Page 2 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
15.00 Telex
15,05 Viaţa şi
15,30 Desene
15,45 Laureaţi
SAP. SOIOS. 0 zi Io rare s-a muncit naţiona
Români
,'■ '0 Consult
învăţăm
cu răspundere din zări şi pînă-n neapte 20.00 Telejuri
co-idcol
lor)
Duminică, la Romos, bă şi „Pripor" se aflau un dă — zice unul dintre ei — mănătoare, discuri şi plu 20.20 Ţara în
tălia recoltei a început dis- mare număr de cooperatori. intr-o asemenea zi bună de guri, urmărind calitatea Hă Con;
Iea al
de-dimineaţă, cînd încă Recoltau porumbul şi eli lucru n-ai voie să pierzi lucrărilor, era mulţumit. munist
soarele nu răzbise printre berau terenul de coceni. nici un ceas. Ştim toţi „Mergem bine. Marţi în 20,35 In sfati
vălurile de ceaţă. Peste Activitatea o coordona — acest lucru, ştie şi tovară cheiem în mod sigur semă ţării
tot, în comună, .se simţea muncind, bineînţeles, cot la şul inginer. A fugit cu natul orzului. De luni, Ion 20,15 Iii frun
Reporta.
atmosfera unei zile de cot cu oamenii — Maria şareta şi ne-a adus mînca- Cristea va intra cu a doua 21.00 Teatru
muncă. De la secţia de Băroi, vicepreşedinta coo re caldă aici în cîmp. semănătoare la însămînţa- „Altern;
mecanizare duduitul trac perativei. Notăm cîteva Acum putem trage de vo tul griului, în tarlaua „Go~ (lor Neţ
pe ţară.
toarelor se împrăştia peste nume de cooperatori, des lan pînă se întunecă". ga“, unde avem 80 de ha 22.20 Telejurr
sat. Pe drum, oamenii, în pre care ni se spune că sînt Lucrul era organizat în bine pregătite. Cartofii lor).
haine de lucru, cu unelte cei mai vrednici: Anuţa flux. Herman Zeii, Nicolae i-am recoltat de pe toate
în mîini, se îndreptau spre Jurj, Paraschiva Popovici, Cosmoi şi Ion Avrămuş cele 25 ha cultivate, aşa
tarlalele cu porumb. La Maria Raitz, Ana Căstăian, executau a doua discuirc,
sediul C.A.P. Romos, unde Ion Stănculescu, Cornel „de finisare", după ce Pe că acum ne mobilizăm cu
întrebăm de Mircea Pă- Drăgolea, Mihai Raitz şi tru Cosmoi a împrăştiat toate forţele la recoltatul BUCUREŞT
trînjan, inginerul şef al Ion Bucur. Tot acolo se cu M. A. 3,5 — îngrăşămin- porumbului, pregătitul te Tractoristul Anton C ioană a realizat insămînţarca or programul tl
unităţii, era doar contabila. aflau Walter Hening, teh tele complexe. In urma renului şi semănat. Pîinea zului pe întreaga suprafaţă Ia C.A.P. Sălaşu ile Jos'. La ordinea z
— Nu mai este aici. A nicianul agricol şi Ion Baba, celor trei discuri, mecani tură; 7,00 Ra
repartizat oamenii pe for economistul fermei vegetale. zatorul Ion Jurj punea să- anului viitor se pregăteşte Urminci chem
Iui Nicolae C
maţii şi lucrări şi a ple Către ora 12 ajungem şi mînţa de orz sula brazdă. de acum. Şi noi vrem s-o Mobilizare generală greşului al x:
cat repede să vadă de trac în tarlaua „La frăgar". Soa Era ajutat, la încărcatul facem temeinic". le noastre d
prest
torişti. rele încălzea bine. Fuioare semănătorii, de cooperato Revista mclodiilo:
rui
Pînă am ajuns la secţia de aburi se înălţau deasu rii Avram Bota şi Antonie La Romos, duminică s-a a tuturor forţelor de ştiri ; 9,t
de mecanizare, tractoarele pra ogorului negru, proas Băroi. Pe tarlaua alătura muncit din zori şi pînă-n ascultătorilor
ieşiseră deja în cîmp. păt arat. Aşezaţi roată pe tă, „Săraturi", mecanizato noapte. S-a .muncit bine, (Urmare din pag. 1) cultivate. Familiile coope de ştiri ; 12
ştiri; 12,05 T
Se grăbeau cei din Ro saci, la umbra unei re rii Mihai Binder şi Sorin fiecare mecanizator, coope ratorilor Ion Olar, Dumitru 12,25 Din corr
mos. între timp cerul se morci, mecanizatorii rnîncau Poenaru trăgeau brazde rator şi specialist făcîn- Duminică a fost o zi Cornea, Laurean Demea, lui ; 12,45
limpezise, ziua arătîndu-se do prînz. „După atîtca adinei cu plugul. Ingine plină de lucru la A.E.I. Chi- Silviu Bota şi altele au lu Radio-Tv. ; 1
la 3; 15,00 C
foarte bună de lucru în zile ploioase, în care n-am rul şef care făcea o per du-şi cu răspundere dato mindia, unde a sporit la crat duminică la încărcatul lor; 16,00 Bu
cîmp. în tarlalele „Stăuinu" putut intra cu plugu-n braz manentă navetă, între se ria. peste 3 000 tone cantitatea sfeclei, iar transportul aces 16,05 Solişti ş
de furaje însilozate. Tracto teia l-au făcut tractoriştii cloricc de t. s
leii'- >e «u -
riştii Gclu Bob, Ion Cîzu, Octavian Sav şi Cornel — _i vu
in
Petru Boldici, Viorel Boze- Magda, precum şi • şoferul ţa egii radi
Audienţa
şan, Vasile Moldovan, C.A.P., Emilian Sav. Dacă serii; 20,00 Rac
Gheorghe Cornea şi Ioan unităţii i se asigurau mij Memoria pâra
Florea se ocupă cu răspun loacele de transport promi nesc; * La
se era posibil să fie elibera ir O zi intr-o
dere de îndeplinirea sarci diojurnai ; 2
nilor ce le sînt încredinţa tă o suprafaţă mai mare de muzicale din
teren care urmează să fie 5,00 Nan stot
te. Buna funcţionare a uti însămînţată cu cereale pă-
lajelor a fost asigurată de ioasc de toamnă. Deoarece
lucrătorii Robinson Vasiu, nu s-a strîns recolta dc
Nicolac Muntcanu şi Petru cartofi decît do pe 25 ha
Florea de la centrul de re din 41 ha stabilite, este .Bo’v'A: Mari
paraţii al S.M.A. Deva. necesar să fie mult intensi tria); Pescări
Preşedintele C.A.P. Ban- ficată această lucrare, după (Arta) ; HUNE
miliard;
Marin
potoc, Aurel Lupaş, ne cultura respectivă terenul sala A) ; IV
spunea că la această unita (Modern — sa.
te s-a strîns sfecla de zahăr trebuind ' să fie însămînţat continuă (Fiat
de pe 14 ha din cele 20 cu cereale păioase. să-ţi spun adii
tul); Relaţii dc
ta); PETROŞ/
Avintl front de lucru asigurat, mecanizatorii din formaţia fulgerătoare (
i condusă de Gheorghe Vlăsccanu au lucrat, duminică, intens cart frenetic
venturi ia Ma-
j la arături pe ogoarele A.E.I. Bărăşti. seriile I-IJ (7
i LUPENI: VUL'
Rub
;
tural)
-ir a r nriJT a rrr-.TTV a too* a trnirir a «sn a tnxA-xr a «=*--•-* a saxsz? a a aav (Luceafărul);
tecul e viata
| S-a dat in folosinţă noul edificiu rui); ANINO.4
ban-
rest Kiwi: 1
— Se..de I-II
i al Spitalului judeţean BRAD: întilni
ţea (Steaua IE,
ţie : S-a in
Ieri, la Deva, a fost dat Brigada complexă de antre Rostov (Patria;
ţâ directă (Fia
, în folosinţă noul edificiu al priză nr. 1, Antrepriza spe GIU-BAI: ins
| Spitalului judeţean. La inau- cializată pentru montaj şi cultură) ; IIA
pre
* gurare au participat membri instalaţii şi S.U.T. Deva - gosţit la BRA:
(Dacia);
j, ai birourilor comitetelor ju- toate din cadrul Trustului un tren; C,
H deţean şi municipal Deva de antrepriză generală pen sinceră (Casa
J ale P.C.R., ai comitetelor tru construcţii-montaj Deva SIMBRIA: Nu
vin adult (Mu
| executive ale consiliilor - îşi întăresc astfel adeziu Gară pentru
* populare judeţean şi muni- nea la realegerea tovarăşu I-II (Lumina)
> cipal, constructori, cadre lui Nicolae Ceauşescu, in
J medico-sanitare. funcţia supremă de secre
| Investiţia, însumînd multe tar general al partidului. I l®RONC
1 milioane de lei, atît ca edi- Noul edificiu al Spitalu IShmMtiţSUftiTdQSţ
î ficiu cit şi ca dotare, se lui judeţean cu policlinică Rezultatele
| adaugă celei nu prea de- are o capacitate de 460 de tipie Pronoex
minind secţiile de chirurgie, I
* mult pusă în funcţie - po paturi, in cadrul lui predo- Pe baza sporirii Perseverenţă septembrie 19;
liclinica judeţeană - alcă- Extr. I : 37, FAZ
' tuind împreună un elegant urologie, ortopedie, chirur Extr. a H-a
ansamblu arhitectonic, ce gie plastică reparatorie şi t eficienţei muncii şi responsabilitate 10, 36, 1.
FAZA .
1 completează fericit fiziono- maternitate, toate dotate - * Extr. a IlI-t
mia urbanistică a munici atît în ceea ce priveşte tra î (Urmare din pag. 1) inţe însemnat, care face ca, (Urmare din pag. 1) le cele mai bune ale minis 26, 12, 11,
t piului, constituindu-se toto- tamentul ambulator prin po * practic, circa 80 la sută din terului nostru. Extr. a IV-î
| tufie de sănătate pusă la lizare — după cete mai noi I alte judeţe în care prestări populaţia sa să locuiască în decît cea prevăzută. Creş cuparea pentru valorifica 17, 35, 44.
' dată intr-o modernă insti- liclinică, cît şi cel cu spita
tone pe oră mai mare
7,5
— Referiţi-vă şi la preo
Extr. a V-a
case noi. Ceea ce urmează
le de servicii au făcut deja
* dispoziţia populaţiei jude- cerinţe ale medicinii. paşi mari pe linia diversifi să se construiască în cinci terea se datorează pregăti rea resurselor energetice 33, 43, 4.
Extr. a VI-i
| ţului nostru prin grija deo- Prin darea în folosinţă a I cării. în aceeaşi măsură va nalul 1986—1990 în localită rii corespunzătoare a mate refolosibile. 27, 10, 7.
Extr. a VII-
J sebită a partidului. marelui edificiu se creează S trebui să sporească şi cali- ţile judeţului va contribui la riei prime în carieră, res — în spiritul sarcinilor 4, 13, 32.
Predind ,,la cheie" perso posibilitate înfiinţării în ve- taiea serviciilor făcute, latu ridicarea gradului de confort pectiv avansului la conca- trasate de conducerea parti Extr. a VIII
J nalului medical-sanitar noul chile spaţii ocupate de spi ră esenţială a gradului de locativ. sare. La cuptoarele de clin dului, s-a acţionat cu insis 14, 1, 39.
J spital, echipele de construc- tal a unei secţii de cardio solicitare. Amplificarea acti în politica sanitară conti chet , sporul este de 8,8 tenţă şi în această direcţie. Iei. Fond dc cîst
-
| tori — intre care se numără logie monitorizată, ca şi cea vităţilor de agrement şi tu nuă să rămînă prioritară ac tone pe oră şi a fost ob Astfel, dc la răcitorul gră
' cele ale zidarilor Dumitru a extinderii altor secţii deja rism este un alt element ca tivitatea profilactică. Perfec ţinut prin utilizarea unor tar se recuperează căldura
* Ghilase şi Sigismund Szabo, existente. re va trebui să contribuie ho- ţionările ce vor fi aduse ac reţete de fabricaţie a clin- aerului în exces şi se folo
mozaicarului-faianţar Con- O dată cu. aceasta se . tărîfor la înfăptuirea preve cherului care să permită ar seşte la uscarea zgurii, me
>. siantin Dumitru, ale zugra- poate spune câ populaţia derilor din proiectul de Di tivităţii de sănătate vizează derea materiei prime la o todă prin care anual eco
| viior Nicolae Covaci, Nico- judeţului — şi în mod deo rective. Aceasta, cu atît mai în principal creşterea calită temperatui’a mai joasă. nomisim peste 800 tone c.c. Timpul pro
* lae Rusu şi Marcel Zaharie, sebit a municipiului Deva, necesar cu cît reducerea în ţii actului medical, Ca înca — Ce consumuri specifi Dc asemenea, urmează să azi, 2 octombr
mea va ii ia f
ti cea a timplarului Ioan llea, care a cunoscut in ultimii continuare a săptămînii de drare cu personal de specia ce se realizează la tona de se recupereze şi căldura ra eu cerul mai
8 instalatorilor conduşi de 20 de ani o creştere de'a- lucru va pune la dispoziţia litate şi ca bază materială, clineher şi tona de ciment ? diată de la tola cuptoarelor Vor cădea pic
* Martin Schuler, electricienii proape trei ori - are acum *« cetăţeanului un fond de timp judeţul Hunedoara dispune — La producerea unei de clineher pentru încălzi vor avea şi c;
| lui Moise Tomuş, izolatorii la dispoziţie o reţea sani liber mai mare. de condiţii favorabile pen tone de clineher consumăm rea apei menajere în între versă, însoţite
Vii
electrice.
' lui Mihai Crişan ca şi tară dotată cu toate cele l In cincinalul 1986—1990 vor tru realizarea unei calităţi mai puţin decît este norma prindere. întreaga lucrare moderat, cu in
| maiştrii Gheorghe Moga şi necesare investigării, diag s continua să se îmbunătăţeas superioare a actului medical. stabilită cu 6 kg combusti o executăm prin forţe pro cale pînă ia ţ
», Alexandru Brujan — cinstesc nosticării şi tratării, şi, ceea I că condiţiile de locuit prin Pe această cale, ca şi pe bil convenţional, iar la o prii.-Iar pentru viitorul a- din sud şi suci
mlnirr
râturile
jj cu această realizare apro- ce e mai important, organi * realizarea la nivelul întregii cele prin care se înfăptuieşte tonă de ciment cu aproape propiât ne-am propus să prinse între 10
J platul Congres ai Xlll-lea zării pe baze superioare a ţări a încă 725 000 locuinţe politica demografică a parti 2 kWh energie electrică. recuperăm pulberile care în iar cele maxirr
ts ol partidului. Comuniştii din medicinei profilactice. noi. Judeţul nostru beneficia dului, se va asigura o struc Din acest punct de vedere 28 grade. Din
tac JJ ntsaa a txsrm t aww a a trasam a a*ym momentul de faţă se risi lat ceaţă.
ză deja de un fond de locu tură viguroasă a populaţiei. ne situăm printre unităţi pesc în atmosferă.
