Page 6 - Drumul_socialismului_1984_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8

IN PREOĂTiREA CONORESOLUI ĂL Xlll-LEA AL P.C.R. Cum munceşte
5?
un colectiv fruntaş“?
La temelia saltului ealitativ preconizat—forţa de acţiune
(Urmare din pag. 1) au dat ţării în plus 29 187
şi capacitatea de înrîurire ale comuniştilor mîna la treabă. Conducerea vitatea muncii a sporit cu
tone de cărbune. Producti­
sectorului şi a minei ne a- 380 Rg pe post. în acela"'
Hotărîrea proprie adop­ conferinţă şi-au exprimat realizat şi depăşit efectivul creşterii gradului său de jută. Rezultatele se văd în timp am economisit 2,08
tată, darea de seamă şi in­ întreaga lor aprobare, hotă­ matcă, chiar dacă unitatea fertilitate. S-a insistat, în miile de tone de cărbune metri cubi lemn la 1 000
tervenţiile participanţilor rîrea fermă de a le tradu­ noastră a reuşit din acest acest context, pe latura im­ peste plan şi în cîştigurile tone de cărbune. Muncind 16.20 Em
n;
la dezbateri, pe scurt în­ ce neabătut în viaţă. an să se autoîinanţeze. Mi­ plicării mai concrete a spe­ fiecăruia dintre noi. Altfel mai bine organizat, urmă­ lor)
treaga desfăşurare a lucră­ Prin afirmarea mai pu­ nusurile semnalate arată cialiştilor din unităţile a- nu se poate. rind cu toată răspunderea 20,00 Tel
rilor conferinţei pentru da­ ternică a rolului conducă­ că noi, comuniştii, nu am gricole aflate în raza co­ Iosif Clamba, miner, şef reducerea cheltuielilor, anul lor)
re de seamă şi alegeri a or­ tor al organizaţiei de partid dat în totalitate măsura ca­ munei, pe regăsirea în prac­ de brigadă : — Nu mă pot acesta am crescut produc­ 20.20 Vis
uşo
ganizaţiei comunale de — se arată în darea de sea­ pacităţii noastre de acţiu­ tică a cunoştinţelor pe ca­ lăuda de data aceasta cu tivitatea muncii cu 404 kg (col
partid Pui a relevat, de mă — agricultura comunei ne, că în munca noastră îşi re aceştia le-au acumulat. plusuri. La abatajul came­ cărbune pe post, avem 10,20 20,30 Mai
dull
la bun început, adeziunea Pui a înregistrat unele suc­ mai fac loc indiferenţa şi Referitor la celelalte la­ ră 313, din stratul 5, unde lei economii la tona de căr­ ţării
11
deplină a tuturor celor cese. Astfel, faţă de anul comoditatea . turi ale activităţii econo- muncim am întîmpinat u- bune extras şi livrat. Nu-i 20,43 Filn
peste 700 comunişti din co­ trecut, producţia de grîu a La rîndul său, ing. Gheor- mico-sociale şi cultural-e- nele necazuri neprevăzute. nici un secret. E tocmai ce rea* 1
mună la Hotărîrea Plenarei crescut cu 900 kg la hectar ghe Olaru, directorul Aso­ ducative din comună au Sîntem pe punctul de a le spuneam mai înainte : Mun­ 22.20 Telc
lor),
G.C. al P.C.R. privind rea­ Ia C.A.P. Pui, cu peste 350 ciaţiei ■ economice intercoo- mai luat cuvîntul: Traian trece. Să scrieţi aşa : Bri­ că bine organizată, în or­
legerea tovarăşului Nicolae kg la hectar la C.A.P. Rîu peratiste Pui, arăta : „înre­ Pau, preşedintele coopera­ gada lui Clamba recupe­ dine şi disciplină, înţelege­
Ceauşescu, la cel de-al XIII- Bărbat şi cu 660 kg la hec­ gistrăm rezultate bune în tivei de achiziţii şi desfa­ rează rămînerile în urmă rea mai profundă de către
lea Congres, în suprema tar la C.A.P. Şerel. însem­ realizarea efectivului de bo­ cerea mărfurilor, Ion Oan- şi îşi face planul ! fiecare om că este proprie­ Ifi
-funcţie de secretar genera) nate sporuri de pioducţie vine planificat şi estimăm cea, şeful postului de mi­ Ioan Martinescu, maistru tar, producător şi benefi­
al partidului. liţie, Viorica Toader, di­ miner : — Atitudine fermă ciar al întregii avuţii a mi­
Analiza aprofundată a CONFERINŢE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ rector coordonator al şcolii împotriva celor ce nu vin nei Lonea. BUCUR
întregii activităţi desfăşu­ SI ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE generale de 10 ani din lo­ la lucru, nu-şi fac datoria. Lăsăm în seama maistru­ programt
rate de comitetul comunal calitatea de centru, ing. Exigenţă din partea briga­ lui miner Aurel Nelepcu, La ordini
tură; 7,01
de partid în perioada ce a DE PARTID Iancu Vonica, şeful ocolu­ dierilor, care trebuie să fie şeful sectorului fruntaş, să Urmind
c
trecut de la alegerile pre­ lui silvic, Traian Başiu, vi­ buni organizatori, buni gos­ concluzioneze : lui Nicola
cedente — analiză caracte­ s-au obţinut şi la celelalte ca pînă la finele anului să cepreşedintele consiliului podari, drepţi cu toţi oa­ — Am fi nedrepţi să nu greşului a
rizată printr-o abordare cri­ culturi — porumb, secară, obţinem şi numărul de vi­ popular comunal, dr. An­ menii. Problemele tehnice arătăm că la sectorul IV se le noastr
Revista i
tică şi autocritică a rezul­ cartofi etc. în primele opt ţei prevăzuţi. Dar aceste drei Puy, directorul spita­ care se ivesc rezolvate o- munceşte bine. Dar comu­ rul mcloi
perativ. Acestea sînt, cred
tatelor obţinute în înfăptui­ luni ale acestui an, s-au rezultate nu exprimă nive­ lului comunal. eu, esenţiale în creşterea nişti fiind avem datoria să de ştiri ;
De fapt, important nu a
ascultător
rea sarcinilor reieşite din predat la fondul de stat : lul posibilităţilor ce le a- fost atît numărul mare de producţiei de cărbune. Aşa ne ferim de laude ieftine de ştiri;
programele de dezvoltare a unităţi agricole socialiste vem. Cu un ajutor mai vorbitori, ci spiritul anali­ facem noi la sectorul IV. care duc periculos spre au- muzică p
agriculturii, din Programul — 504 tone grîu şi secară, consistent din partea coo­ tic în care aceştia au tratat Marin Dumitru, maistru toîncredere şi automulţumi- ţările soc
unic şi din programul de 67 tone orz, 6 831 hl lapte peratorilor şi cu un sprijin diversitatea de probleme pe mecanic: — Conlucrarea re. Mai avem multe de pus tin de ştir
selul
copi
autoconducere şi autoapro- de vacă, 534 hl lapte de mai eficient din partea între şefii de brigăzi şi de la punct. Prin proiectul de citate; 12, (
oaie, 8 452 kg lină, 75,5 to­ S.M.A. Ponor am putea care le implică, în fiecare do­
vizionare teritorială — a ne carne bovine ; gospodă­ obţine succese mult mai meniu în parte şi în ansam­ schimburi, grija permanen­ Directive ale apropiatului V -Stiir
subliniat rolul hotărîtor, rii individuale — 461 cape­ mari. în acest sens trebuie blu, transpunerea în fapte tă faţă de utilajele din sub­ Congres al partidului, în t 13>— .---
forţa de acţiune şi capaci­ te bovine, 56 porcine, 310 să acţioneze comuniştii din a unanimei dorinţe a co­ teran sînt tot timpul în faţa minerilor se pun sar­ 14,30 Fotl)
tatea de înrîurire ale co­ ovine, 887 bl lapte de vacă, organizaţiile de bază, pen­ muniştilor, a tuturor locui­ atenţia noastră. Altfel cini de mare răspundere Roma, in
muniştilor în înregistrarea 192 hl lapte de oaie etc. tru mobilizarea mai puter­ torilor din comuna Pui, ca n-am avea rezultatele pe pentru dezvoltarea viitoare Universita
tis Scvill:
unui înseninat salt calitativ nică a tuturor la muncă !“. sfîrşitul actualului cincinal, care le ştiţi. a patriei noastre. Va trebui 17.00 Bul(
în viaţa economico’-socială „Cu toate că aceste can­ viitoarea perioadă prefigu­ Constantin Drăgoescu, să crească producţia de Universit;
a comunei. De asemenea, tităţi sînt superioare celor Ioan Pau, secretarul or­ rată cu atîta claritate în maistru miner : — Eu aş cărbune energetic şi cocsi- Partidul,
în adoptarea, în unanimi­ obţinute în anii trecuţi, ele ganizaţiei de bază din bri­ Proiectul de Directive ale spune că artificierii au un ficabil, să fie tot mai bună nia — pr
nu ne pot mulţumi pe de­ gada nr. 1 Pui şi Fran- 17,40 Odi
tate, a liotărîrii conferinţei plin — afirma in cuvîntul cise Vlădoane, preşedintele Congresului al XlII-lea al rol deosebit. Răspunderea calitatea lui. Să stăm să ne 18.00 Orei
cu privire la principalele său Dorel Nistorescu, pre­ C.A.P. Pui, au atras aten­ partidului, să marcheze un lor în muncă, organizarea întrebăm : Oare noi am diojurna!
dv. ; *
sarcini ce revin comunei în şedintele C.A.P. Rîu Băr­ ţia, în luările lor de cu- semnificativ salt calitativ lucrului în subteran şi, făcut totul în această pri­ 22.00 Rad
viitorul cincinal s-a pornit bat. Nu putem trece cu vînt, asupra necesităţii u- în viaţa şi activitatea har­ bineînţeles, disciplina sînt vinţă ? Noi, sectorul frun­ •zultatelc
de la înaltele exigenţe cu­ vederea că am rămas, pe nei mai intense preocupări nicilor şi inimoşilor oameni hotărîtoare pentru a creşte taş ? O să-mi daţi dreptate , Ui-cs; 23,(
23.
te ;
prinse în Proiectul de Di­ de pe aceste străvechi me­ producţia de cărbune. că la fiecare loc de muncă muzical.
rective ale Congresului al acest an, cu o restanţă de pentru gospodărirea şi pu- leaguri de istorie şi muncă. — Ec. Grigore Mischiu, se poate acţiona mai bine,
XlII-lea al partidului, faţă 73 tone la cereale şi 200 hl ne.rea în valoare a întregu­ contabilul şef al minei : — pentru a da ţării mai mult
de care cei 237 delegaţi la lapte, chiar dacă ne-am lui potenţial al pămîntului, DANIEL MĂLIN Anul trecut minerii noştri cărbune.
,
,
,
, I
,
W.VA' V.W.V .M.V-W.*AV. . .W. -V.V.VAV/.WW.W.’.W.W.*A AV.VWA /A’.v.
Ş îwâ DEVA:
Piese turnate CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA • • tria); Pe
(Arta);
I
Mă rin mi
peste plan v - . -; •' >, >'. •/ sala A)
V. \. . \ \. .A v; (Modern
continuă
Pentru buna desfăşu­ s*-ţl spu]
rare a procesului de Lucrările de recoltat si semănat
i PET
producţie în secţiile dc Elevii — aliat de nădejde în fulgerăto
bază ale C. S. Hunedoa­ can fren
ra, colectivul de muncă (Urmare din pag. t) Fiind unităţi agricole a- venturi 1
de Ia turnătorie asigură parţinătoare aceluiaşi con­ campania de toamnă seriile I-
LUPENI:
necesarul de piese tur­ Ana Muntean, ne spunea siliu şi avînd aproximativ tural) ;
nate din fontă, oţel, me­ că schimburile prelungite aceleaşi condiţii de teren, — Nu găsiţi pe nimeni la Ioan Branca, M. Vetişan, Ma­ — câţi sinteţi aici, la lucru 7 (Luceafă:
tale neferoase. De la în­ au devenit un bun obicei ar fi trebuit ca şi la cele­ şcoală. Elevii din clasele mici ria Evi nu vor să sc lase în­ — 36 de elevi din clasa a suna Til
de
trecuţi
lor,
colegii
hărnicia
ceputul anului, aici s-au pentru toţi cei ce muncesc lalte cooperative agricole au încheiat cursurile pe ziua mergind mînă-n mină cu cali­ Xl-a Z şi vreo 11 din a Xl-a TRILA :
de azi, iar cei mari sînt în
produs suplimentar 72 în această unitate. De ieri mobilizarea la muncă să se practică. tatea lucrărilor. V. diamante
—
tone piese turnate din dimineaţă s-a început re­ asemene cu cea întîlnită la — Şi unde efectuează prac­ — Am organizat în aşa fel munca începută de dimineaţă 7 resc); Al
E ora 14. La cît evaluăm
bandă la
fontă, 48 tone piese tur­ coltatul porumbului, coo­ Buituri, Boş sau Peştişu tica 7 munca incit o dată cu recol­ resc); U
— La 2100 plus 1 £00 kg cea­
şi
nate din oţel, 5,7 tone peratorii Ton Moise, Gheor- Mare. Dar lucrurile nu stă­ — In cîmp, unde ar putea tarea să so facă munca sortarea pă recoltată şi sortată. nică, vă
produselor.
Astfel,
pres­
piese din metale nefe­ gbe Muntean (Bucu), Lup teau tocmai aşa. Se acţio­ fi acum cînd campania de re­ tată de elevi dă rezultate bu­ — ieri tot aici, la C.A.P. BRAD:
(Steaua
roase. Productivitatea Francisc ş.a. fiind puternic nează nepermis de încet la coltări c în toi 7 Priviţi, ca­ ne şi la cantitate, şi la cali­ Geoagiu, aţi lucrat 7 ZA: Traj
acolo
dc
acesta
vine.
mionul
tate"
muncii a crescut cu 2 la „susţinuţi" de ceilalţi mem­ recoltatul cartofilor. Un Cred că elevii l-au încărcat. şcolii. — apreciază directorul — Nu. Ieri la C.L.F. am sor­ ORA ŞTII
sută, în timp ce la cos­ bri ai familiilor acestora. ritm intens de lucru tre­ Mergeţi in eîmp, îi veţi găsi — Sintem foarte mulţumiţi tat cartofi, ardei, roşii. lingă Ro
cendenţă
turile de producţie s-au Ei s-au angajat ca ziua de buie imprimat şi la recol­ pe toţi. Şi profesorii sînt cu de munca elevilor de Ia şcoa­ — Cine a fost mai harnic 7 GEOAGIl
şi
director
ei,
al
tovarăşul
obţinut economii în va­ duminică, 7 octombrie a.c., tatul porumbului, care şcolii. la generală. Păcat că nu gă­ — întreaga clasă ! — preci­ modă ni
loare de peste 300 000 să-i găsească cu lucrarea •marţi dimineaţa a fost de­ La scurtă vreme după acest sim înţelegerea cuvenită şi la zează prof. Aurelia Marcu. tură);
Gcoagiul e impînzlt de tine­
lei. (Vasile Grigoraş, co­ încheiată, iar prin asigura­ dialog, purtat cu o localnică alte şcoli — intervine şeful reţe. 650 de elevi de la liceul Zambezi
fermei, ing. Viorel Cornea. De
în
clanşat
unităţile
din
respondent). rea necesarului de mijloace Buituri, Răcăştie, Boş, Hăş- in faţa Şcolii generale din Ra- agroindustrial se reîntorc de Prinţesa
poltu Mare, ne aflam în cîmp.
Spectaco
de transport întreaga recol­ — Vă ajută elevii ? la cooperativele agricole do sa dc c
tă să se afle la adăpost. dat şi Mînerău. Nesatisfă­ Practica productivă — producţie din sat, de la Aurel Naufragi.
Vlaicu şi Cigmău, de la C.L.F.
—
Producţie marfâ Ritmuri bune de lucru şi cătoare este şi situaţia la deosebit Sînt o forţă de muncă strîns legată de şi Staţiunea de cercetare şi Gară pe
şi
dc
preţioasă
res­
la C.A.P. Boş. în tarlaua pregătitul terenului, lucra­ ponsabilă — ne răspunde ing. producţie pomicolă, unde au I-II (Lu:
in
Viorel Cornca, şeful fermei le­
ca
suplimentară „Sălişte", sub supraveghe­ re ce trebuie efectuată pe gumicole. îndată după deschi­ soarta recoltei muncit şi la azi, deschiderea fiecare
anului
de
zi
rea inginerului şef al uni­ mai mult de 1 000 ha. derea anului şcolar, zilnic 40 şcolar.
dc elevi erau prezenţi în fer­
Intensificîndu-şi preo­ tăţii, Mircea Retrişor, me­ Dar pentru ca aceste ce­ ma noastră, .iar munca lor s-a la noi din Rapolt pleacă în —• Roadele muncii lor 7 Chiar
spre
cupările şi hărnicia în canizatorii Hamzo Laszlo şi rinţe să devină realitate materializat în recoltarea a 40 fiecare dimineaţă Simeria — Liceul azi le-am raportai — ne spune
director
Casian
Jidavu,
prof.
industrial
din
şi
muncă, în întîmpinarea Constantin Ionescu lucrau este nevoie de o mobiliza­ de tone roşii, două tone ardei cred că şi la şcoala generală adjunct Ia liceul agroindustrial.
Congresului al XlII-lea la pregătirea patului ger­ re mai bună a tuturor for­ iute, o tonă prune. Acum nu­ nr. 2 — unde urmează cursu­ Elevii au recoltat peste 120 to­ 7 Timpu
mărul
este
mai
marc
elevilor
7
tone
tomate,
rile, peste 40 dc elevi. De a-
cartofi,
ne
al partidului, lucrătorii minativ prin două discuiri, ţelor, pentru ca nici o zi şi toate forţele sînt mobilizate colo sînt repartizaţi în unităţi tone prune, 20 tone ceapă re­ azi, 3 ot
mea se
forestieri din judeţ au realizînd zilnic 10 ha teren bună de lucru să nu fie la recoltarea roşiilor. agricole. Nu ar fi logic şi fi­ coltată şi sortată, 4 tone ardei. cerul vat
să
ca
rămînă
aceştia
în
resc
îndeplinit înainte de ter­ bun de semănat. Este su­ pierdută. Cînd spunem a- Itodica Aci, Cristina Codea, sat ? Orele pierdute pe drum La staţiune — 21 tone cartofi, ros. Voi
Mihaela
Maria
Marcu,
Zvonea,
men prevederile de plan ficient să amintim, pentru ceasta avem în vedere fap­ Mihaela Voica şi alte eleve ob­ ar fi cîştigatc în cîmp, la re­ iar iu cadrul ocolului silvic au locuTo -st
pe trei trimestre din an ilustrarea calităţii lucrării tul că în ziua raidului în­ servă lipsa lădiţclor şi dau fu­ coltări, alături de părinţii lor, fost recoltate 700 kg fructe de care vot
de avers
la producţia marfă, esti- ce o executau, că după treprins în C.U.A.S.C. Hu­ ga să ajute pe cooperatoarele cooperatorii. Alta este valoa­ pădure — măcieşe şi porum­ cărcări
mînd încheierea celor discuri se aflau, în cuplaj, nedoara (luni, 1 octombrie Ana Morarlu şi Maria Iancu rea etică a muncii alături de bele. Fiecare clasă de elevi a şi de gr
nouă luni cu o produc­ bare nivelatoare şi grape. a.e.), în satele Peştişu Mic la transportul acestora în cîmp. părinţi şi astfel i-am apropia fost însoţită — după cum ve­ sufla mc
cări tem
ţie suplimentară de 17 Pe aceeaşi tarla, mecaniza­ şi Nandru mobilizarea pu­ — Dacă notaţi pe cei mai mai mult de rosturile agricul­ deţi şi azi — dc diriguiţi, de 70 lim/o
milioane iei. Contribu­ torul Bistrian Vălean ad­ ternică era la... nunta din harnici elevi, să n-o uitaţi pe turii, Şi noi, aci putem ţine profesori, de maiştri. Tempera
ţii importante Ia acest ministra superfosfatul sub satul Josani şi mai puţin Daniela Moraru, că-i ca argin­ evidenţa lor, ii putem remune­ Aici, Ia Geoagiu, elevii nu fi euprii
succes au colectivele disc, asigurînd cîte 400 kg/ tul viu şi vine şi după-amiaza ra, putem conlucra foarte bi­ sînt doar părtaşi la marele e- grade, U
tre 19 şl
Sectorului forestier de ha. pe ogoare I in cîmp, cînd vede că-i nevoie ne cu şcolile în care învaţă. fort al campaniei dc toamnă,
exploatare Hunedoara, de mină de lucru — no, aten­ O propunere care, bine chib­ ci au posibilitatea reală de a Pentru
Fabricii de cherestea ţionează Ana Morarlu. zuită de cei în drept, va rele­ munci în specificul meseriei fi oaidă,
nor os.
Vata, centrelor de prelu­ Se anulează tîrgurile din judeţ Iu cîmp, împreună cu di­ va necesitatea şi eficienţa unei pentru care au optat, formin- caracter
crare a lemnului din Incepînd cu data de 3 octombrie 1984 sc anulează rectorul şcolii, prof. Ghcorghe asemenea conlucrări, ca şi va­ du-şi deprinderi şl cunoscînd va pre:
Dobra, Bîrcea, Cîrncşti, toate tîrgurile din judeţ pînă la terminarea lucrări­ iMedrca, cu profesorii Sa vin* loarea ei educativă 1 valoarea etică a practicii pro­ pînă la 1
est.
Orăştie şi Iscroni. lor din campania agricolă de toamnă. Frăţilă, Ion Sotîngă, elevii Continuăm raidul nostru in ductive.
Cornelia Bota, Iulian* Btula, comuna Gooagiu, LUCIA LICIU