrâurire asu
patriei.
Cucerirea
Daciei
Comunist Român, tovară de către romani a deter Crişan şi revoluţia din pra dezvoltării luptei de
şul Nicolae Ceauşescu, U- minat însemnate schimbări 182i, condusă de Tudor eliberare socială şi naţio
* ’ ^ f /.f ' j nirea de la 1 Decembrie economice, culturale, poli Vladimirescu au marcat nală.
1.918 este rezultatul luptei tice şi etnice ducînd la începutul istoriei moderne Formarea statului naţio
-p .'j^ Ş - ? ' -> ~ ■'ţ».U duse de cele mai înain formarea limbii şi popoi-u- a României, relevînd ma nal unitar a intrat la sfâr
dd * * ' A . 4 * • ' ti. tate - x ' forţe . î l social-politice lui român, la o nouă în rile resurse revoluţionare şitul anului 1918 în etapa
.
ale vremii în cadrul căro florire a acestor meleaguri. ale maselor populare. în finală. Marea întrunire de
ra rolul hotărî tor l-au avut Păstrând tradiţiile orga timpul revoluţiei de la pe câmpul lui Horea, de la
masele populare, fiind în nizării politice statale an 1848, spiritul unităţii na-' Alba lulia, din 1 Decem
cununarea aspiraţiilor de terioare, în perioada feu ţionale s-a afirmat puter brie 1918, a celor • peste
veacuri ale poporului nos dalismului timpuriu locui nic, exprimând conştiinţa 100 000 de ţărani, munci
Raport al primăriei oraşului Deva către ASTRA re tru pentru eliberare na torii autohtoni s-au con înaintată, dorinţa de liber tori, intelectuali, meseriaşi
feritor la evenimentele din toamna anului 1918. Sînt cu ţională. Sărbătoarea de azi stituit în formaţiuni stata tate a poporului român. a consfinţit actul de drep
prinse informaţii amănunţite asupra constituirii şi activi ne prilejuieşte evocarea le proprii, iar mai tîrziu Evenimentul excepţional tate istorică al unirii pe
gloriosului hronic al po in state feudale mari — din ianuarie 1859 — înfăp vecie a Transilvaniei cu
tăţii Consiliului Naţional Român judeţean a gărzii na
porului nostru, permanen Ţara Românească, Moldo tuirea statului naţional ro România. Declaraţia de
ţionale române din Deva, precum şi asupra intenselor ţa sa în spaţiul geografic va, Transilvania — favori mân, prin unirea Moldo la Alba lulia a proclamat
pregătiri pentru participarea la Adunarea de la Alba şi istoric al vetrei strămo zând dezvoltarea materială vei cu Muntenia — a fost solemn „Unirea Transilva Sigiliul lui
lulia. şeşti, eroismul luptelor şi spirituală a acestora. expresia unei necesităţi niei şi Banatului cu Româ
purtate împotriva domina Idealul poporului român determinate de stadiul de nia pentru toate veacu nite ale Ţării ‘t
ţiei străine,- pentru păstra- de independenţă şi unitate dezvoltare a naţiunii ro rile".
