Page 10 - Drumul_socialismului_1985_05

Pnq t DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

EPOCA NICOLAE CEAUSESCU •PiBItli

13,00
13,05
epoca marilor împliniri socialiste

„Cintarea României” — ctitorie spirituală care sporeşte corola de frumuseţi a patriei 14,35

a ,nmmm a amamw a mmmt a mmm a ammm a amamm a mmmm a aaaam a mmmm a mmam a
Festivalul naţional „Cîn- şi siderurgişti, constructori, înseamnă că tot al şaselea ţionate: Festivalul culturii * « l
tarea României", iniţiat de energetîcieni, ceferişti, ,chî- locuitor face parte dintr-un şi educaţiei socialiste hu­ I S 14,45
19,00
secretarul general al parti­ mişti, ţărani cooperatori şi colectiv artistic. La aceas­ nedorene „Sarmis", Luna 19,15
dului, preşedintele Repu­ mecanizatori, tineri şi vîrst- tă împlinire cantitativă se culturii şi educaţiei socia­ Vocala lui Dor I 19,40
blicii, tovarăşul Nicolae nici, români, maghiari, ger­ adaugă cea calitativă. In liste în Valea Jiului, festi­ I •«
Ceauşescu, a cuprins, încă mani şi de alte naţionali­ întrecerea cu celelalte ju­ valurile zonale „Cîntecele Nu întrebaţi patria ce-i I
de la primele sale mani­ tăţi dau contur culturii ma­ deţe ale ţării, etapele re­ Streiului", „Zarand”, «Mu­ l s
festări, în totalitate, melea­ teriale şi spirituale hune­ publicane ale festivalului reş, pe marginea ta", „Sub ** Fiecare o poartă în sînge, în cîntec, în grai I 20,30 J
gurile hunedorene, care îşi dorene de astăzi. au adus judeţului Hune­ arcuri de lumini", „Festiva­ ( Patria este vocala lui Dor,
aduc o reală şi specifică Dacă în prima ediţie a doara numeroase premii şi lul portului, cîntuîui şi dan­ Singura adevărată. 1
contribuţie la sporirea co­ Festivalului naţional „Cîn- titluri de laureaţi. Compa­ sului popular pădurenesc", I Bucium de lumină s I 1 I
rolei de frumuseţi a pa­ tarea României", Hunedoa­ raţia este sugestivă şi în „Orăştie, vatră de cultură 21,50 'J
triei. Există un specific al ra participa la activitatea acest caz, 12 premii în pri­ românească" şi multe alte­ Unduie adevărul patriei. I
I
spiritualităţii hunedorene. de creaţie şi interpretare ma ediţie a festivalului, iar le, Ia care se adaugă, în % Nu întrebaţi patrie ce înseamnă, s
El s-a format în scurgerea cu 1 269 formaţii artistice fiecare localitate, festiva­ Fiecare ajunge pe firul iubirii la patrie I yr
anilor, clădindu-se pe bo­ şi 151 cercuri şi cenacluri, în ediţfa 1981/83 - 198 pre­ luri şi săptămîni cultural- I Şi patrie înseamnă Eminescu V
gate tradiţii, prin acumu­ astăzi numărul lor s-a du­ mii, ceea ce a făcut ca s I BUC
lări cantitative şi calitati­ blat, ajungînd la 2 392 co­ Hunedoara să se situeze educative proprii. l Şi bucuria de-a asculta cioeîrlia în Ian diopr<
ve. Astăzi, acest specific lective artistice şi 338 cer­ pe locul al patrulea pe O prezenţă culturală bo­ «. Şi cîntarea ţăranilor din holdc-aurite 6,30 L
este mai concludent ca curi de creaţie ale matu­ ţară. gată, stimulată de o ma­ \ Toate laolaltă înseamnă patrie I s agrici
jurna
oricînd. El este potenţat de rilor, la care se adaugă Pe tot parcursul festiva­ nifestare spirituală iniţiată V Şi patrie înseamnă veşnicie chem;
comunităţi uman,e viguroa­ 2 359 formaţii şi 2 779 cer­ lului au fost organizate ori la scara întregii ţări, puter­ I Nicolî
se, de colective muncito­ curi de creaţie ale pionie­ iniţiate acţiuni cultural-ar- nic marcată de evenimen­ I s Şi vocala lui Dor. s panou
reşti puternice ce şi-au pus rilor şi elevilor cu un total tistice care au dat perma­ tele politice şi istorice de I întrec
presei
semnătura pe împlinirile de 91 000 membri. Rapor- nenţă actului educaţional. excepţie din viaţa partidu­ I NICOLAE CREPCEA melod
anilor socialismului. Mineri tînd la populaţia judeţului, Dintre acestea, pot fi men­ lui şi poporului nostru. I de şt
w a ammm a mmmm a ammm a ammm a mama a amama a aamar a amma a ammm a amm , radio;
ştiri;
terară
clicstr
Noul şi modernul sînt Această manifestare, popul;
atribute ce şi-au pus „Salonul hunedorean al cărţii" „Luna culturii cinematografice" iniţiată în municipiul Pe­ Orade;
niri;
amprenta asupra între­ Manifestare complexă In cadrul salonului, Un 16c distinct în cul­ plex de manifestări din­ troşani, este un exemplu
gii culturi hunedorene cu cartea, „Salonul hu­ spre bucuria locuitorilor tura hunedoreană îl ocu­ tre care menţionăm iti- semnificativ a ceea ce A <
dc
actuale, generate de cău­ nedorean", organizat de judeţului, au fost lansate pă activitatea cu filmul. nerariile imaginare pe trebuie să însemne o ac­ , 'Uur
tările permanente de a Centrul judeţean de li­ volumele: „Ultima vacan­ Subliniind importanta sa hartă, medalioanele, sim­ ţiune culturală destinată cioara
spori gradul de atrage­ brării, oferă publicului ţă" de Radu Ciobanu, funcţie socială, educativă, pozioanele dedicate apro­ unei categorii socioprole- Avanp
re a publicului la actul posibilitatea să se întîl- întreprinderea cinemato­ fundării documentelor sionale de mare pondere 13.00 1
Meridi
cultural, de a-i spori e- nească cu reprezentanţi „Punctul de topire" de grafică judeţeană s-a im­ Congresului al XlII-lea - minerii. Diversitatea letin
ficienţa. Vădind aseme­ ai editurilor, cu scriitori Marin Negoiţă, „Cartea plicat activ în difuzarea al partidului, cineinterviu- genurilor artistice aborda­ Icidosi
nea virtuţi, s-au impus de prestigiu. Rînd pe tind, cu pereţii de sticlă" de producţiei naţionale de rile pe teme ca: „Al pa­ te stimulează deopotrivă ncsc;
manifestări ca: Festiva­ Hunedoara a devenit gaz­ Nastasia Maniu, „Utopia triei erou între eroi", e- activitatea de creaţie şi din o
masca
lul interjudeţean de poe­ da editurilor Politică, E- profesorului Dunca" de film pentru care în anul videnţiind personalitatea interpretare cu tematică tulary
zie „Ovid Densusianu", minescu. Cartea Româ­ Valeriu Bârgău şi Ne cu­ 1983 a ocupat locul I pe de excepţie a conducăto­ minerească. Festivalul este Buleti
„Zilele revistelor litera­ nească, Albatros, Ion la i Chirica, „Jurnal de ţară. „Festivalul filmului rului partidului şi sta­ deschis interpreţilor de Muzic,
ncavo;
re din Transilvania", Creangă, Ştiinţifică şi uzină" de Valeriu Bâr­ documentar — Valea Jiu­ tului, tovarăşul Nicolae le ser
„Luna teatrului politic Enciclopedică, Dacia, Fa­ gău, „Dinamica terestră* lui", spectacolele de gală Ceauşescu, „România de­ * Săj
de amatori"j „Festivalul cla, Kriterion, Ceres ş.a. de conf. univ. Nestor Lu­ eu participarea realizato­ ceniului IX", „Comunis- . intern
lă *
coral „Freamătul adîn- Hunedoara este, in a- pei, „Stejarul corbului rilor şi interpreţilor, ac­ tul — militant revoluţio­ „Gîntecul popor
cului“, Festivalul inter­ celaşi timp, ea însăşi o alb" de Gligor Haşa, „Re­ ţiunile metodice, proce­ nar, model al noii perso­ înfăpt
judeţean al filmului de izbîndă a scrisului sem­ portaj din mină" de Du­ sele cinematografice au nalităţi umane". De larg adîncului" Congr
★ Mi
amatori „Omul şi pro­ nat de 7 membri ai Uniu­ mitru Dem Ionaşcu ş.a. apropiat publicul larg de interes se bucură Festi­ 20.00 r
ducţia", săptămînile şi ră cu
nii Scriitorilor, 22 autori Salonul hunedorean al sala de spectacol. valul filmului de anima­ muzică uşoară, creatori­ gestia
de carte apărută în edi­ cărţii rămîne o acţiune pe Cea mai amplă acţiune ţie, Săptămîna filmului lor literari, de artă plas­ diojur
de dai
Noutate, turile din întreaga ţară, măsura scrisului hunedo­ cu filmul este însă „Luna muzical şi de comedie, tică şi lotograiică. celor pai­ letin
de numeroşi membri ai rean, a scrisului românesc
la
filmului
culturii cinematografice". Festivalul
Radiografia
modernitate — celor 42 cenacluri literare. în general. Aceasta reuneşte un com­ sate. sprezece ediţii ale „Cinte-
cului adîncului" oferă ur­
coordonate ale mătoarele date : /
• 28 000 spectatori. DEV
actului de cultură • Personalităţi prezen­ mului
te: compozitorii George rii (A
RA: r
Grigoriu, Radu Şerban, (Modo
concertele de muzică Marius Jeicu, Florin Co­ Revan
cultă la Deva, Hune­ mişel, Edmond Deda, Ce­ la B) ;
doara, Brad dedicate oa­ zar Grigoriu, Adrian Rom- căra);
menilor muncii hune- cescu; scriitorii Radu Cio­ — se.
PETR*
doreni, autorii împlini­ banu, Niculae Stoian, riculo
rilor anilor socialismului Marian Ni stor. dafiru
Zonă
in perioada pe care cu • Au prezentat recita­ iembri
mîndrie o numim „Epo­ luri soliştii Mihai Con- sando
ca Nicolae Ceauşescu". stantinescu, Cornel Con- (Cultu
AjLi fost gîhdite şi con­ stantiniu, Olimpia Panciu, Vracii
(Lucc;
solidate genuri artistice Dan Spătaru, Ion Dichi- Lcgen
noi, care să diversifice seanu, Anda Călugărea- gurati
mişcarea de interpreta­ nu, Angela Ciochină, Mi- NO AS
(Mun<
re în cadrul Festivalu­ haela Oancea, Doina CÂNI
lui naţional „Cîntarea Spătaru, Angela Similea. bescu
României", modalităţi ® Au fost lansaţi in­ (Rctcî
periei
inedite de expresie a terpreţii Gina Pătraşcu, şic);
creaţiei. Aşa a apărut Elena Calinovici, Nicolae — sei
revista vorbită „Agora" Suciu. Bocet
la Brad, preluată de a- GEOA
furată
şezămintele de cultură ră); I
din judeţ şi din ţară, cart
tabăra anuală de artă Pagină realizată de Galax
bul s
plastică organizată în MINEL BODEA sa de
colaborare cu U.A.P., Foto N. GHEORGHIU RIA :•>
„Amfiteatrul artelor" şi fa r (1
Salam
Atelierul „Ritmuri" la
Deva, stimulînd deopo­ Festivalul „Căluşerul tran­ Perenitatea tradiţiei judeţe apreciate ca pu­ „Omul şi producţia"
trivă energii creatoare, silvănean" rămîne cea mai ternice vetre folclorice —
creînd un climat spiri­ spectaculoasă manifestare Caraş-Severin, Braşov, Bis- Organizat de Comitetul Se aduce un omagiu
tual de aleasă ţinută, organizată la nivelul jude­ „Căluşerul triţa-Năsăud, Maramureş, sindicatului oamenilor făuritorilor de bunuri ma­
„Atelierul artelor" la ţului Hunedoara. O mani­ Sibiu, Alba, Mureş, Cluj, muncii de la Combinatul teriale şi spirituale, iar Tim
tru ;
Petroşani, „Clubul festare pe măsura amplo- transilvănean" Timiş, Arad. siderurgic Hunedoara şi filmul este pus în slujba vreme
artelor" la Hunedoara. rii pe care o cunoaşte că­ luşerul hunedorean", iar din Despre valoarea inter­ cinefotoclubul „Siderur- realizării sarcinilor de ral in
In domeniul mişcării ar­ luşerul ca obicei de iarnă anul 1973 a Festivalului pretării, a bogăţiei de fi­ gistul", Festivalul inter­ producţie, evidenţiind e- tempe
tistice de amatori s-au şi joc fecioresc propriu-zis. ,,Căluşerul transilvănean". guri de dans şi desene co­ judeţean alcineeluburilor roismul cotidian. vor c
cristalizat teatrul poe­ Minunatele condiţii crea­ Prin această manifestare, regrafice ale jocului câlu- poartă un generic tran­ Manifestarea este bine­ sub f<
averse
tic, nescris, folcloric, te de partidul şi statul nos­ judeţul Hunedoara a deve­ şeresc hunedorean vorbesc şant, exprimînd exact cunoscută în întreaga ţa­ Lite ş
dansul tematic, recita­ tru în atit de mănoşii ani nit un minunat loc de a- impunerea sa ca gen de tema pe care filmul de ră. La ultima ediţie des­ electri
lul de poezie, spectaco­ ai libertăţii patriei, pentru iirmare a frumuseţii, spec­ întrecere in cadrul Festiva­ amatori trebuie să o rea­ făşurată în toamna anu­ tatea
10 1/rr
lul de muzică şi poezie. lizeze — „Omul şi produc­ lui trecut au fost prezen­
punerea in valoare a bo­ taculozităţii, bărbăţiei şi lului naţional „Cintarea semna
Sînt căutări care au gatelor tradiţii spirituale ale autenticităţii jocului călu- României"' şi, bineinţeles, ţia". In acest mod, jude­ te 29 cinecluburi din 15 tul vs
cu in
impus, printr-un puter­ fiecărei zone a ţării au fă­ şeresc, practicat de cunos­ titlurile de laureat obţinute ţul realizează o largă des­ judeţe ale ţării, cu peli­ rare <
nic specific, cultura hu- cui ca din iarna 1969/70 cute formaţii de pe Valea de formaţiile din Orăştiba- chidere prin creaţia artis­ cule aparţinînd diverse­ din v<
nedoreană în ansamblul să fie posibilă organizarea Mureşului, ţinuturile moţi­ ra de Sus, Boşorod, Dineu tică într-un domeniu di­ lor genuri artistice: por­ minim,
intre
culturii naţionale. unui Festival judeţean „Că- lor, Haţegului, dar şi din Mare-Dîncu Mic, Mărtineşti. ficil şi realmente fără trete, reportaje, filme de iar c(
tradiţie locală. animaţie, artistice ctc. 13 şi