Page 10 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 10

^«g. %                                                                                                                                     DRUMUL SOCIALISMULUI N


          ÎN ÎNTÎMPINAREA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P. C. R.



            Argumente pe o platformă caldă                                                             Potenţialul agricol al comunei —                                   15.00 Telex
                                                                                                                                                                          15,03 Omul
                                                                                                                                                                          15.20  Sludim
                                                                                                               tot mai bine valorificat!                                     poca N
           A   trecut   relativ   puţin   de   producţie.   Responsabili­  coordonare   a   producţiei,                                                                  . i».  — Tiu.
                                                                                                                                                                          . >0 Desene
          timp  de  eînd  la  secţia  oţe-   tatea   cu   care   comuniştii   sing.  Gheorghe  Năboiu,  de                                                                16.30  închidi
          lăria   Martin   nr.   2,   din   din  această  secţie  au  privit   la  .  liala  de  turnare,  ing.   Comuna   Ilia   este,   între   tate  economice  din  ce  în  ce   că  pe  care  comitetul  comu­  lui
          cadru]   Combinatului   side­  necesitatea   redresării   grab­  Mihai  Cheţan,  şeful  atelie­  comunele  judeţului,  o  per­  mai   bune.   Sînt   rezultatul   nal  de  partid  trebuia  să-l   20.00 Telejui
         rurgic  Hunedoara,  au  avut   nice  a  situaţiei  este  reflec­  rului   intensificare,   oameni   formeră  :  a  fost  decorată   unui  stil  de  muncă  cores­  corecteze  la  timp  şi  cu  ho-   20.20  Ţara  îi
                                                                                                                                                                             nă  Coi
          loc  adunările  generale  pen­  tată  de  cele  31  propuneri   care  au  început  drumul  îm­  o  dată  cu  Ordinul  Muncii   punzător  promovat  în  con­  tărîre.   în   zootehnie,   com­  lea al
          tru  dări  de  seamă  şi  ale­  pe  care  membrii  de  partid   plinirii  lor  ca  meseriaşi  în   clasa  I,  de  două  ori  cu   ducerea   tuturor   treburilor   plexul  de  vaci  de  lapte  de   20,35 Film s
                                                                                                                                                                             ncret (
         geri  în  cele  cinci  organi­  le-au   făcut   în   adunările   această  secţie,  „de  jos“,  de   Ordinul  Muncii  clasa  a  II-a   comunei   de   către  comite­  la  Bacea  a  făcut  paşi  mari   nu au
         zaţii  de  bază  constituite  la   generale  de  dare  de  seamă                 şi  o  dată  cu  Ordinul  Mun­  tul comunal de partid.  pe   linia   asigurării   bazei   ţie a s
                                                                                                                                                                              mc Tv.
         nivelul   schimburilor.   Au   şi  alegeri.  Iată  cîteva  din­  la   ucenicie.   Acelaşi   drum   cii   clasa   a   IlI-a,   pentru   Aşa  cum  se  cere  într-un   furajere,   a   modernizărilor.   21,25  Stagiul
         fost  tot  atîtea  prilejuri  de   tre   acestea.   Maşinistul   de   îl  străbat  astăzi  mai  tine­  rezultatele   obţinute   în   în­  forum   comunist,   conferinţa   Dar  el  încă  nu  a  ajuns  o   muzica
                                                                               Bărăştean,
                                                                    Gheorghe
                                                               rii
                                                                                                                                                                             leviziui
         aprofundată   analiză,   în   şarjare   Tănase   Răguşan   a   Ioan  Tănase,  Gheorghe  Ghi-   trecerea  socialistă  între  co­  a  delimitat  cu  claritate  reu­  unitate   model   pentru   fer­  22.20  Telejui
                                                                                                                     şitele  dar  nu  a  lăsat  la
                                                                                          mune  pe  ţară.  Ultima  dis­
         spirit  critic  şi  autocritic,  a   prezentat  o  soluţie  concre­              tincţie   —   Ordinul   Muncii   adăpostul   lor   neajunsurile   mele  zootehnice  ale  celor­  22.30  închide
         modului  în  care  cei  peste   tă   privind   îmbunătăţirea   ţuică,  mai  ieri  ucenici  ai   clasa  a  II-a  —  a  obţinut-o   care   mai   există.   Dezbate­  lalte   unităţi   cooperatiste.   lui.
                                                                                   elevi
                                                                                                                                                Producţiile  pe  cap  de  ani­
                                                                      profesionale,
                                                               şcolii
         450  de  comunişti  din  aceas­  structurii  metalice  a  încăr­                 comuna   în   întrecerea   pe   rile,  la  care  au  participat   mal  furajat  pe  care  le  ob­
         tă  secţie  şi-au  susţinut  prin   căturii,   obţinîndu-se   în   practicanţi   la   O.S.M.   2,   anul trecut.  comuniştii   Dimitrie   Ioschici,   ţine  sînt  o  dovadă  conclu­
         fapte  de  muncă  mandatul,   acest  fel  o  constanţă  a  nu­  astăzi  topitori  şefi  şi  elevi           Nicolae  Răbulea,  Maria  Mi-
         menirea  lor  de  a  fi  forţa   mărului   de   cărucioare   cu   ai şcolii de maiştri.  în  cursul  conferinţei  pen­  hăilescu,   Lenica   Popa-Vişi-   dentă   a   justeţei   acestei
         călăuzitoare   a   întregului   fier   vechi   pentru   fiecare   Sincere,  calde,  chiar  emo­  tru  dare  de  seamă  şi  ale­  nescu,  îoachim  Roşea,  Ioan   observaţii  făcute  în  dezba­
                                                                                                                                               terile la conferinţă.
         colectiv  muncitoresc,  facto­  şarjă  şi,  implicit,  a  timpu­  ţionante   au   fost   cuvintele   geri   a   organizaţiei   comu­  Brumar,  Ioan  Cionca,  Şte­  In   cohferinţă   s-a   subli­  BUCUREŞ'
         rul   determinant   în   tradu­  lui de elaborare a şarjelor.  viitorului  oţelar,  Ioan  Ciu-   nale   de   partid,   delegaţii   fan Ciolănel, Axente Guţea,  niat   cu   putere   faptul   că   programul '
                                                                                                                                                                          La ordinea
         cerea  în  viaţă,  la  fiecare                        botăraşu,  elev  în  anul  al   participanţi  la  dezbateri  au                 problema   obţinerii   unor   tură; 7,00 R
                                                                                          făcut  multe  referiri  la  acest
         loc  de  muncă,  a  sarcinilor                        II-lea   la   şcoala   profesio­  renume.  Este,  cu  adevărat,                 producţii   superioare   nu   Urmînd   clici
         ce  revin  oţelarilor  hunedo-   C.S. HUNEDOARA       nală :   „Noi, practicanţii  o  mîndrie  îndreptăţită.  Re­  CONFERINŢE         este   numai   a   celor   care   lui  Nicolae  <
                                                                                                                                                                         greşului  al  7
         reni   din   documentele   de                         de  astăzi,  vom  fi,  în  curînd,                          DE DĂRI DE          lucrează  nemijlocit  în  agri­  le  noastre  i
         partid,   din   cuvîntările  se­                      oţelari.  Sîntem  uteeişti,  iar   zultatele   obţinute   în   dez­             cultură,  ci  şi  a  celorlalte   Revista   pre;
         cretarului  general  al  parti­                       mîine  vom  fi  şi  noi  comu­  voltarea   economico-socială   SEAMĂ SI ALEGERI   unităţi   economico-sociale  de   rul   melodii!,
         dului,   tovarăşul   Nicolae   La  fel  de  importante  au                       a  comunei  în  cei  doi  ani  şi   ÎN ORGANIZAŢIILE                           de  ştiri  ;  s
                                    fost  şi  soluţiile  oferite  de   nişti.   Avem   de   la   cine   jumătate  la  care  se  referea        pe  raza  comunei  al  căror   ascultătorilo
         Ceauşescu,  sarcini  care  au   Teodor  Fiţiu,  topitor  şef  la   învăţa  şi  meserie  şi  cum   darea  de  seamă  a  comite­  DE PARTID  personal   trebuie   mobilizat   de  ştiri;  10,i
         ca  dominantă  cerinţa  de  a   cuptorul  nr.  5,  schimbul  C,   să  ajungem  oameni.  Mode­  tului   comunal   de   partid          la  lucrările  agricole  în  vîr-   cloric;  10,30
                                                                                                                                                                         le;  11,00  Bu
         da  patriei  oţel  mai  mult,   referitoare   la   mai   buna   lele  noastre  sînt  şi  Mircea   confirmă   că   acest   renume   Persida  Alba,  Nicolae  Creţu,   furile  de  campanie,  pentru   11,05  Sîntem
         de mai bună calitate.                                                                                                                 a   asigura   realizarea   lor   11,35  Publici
                                    gospodărire   a   materialelor   Ungureanu,  şi  Vasile  Go­  a  stat  mereu  la  inima  co­  Remus   Crăciun,   Anania              letin  de  ştiri
           Despre   modalităţile   con­  şi   a   spaţiilor   productive,   goaşă,  şi  Simion  Tuşa,  şi...   muniştilor,  a  organelor  de   Partenie-Vasiu  şi  Ioan  Cră­  în  timpul  optim  Or,  din   moara   foiclo
         crete   în   care   comuniştii   sau  de  maistrul  zidar  Leon-   De  la  ei  ştim  că  ne  aş­  partid  şi  de  stat,  a  cetăţe­  ciun  au  atras  atenţia  asu­  acest  punct  de  vedere,  co­  gazin   tehnic»
         din  cadrul  secţiei  O.S.M.  2                       teaptă  un  drum  nu  tocmai   nilor  comunei  şi  că  nu  şi-au   pra  faptului  că  există  în   mitetul   comunal   de   prrtid   Av.-
         dovedesc   situarea   lor   în   tin  Curteanu,  care  a  cerut   uşor.   Calitatea   oţelurilor   precupeţit   eforturile   pentru   anumite  sectoare  şi  la  anu­  şi  consiliul  popular  comu­  13,0  univers
                                                                                                                                                                         Club
         „miezul  de  foc“  al  tuturor   celor  de  la  controlul  teh­                 a-1  apăra.  în  toată  această   mite  niveluri  pericolul  auto-   nal  au  acceptat  cu  uşurinţă   tin  de  ştiri;
                                    nic  de  calitate  mai  multă   este   în   continuă   creştere.   perioadă  —  se  spunea  în             motivaţiile   privind   neparti-   împlinire;   li
         problemelor  pe  care  le  im­  exigenţă  la  recepţia  mate­  Reţetele  de  oţel  calmat,  de             mulţumirii  şi  că  acesta  tre­  ciparea  la  muncă  a  unor   ta   economic;
         plică   realizarea   producţiei   rialelor   refractare   folosite   cord   metalic,   cel   pentru   darea  de  seamă  —  unităţile   buie  grabnic  înlăturat.  Ast­  conducători   de   unităţi   şi   de  ştiri;  17,0;
         de  oţel  —  oglinda  vie  a  ca­                    centralele  nucleare  sînt  mai   şi   subunităţile   economice   fel,   în   agricultură,   ramura   instituţii.  Practic,  s-a  arătat   tră;  17,35  Te
         lităţii   şi   eficienţei   muncii   la  înzidirea  rinelor  bascu­             de  pe  raza  comunei  şi-au   economică  de  bază  a  comu­  în  conferinţă,  doar  -coope­  patria  mea  -
                                                                                                                                                                         zi  cal;  18,00  O
         de  partid  —  ne-au  vor­  lante,   oalelor   şi   trenurilor   pretenţioase.   Aşa   trebuie   realizat  şi  depăşit  toţi  in­  nei   deşi   rezultatele   sînt   rativa  de  producţie,  achizi­  Radiocenaclu
                                                              să  fim  şi  cu  noi  înşine
                                                                                         dicatorii  de  plan,  ca  şi  pe
                                                                                                                                                                         drian
         bit   chiar   autorii   faptelor   de  turnare,  calitatea  mate­               cei  de  eficienţă  economică   cele  arătate  prin  dorea  de   ţii  şi  desfacerea  mărfurilor   într-o   Păune;
                                                                                                                                                                               oră;
         de  muncă  prin  care  se  ar­  rialelor   respective   influen­  —   mereu   mai   pretenţioşi.           seamă,  ele  nu  exprimă  pe   s-a  achitat  de  această  obli­  „Flautul   feri
         gumentează  că  de  calitatea   ţând  nemijlocit  bunul  mers   Atunci   şi   numai   atunci   Agricultura  comunei  a  li­  deplin   condiţiile   zonei   şi   gaţie   patriotică   a   răspun­  zart   (selecţii
         oamenilor,   de   capacitatea   al  producţiei.  De  asemenea,   vom  putea  spune  :  sîntem   vrat  la  fondul  de  stat  anul   ale   comunei   S-au   obţinut   derii  faţă  de  soarta  recol­  Non stop mi
         lor  depinde  însăşi  calitatea   ing.  Vasile  Abmdean,  şeful   schimbul  de  mîine  ;  oţelul   trecut   cantităţi   suplimenta­  producţii  de  orz  şi  de  grîu   tei.
                                                               de
                                                                    Hunedoara
         oţelului.                  atelierului  elaborare,  a  re­  mîini bune !“.  este   în   re  de  cereai»-,  lapte  şi  car­  mai  mari  ca  în  anul  pre­  Renumeie  cî.ştigat  de  co­
                                                                                         ne.  Producţiile  obţinute  în
           Maistrul   oţelar   specialist   liefat   necesitatea   implică­              acest  an  la  o  seamă  de   cedent.  Dar  sînt  —  s-a  spus   mună   de-a   lungul   anilor
                                                                                                                    în  conferinţă  —  unităţi  a-
         Victor   Petroesc,   secretarul   rii   mai   active   a   tuturor   Cuvintele   interlocutorilor   cereale  şi  legume  sînt  su­  gricole  şi  comune  care  au   trebuie  păstrat  cu  grijă  au
         comitetului   de   partid   al   cadrelor  de  conducere  —  de   noştri  nu  sînt  simple  de­  perioare  celor  de  anul  tre­  obţinut  în  acest  an  produc­  spus   participanţii   la   dez­
         uzinei  nr.  3  —  oţelării,  ne                      claraţii  ;  ele  îşi  află  acope­  cut.  Contribuţia  cu  grîu  la            bateri.   Comitetul   comunal   DEVA  ;  Ma
                                    la  şef  de  echipă  la  şef  de   rirea   în   rezultatele   obţi­             ţii  cu  mult  mai  mari  şi  ele                    tria)  ;  Irapos
         spunea  :  „în  realizarea  pro­  secţie  —  în  perfecţionarea   nute  —  luna  septembrie  a   fondul  de  stat  este  supe­  nu   au   condiţiile   comunei   de  partid  nou  ales  are  în   seriile   I-Il   (
         ducţiei   planificate   pentru   calificării   oamenilor   mun­  însemnat   redresarea   pro­  rioară  cu  256  tone  celei  a   Ilia.   Recolte   nemulţumi­  aceasta  un  larg  cîmp  de   DOAEA  :  Net
                                                                                                                                                                             (Modern,
                                                                                                                                                                         dar
         acest  an,  colectivul  secţiei   cii  din  secţie,  nu  atît  prin   ducţiei,   ajungerea   „la   anului  trecut,  iar  la  lapte   toare  obţine  cooperativa  a-   afirmare.   Lipsurile   arătate   romanţă   (Mo
         O.S.M.   2   s-a   confruntat,   cursuri  şi  alte  forme  teo­  plan".   Astfel   înţeleg   oţe-   prevederile   de   predări   pe   gricolă   de   producţie   din   de   conferinţă   sînt   posibil   Emisia   conţii
         pînă   în   luna   august,   cu                      larii   hunedoreni   să-şi   ex­  8  luni  au  fost  depăşite  cu   satul   Sîrbi,   îndeosebi   la   de   înlăturat,   grabnic,   cu  Capcană   neot
                                                                                                                                                                         PETROŞANI
         serioase  dificultăţi  care  au   retice,   cît   prin   folosirea              peste 1 000 hl.            cultura   fasolii.   Şi   aceasta,   atît  mai  mult  cu  cît  ele   gerătoare   (P
                                    unor   modalităţi   practice,   prime  deplina  loi  aprobare
         făcut   să   se   înregistreze   la fiecare loc de muncă".  faţă  de  prevederile  cuprin­  Toate  acestea  sînt  rodul   din  cauză  că  nu  toţi  coo­  ţin  de  mai  buna  organi­  omul   zăpezii
                                                                                                                                                                         Aventuri
                                                                                                                                                                                 la
         rămîneri  în  urmă  nepermis                          se  în  Proiectul  de  Direc­  muncii   tenace   desfăşurate   peratorii   participă   Ia   lu­  zare  a  muncii  în  special   —  S"-Ule  I-'"
         de   mari.   Aceste   dificul­  Tot   despre   nemijlocita                      de  cei  aproape  1  000  de  co­  crările  agricole.  în  dezba­  în  agricultură,  ţin  de  îmbu­  LI _   ' - .
         tăţi   ţin   de   neritmicitatea   legătură   dintre   cele   două   tive   ale   Congresului   al   munişti  din  Ilia,  care  s-au   teri  s-a  arătat  că  faptul  se   nătăţirea  stilului  de  muncă   şii.   (Culţi
                                                                                                                                                                         CAN  :  Mlezt
         în   aprovizionarea   tehnico-   feluri  de  calitate  —  a  oţe­  XIIT-lea   al   partidului   —   situat   mereu   în   fruntea   datorează   şi   stilului   de   în   conducere   al   organelor   pîinti   (Luccaf
                                                                                                                                               şi organizaţiilor de partid.
         materială,  dar  şi  de  unele   lului   şi   a   oamenilor   —   prin fapte de muncă.  cetăţenilor  în  bătălia  pentru   muncă  defectuos  al  cadrelor       Grăsuna   Till
         cauze  interne,  în  principal   ne-au  mai  vorbit  sing.  Ioan                dezvoltare,   pentru   producţii   din  conducerea  C.A.P.  Bre­  ION CIOCLEI   PETRILA:   1
                                                                                                                                                                             diamantul
                                                                                                                                                                         şi
         abateri de la disciplina   Onciu, de la punctul de         MIRCEA DIACONU       agricole mari, pentru rezul­  tea Mureşană, ştii de mun­                        resc);   URIC»
                                                                                                                                                                         nică,   vă   rog
                                                                                                                                                                         BRAD:   Chit
                                                                                                                                                                         (Steaua   roşie
                                                                                                                      Peste 1700 tone legume valorificate                ZA  :  Transpo
                                                                                                                                                                         ORAştie
                                                                                                                                                                                 :
              CAMPANIA AGRICOLA Di TOAMNĂ:                                                                              De  la  ferma  nr.  1  a  A-  strîngerea   acestora   adu-   Teodoroiu  (Patria
                                                                                                                                                                         zice
                                                                                                                                                                                 (FI
                                                                                                                      sociaţiei   horticole   Deva,  cîndu-şi-o   cei   peste   300   GIU-BAl  :  Sr
                                                                                                                                                                         dă  nouă  (Cai
                                                                                                                      condusă  de  ing,  Georgeta  elevi   ai   şcolii   generale   HAŢEG;   Visi
             (Urmare din pag. 1)                                                           Părăsim   C.A.P.   Bretea                                                     (Dacia);   BR
                                      Mobilizare puternică                               Strei,  cînd  înserarea  înce­  Vlad,  s-au  recoltat  şi  va­  nr.  2,  care  participă  la   Păun  ;  CAL»
         gul  brazdelor,   adunau  tu­                                                   puse  să  pună  stăpînire  pes­  lorificat,  pînă  acum,  mai  recoltat.   în   continuare,   la   comandă
                                                                                                                                              ferma  mai  are  de  recoltat
                                                                                                                                                                              SIMER
                                                                                                                                                                         tură);
         berculii   scoşi   la   suprafaţă   flaţi  cu  plugurile  în  braz­  In  două  ceasuri  le  dăm  ga­  te  cîmpuri.  Nu  înainte  însă   mult de 1 700 tone legume.  valorificat   peste   400   (Mureşul);   II.
         de  mecanizatorul  Ioan  Cri-   dă,  cei  doi  tocmai  încheiau   ta  şi  pe  acestea,  aşa  că  pu­  de  a  mai  nota  numele  coo­  în  aceste  zile,  inclusiv  şi   şi   revoluţia
         şan,   sortîndu-i   şi  strîngîn-   de  arat  o  parcelă  de  17  ha   tem  raporta  terminarea  în-   peratorilor   Vaier   D;ivid,   ieri,  forţele  au  fost  con­  tone  legume  —  morcovi,   GHELARI:   N
         du-i,  apoi,  în  sacii  de  plas­  pe  care  urmează  să  se  în-   sămînţârii   orzului   pe   în­  Dumitru   Mohan,   Ionaşcu   centrate   la   strîngerea   şi  pătrunjel,   sfeclă   roşie,   dragoste (Mi
         tic.  Erau  tineri  şi  bătrîni,   sămînţeze  grîu,  urmînd  să   treaga   suprafaţă   planifica­  Munteanu,   Nicolae   Giredea   livrarea   producţiei   de  varză,  mărar  şi  alte  pro-  |
         bărbaţi  şi  femei.  în  mijlo­  se   mute   imediat   în   altă   tă".         şi  Ioan  Bordei,  pe  care  i-arn   varză,  sfeclă  roşie  şi  fa­  duse.
         cul   lor,   Maria   Tănăsoni,   tarla  de  15  ha.  „Dacă  mer­  In   brigada   Plopi,   toate   găsit  dimineaţa  sortind  car­  sole  verde.  Zilnic  se  re­  Pentru   recolta   anului
         preşedinta   cooperativei,   se   gem  bine  pînă  se  întunecă,   forţele  erau  concentrate  în   tofii  pentru  sămînţă  şi  i-am   coltează   şi   sînt   predate   viitor,   ferma   a   cultivat
         dovedea  şi  de  această  da­  mai  putem  ara  vreo  cinci   „Luncă".  Aici  se  aflau  pes­  reîntîlnit   spre   seară,   cînd   beneficiarilor   mai   mult   18  hectare  cu  spanac,  sa­
                                                                                                                                                                          Timpul
                                                                                                                                                                                  pr
         tă  nu  doar  o  bună  organi­  hectare"  —  răspund  cei  doi   te  60  de  elevi  de  la  şcolile   doar  întunericul  i-a  îndrep­  de  40  tone  produse,  o   lată şi ceapă verde.  azi,   4   oc!
         zatoare,  ci  şi  o  energică  şi   mecanizatori.    din  Bretea  Română  şi  din   tat spre casele lor.     importantă contribuţie la                          Vremea   va
         harnică   femeie   a   satului,   Pe  Marcel  Petruţa,  ingi­  Plopi,  veniţi  —  în  frunte                                                                    caldă,  cu  ec
                                                                                                                                                                         zolat  vor  c;‘;
         pentru  care  pămîntul,  mun­  nerul  şef  al  unităţii,  îl  gă­  cu  directorul  Simion  Ccacu                                                                formă  de  av
         ca  acestuia,  nu  mai  are  de   sim  pe  tarlaua  „Calea  lui   şi  învăţătoarea  Ionelia  Tă-                                                                turile   minim'
         mult  taine.  Aşa  că  exem­  Lazăr",   unde   supraveghea   tulescu  —  să  sprijine  coo­                                                                     se  între  12  ş
                                                                                                                                                                              maxime
                                                                                                                                                                         cele
         plul  ei  i-a  „molipsit"  şi  pe   ca  semănatul  orzului  să  se   peratorii  la  recoltatul  car­                                                            grade.
         ceilalţi  cooperatori,  care,  în   execute   conform  tehnologi­  tofilor.  Pe  o  parcelă  alătu­
                                                                                                                                                                            La munte.
         frunte  cu  Nica  Luţ,  briga­  ei  stabilite,  menită  să  asi­  rată  un  grup  de  peste  25                                                                 in  general  <
         diera  de  cîmp  şi  soţul  ei,   gure  o  producţie  bună  în   de  oameni,  în  frunte  cu  bri­                                                              temporar   no
         Simion,   cu   Nicolae   Anei,   anul   viitor.   „Mecanizatorul   gadiera.  Elisabeta  Păun,  re­                                                              ploi  locale  s
                                                                                                                                                                         verstr/
                                                                                                                                                                                lintu
         secretarul   comitetului   de   Traian  Boglea  —  zice  ingi­  coltau  sfecla  furajeră.  Diz-                                                                 derat clin ve
         partid  al  cooperativei,  venit   nerul  şef  —  îşi  cunoaşte  bi­  locaseră,  decoletaseră  şi  a-
                                                                                                                                                                           Pentru
                                                                                                                                                                                 un
         împreună  cu  fiul  său.  Nicu   ne  meseria.  Este,  de  fapt,   dunaseră   în   grămezi,  pînă                                                                zile  :  Vreme
                                    specialistul  nostru  la  semă­  la  acea  oră,  sfecla  de  pe
         —  se  aflau  într-o  adevăra­                                                                                                                                  ncral  caldă  i
         tă  întrecere  la  recoltat.  Pî­  nat,  am  încredere  în  el,  dar   mai  mult  de  2  ha,  din  cele                                                         bător.  V  or  ;
                                                                                                                                                                         le  care  vor
         nă  la  acea  oră,  printre  cei   totuşi,  este  necesar  să  ve­  5 ha cultivate.                                                                             ter  de  avei.s-
         mai  harnici  s-au  dovedit  a   rifici   în   permanenţă   den­  Pe   tarlaua   „Iîalingâ"   îi                                                                intervalului,
                                                                                                                                                                              izolate
         fi  soţii  Nica  şi  Ion  Vîrvu-   sitatea  şi  adîncimea  implan­  găsim,  în  jurul  orei  17,  pe                                                            veni   intensific
                                                                                                                                                                         ou
         ian,   Nelu   Mureşan,   Lina   tării  seminţei,  pentru  a  fi   mecanizatorii   Puiu   Răescu                                                                 sud-estfe,   pi
         Dumbuleu,  Gheorghe  Boan-   sigur  că  ai  făcut  o  lucrare   şi  Adrian  Bradea,  care,  cu                                                                  Temperaturi
         ta-Cîrlanu,  Neluţu  Beica  şi   de   calitate.   Terenul   aici,   discurile,   pregăteau   ultime­                                                            fi   cuprinse
                                                                                                                                                                         grade,  iar  e
         Ion Ciacu-Loati.           vedeţi,  este  pregătit  grădi-   le hectare de pe o   ’*                                                                            tre  16  şi  22
           în  drum  spre  locul  unde   năreşte  şi  sperăm  să  obţi­  ce urmează să fie                                                                               ţa,  ceaţă  io-
         se  semănau  ultimele  supra­  nem  o  recoltă  corespunză­  cu grîu. Ne-am                                                                                     log   de   ser
                                                                                                                                                                         Petru).
         feţe   cu   orz,   întîlnim   pe   toare.  A  mai  rămas  de  se­  seama că erau preocupaţi   Mecanizatorul Traian Boglea, cooperatorul Tiberiu Cincu şi inginerul Marcel Pctruţa
         mecanizatorii   Tiberiu   Bă-   mănat  o  suprafaţă  de  4  ha   să efectueze o lucrare de   au dus greul bătăliei la semănatul orzului, închcin<l-o cu succes marţi după-amiază.  i
         găianu şi Vasile Goga. A-  din cele 24 ha prevăzute.  calitate.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15