Page 5 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 5
LA SĂRBĂTOAREA MUNCII - ÎMPLINIRILOR SOCIALISTE
Tinerii hunedoreni la sărbătoarea
muncii si tinereţii
» »
1 şi 2 Mai 1985. Au fost- • Lupeni, 2 Mai, ora 10. la tradiţionalul carnaval al
douâ zile în care casele de Pe platoul din faţa monu tineretului.
cultură, cluburile tineretului, mentului eroilor mineri a în • In Orăştie, începerea
stadioanele şi sălile sportive, ceput întîlnirea tineretului cu suitei de manifestări din ca
larg deschise de dimineaţa istoria, emoţionanta şi tradi drul „Lunii educaţiei politi
pînă seara, au fremătat de ţionala manifestare patrioti ce şi culturii socialiste pen
viaţă, tinereţe şi voie bună. că, prin care tinerii din Va tru tineret" a fost marcată
Două zile în care mii de lea Jiului cinstesc an de an de o paradă a formaţiilor
tineri din municipiile, oraşe eroii căzuţi în lupta pentru artistice şi sportive din li
le şi comunele judeţului au libertate, dreptate socială şi ceele şi unităţile economice
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. R participat la acţiunile cultu- o viaţă demnă şi prosperă, ale oraşului, urmate de în
de
istoria
treceri sportive de şah, tenis
la
ral-educative şi sportive de
întîlnirea
cu
SI AL C0 N S I I I U L U I [UîlE U L A R J U D E Ţ E A N dicate sărbătorii muncii şi Lupeni a declanşat, de fapt, de masă, handbal, volei şi
Zilei tineretului din R. S. „Luna educaţiei politice şi fotbal, de spectacole sus
România. culturii socialiste pentru ti- ţinute de formaţiile artistice,
• La Hunedoara, pe sta neret“, ampla manifestare la zona de agrement „Po
Anul XXXVII, nr. 8 543 VINERI, 3 MAI 1985 4 pagini — 50 bani dionul Corvinul, la comple politică şi patriotică a tine ieniţa" şi la casa de cultură.
xele sportive „Constructorul" retului hunedorean, ajunsă • în parcul „Filimon Sîr-
şi „Metalul" s-au desfăşurat acum la a XVII-a ediţie. bu" din Brad, tradiţionalul
întrecerile semifinale şi fina loc de agrement al oraşului,
ÎN UNITĂŢILE CU „FOC CONTINUU" le la fotbal, handbal, popice După-amiază, tinerii din formaţii artistice ale tinere
şi volei, dotate cu Cupa 1 Lupeni şi din întreprinderi tului şi-au dat concursul la
au avut bucuria de a primi
susţinerea
amplului
program
Primele zile de mai — primele succese Mai. Cîştigători au fost toţi în mijlocul lor Cenaclul cultural-educativ desfăşurat
participanţii, sportivi şi sus
ţinători ai echipelor favori „Flacăra" al Tineretului Re aici pe tot parcursul dimi
te. în seara zilei de 2 Mai, voluţionar, condus de poetul neţii de arminden. Tot tine
Adrian Păunescu, care a pre
în îndeplinirea planului tinerii siderurgişti, şi mineri, zentat un dens şi emoţio rii ou fost protagoniştii între
constructori,
elevi
stu
cerilor de motocros desfăşu
denţi din municipiul oţelului nant program de muzică şi rate pe circuitul din cartie
şi-au dat intilnire Ia casa poezie. rele noi ale Bradului.
FONTĂ, OŢEL, LAMINATE DE HUNEDOARA de cultură, la carnavalul ti • La Deva, în dimineaţa • Pe stadionul „Victoria"
15 000 TONE neretului. zilei de 1 Mai, formaţiile ar din Călan au avut loc se
CĂRBUNE ÎN FLUX NEÎNTRERUPT • în Valea Jiului, sărbă tistice ale pionierilor şi şco mifinalele „Cupei Congresul
toarea tinereţii a fost mar larilor, după o prezenţă me al Xll-lea al U.T.C.“ la fot
Minerii din ‘Valea Cum era şi firesc, în ves sibil să fie cuprinsă în cată de numeroase şi ample ritorie în etapa republicană bal. Pe străzile din Oraşul
Jiului nu muncit ieri tita Cetate de foc de pe cuvinte toată strălucirea manifestări politico-educati- a Festivalului naţional „Cîn- nou s-au desfăşurat întreceri
din plin la extracţia de malul _ Cernei, zilele de 1 materială depusă cotidian ve, cultural-artistice şi spor tarea României", au prezen de cros. Seara, aceiaşi tineri,
cărbune, la întreţinerea şi 2 Mai 1985 au înglobat de harnicii siderurgişti în tive, la care au fost antre tat un bogat şi frumos pro siderurgişti şi elevi, au dan
fronturilor de lucru, la în luminile lor .sărbătoreşti constelaţia metalului ro naţi tineri mineri, prepara gram în faţa casei de cul sat, au cîntat şi s-au veselit
revizia si repararea u- şi focurile nestinse ale ma mânesc. Dc pildă, numai tori, elevi şi studenţi din mu tură a municipiului. Seara, la carnavalul tinereţii.
nor agregate şi instala rilor agregate siderurgice, în cele două zile de săr nicipiul Petroşani. tinerii din oraş s-au întîlnit M. LEPÂDATU
ţii tlin subteran, reu supravegheate cu pricepere bătoare, plusul la oţel a
şind să trimită din a- şi devotament de oţclari, fost estimat la circa 450
bataje la ziuă mai mult furnalişti, laminatorişti şi
de 15 000 tone de căr alţi zeci de oameni pre tone. între ‘cei ce semnea 40 de ani de la victoria asupra fascismului
bune cocsificabil şi e- zenţi în toate punctele ză acest rezultat de presti
ncrgetic. Şi în această „cheie". giu trebuie amintiţi, în pri
zi de sărbătoare, canti Prezenţi, ca de fiecare mul rînd, oţelarii care au
tăţi mai mari au reali dată, în cîteva puncte fier vegheat şi întreţinut focu- Contribuţia populaţiei judeţului Hunedoara la susţinerea
zat minerii de la I’aro- binţi ale combinatului liu-
şeni şi Lonea, dar şi tei MARIN NEGOIŢA
de la Lupcni, Vulcan nedorean, am constatat —
şi Pctrila. şi acum I — că este impo (Continuare în pag. a 2-a) efortului României in războiul antihitlerist (I)
Perioada cuprinsă între birea totală a hitlerismu- adunările populare ale
23 August 1944 şi 9 Mai lui“. feroviarilor sau muncitori
1945 reprezintă pentru is Mobilizate şi însufleţite lor metalurgiştj, la acţiuni
toria patriei o pagină glo de P.C.R., masele populare le de masă ale ţăranilor
rioasă a luptei pline de din judeţul Hunedoara, ală hunedoreni se exprima ho-
abnegaţie şi eroism â în turi de cele din întreaga tărîrea ca fiecare tonă de
tregului popor care, la cărbune sau minereu extras
chemarea Partidului Comu în plus, fie’care tonă de fon
nist Român, a purtat nu tă turnată sau prelucrată,
meroase şi grele. bătălii fiecare vagon reparat sau
pentru înfrîngerea fascis ogor însămînţat să repre
mului şi aşezarea temeliilor zinte o contribuţie la spri
României libere, indepen jinirea frontului, a cauzei
dente. nobile pentru care lupta
Imediat după 23 August armata noastră.
1944 — sublinia tovarăşul Minerii Văii Jiului au
Nicolae Ceauşescu în lu răspuns cu mult entuziasm
crarea „România pe drumul patriotic şi au hotărît să
construirii sopietăţii socia lucreze 8 ore pentru ostaşii
liste, multilateral dezvolta de pe front, iar suma de
te" — I’.C.R. a trecut la 14 000 000 lei, retribuţia
organizarea eforturilor între muncii prestate, să fie fo
gului popor pentru parti losită pentru aproviziona
ciparea la războiul antifas rea frontului. Deşi propria
cist. Lozinca „Totul pentru lor aprovizionare cu ali
front, totul pentru victorie" mente şi îmbrăcăminte era-
a unit poporul român în ţară, au contribuit cu en precară, „exemplul lor se
uriaşul efort de război pen tuziasm la refacerea eco adaugă — seria ziarul
tru eliberarea deplin.ă a nomiei naţionale, în spri „Scânteia" — lungului şir
In preajma Zilei tic 1 Mai, la distilâria de gudroanc, din cadrul C.S. Hunedoara, a ţării, pentru participarea, a- jinirea materială şi moral-
fost pusă in funcţiune o nouă linie tehnologică, prin care se asigură o creştere a pro
ductivităţii la prelucrarea gudronului de la 263 tonc/om/an la 435 tonc/om/an. lături de Uniunea Sovietică, politică a luptătorilor de Prof. EMERICH HOROVITZ
In foto : moderna linie tehnologică intrată zilele acestea în producţie. la eliberarea Ungariei şi pe front. La marile mani
Cehoslovaciei pînă la zdro festări ale minerilor, la (Continuare în pag. a 3-a)
L A ZONELE DE AGREMENT SI IN ASEZĂMINTELE DE CULTDRĂ
DEVA însoţi fi de prof. Rodica Grii-
ner, grupul vocal de muzică
populam de la şcoala gene
Momente de rală nr. 1, îndrumaţi de prol.
Frica Drăgan, formaţia de
binemeritată dansuri populare, solişti in
relaxare strumentişti de la şcoala ge
nerală nr, 3, împreună cu
prol. Cornelia Neag, solişti
Cu tot timpul capricios,
locuitorii Devei, dornici de de muzică uşoară şi grupul
a se bucura de momentele lolk de la şcoala generală
de răgaz ale sărbătorii, au nr. 5, îndrumaţi de prol. loan
ieşit din casă, cu mic cu Filip, taratul casei pionieri
mare. Un prim popas l-au lor. Nelipsit de la această
tăcut în lata casei de cul manifestare, ca de altfel şi
tură. Aici au fost întîmpi- de la alte manilestări similare,
naţi de plăcute momente a lost profesorul Vlorel Ma-
artistice prezentate de gru nolescu, directorul C.P.S.P.
puri de elevi de la şcoli ge Deva.
nerale din municipiu. Au e- La Bejan, locul de agre
voluat, rînd pe rind, grupu ment preferat in zilele de o-
rile vocal-instrumentale de dihnă, clteva sute de tineri
la şcoala generală nr. 6, şi vîrstnici şi-au dat întil- Bcjanul, cunoscutul loc de agrement al devenilor, s-a dovedit şi de această dată un cadru plăcut şi reconfortant
conduşi de pro!. Mariana de reereere pentru oamenii muncii. Foto NICOLAE GHEORGH1U
Bele, şcolii generale nr. 2, (Continuare in pag. a 3-a)
