Page 5 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 5
CREŞTEREA MEDIEI ZILNICE DE EXTRACŢIE -
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂI
ARGUMENT FORTE AL PRODUCŢIEI DIN 1986
fSj
După încheierea lucrări mari din minusurile acu bune, îndeosebi pentru ce
lor adunării , generale a mulate în primele 9 luni le din 1980 cînd este ne
«iurui «uKfoomut muncii din întreprinderea xemplară a indicatorilor cesar, şi există posibilităţi
din 1985, îndeplinirea e-
reprezentanţilor oamenilor
S O C I A L I S M U L ga, primarul oraşulul-mi- acum — sublinia minerul tracţie să fie depăşit. „în
reale, ca acest nivel de ex
de plan pe 1986, „încă de
minieră Imperii, Ion Resi-
sectorul nostru — arăta
şef de brigadă Constantin
nă, ne-a declarat t „A fost
ing. Mihai Basarab, şeful
Popa, Erou al Muncii So
sectorului VII — prin pre
un adevărat colocviu mun
citoresc, de înaltă ţinută
ORGAM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. ştiinţifică şi aplicativă, de cialiste — am croat, în gătirea panoului 2 putem
dispune de o capacitate
cadrul sectorului IV, linii
dicat creşterii producţiei le de front din care vom nouă, de circa 100 000 tone
Ş l A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N de cărbune, realizării eu scoate în 1986 o producţie de cărbune". ,.La sfîrşitul
succes a sarcinilor din de 2 000 tone cărbune pe lui noiembrie 1985 — de
1980". clara minerul şef de bri
Anul XXXVII, nr. 8 699 SIMBATĂ, 2 NOIEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani Aprecierea este exactă. gadă Mihai Blaga, din sec
Şi, totodată, este firesc ca Adunările generale torul III — începem mon
la I.M. Lupeni, cea mai ale oamenilor muncii tarea unui complex în
mare mină din Valea Jiu
noul abataj din panoul 4.
y ____ lui, să poţi cunoaşte chiar — expresie a în acest fel producţia sec
democraţiei
esenţa preocupărilor mine
ENERGIA EL FrTftif.fi SA PR0DUCEM CiT MAI MULTA! reşti specifice întregului şi autoconducerii torului — care va fi anul
acesta u 35 000 tone peste
LII 1 nluft J.0 ECONOMISIM PI T0ATI CĂILE!
bazin carbonifer. în ace
c
laşi timp, reprezentanţii muncitoreşti prevederi — va creşte şi
minerilor din Lupeni au mai mult în 1986 1".
NUMĂRĂTOARE INVERSĂ, LA PAROŞENI, LA PUNEREA adus la adunarea lor ge zi. Brigada pe care o con Sînt, credem, suficiente
nerală experienţa vie din duc este hotărîtă să obţi dovezi că sarcinile mobili
ÎN PARALEL A GRUPULUI NR. 5 CU TURBINA subteran — se poate spu nă anul viitor un plus de zatoare ce revin harnicu
ne, chiar suflul pr'oaspăt 1 000 tone. Este un prim
al abatajelor — care con angajament care, sînt si lui colectiv al I.M. Lupeni
pe anul 1986 vor găsi Li
210 MWh-expresia hărniciei energeticienilor duce direct la identifica oada ce urmează". Un alt abatajele de aici atît con
gur, va fi sporit în peri
rea posibilităţilor reale de
Cu fiecare zi, energeticie- cializate de la „Energo- cu discuri şi sfere, va spori creştere a ritmului de ex şef de brigadă, minerul diţii materiale prielnice cît
nii de la Paroşeni mate montaj", „Energoconstruc- considerabil productivitatea tracţie şi a calităţii cărbu loan Divriceanu, din ca şi bărbaţii hotărîţi şi pu
nelui, în scopul atingerii
rializează măsurile privind -ţia“, Antrepriza de înzidiri acestor instalaţii de măci drul sectorului I, arăta i ternici care să le îndepli
creşterea producţiei de refractare Bucureşti, An nare a cărbunelui, permi nivelurilor planificate în „împreună cu ortacii mei, nească întocmai. Anton
primul an al cincinalului
am realizat numai în luna
energie electrică, adoptate trepriza de izolaţii, termice ţând folosirea unui căr viitor. „în 1980 — arăta , octombrie 1985, o produc Dubaru, Mircea Şuba,
în recenta şedinţă a Comi .şi reparaţii uzine electri bune cu putere calorică minerul şef de brigadă Gheorghe Marchi.ş, Paul
tetului Politic Executiv al ce Cluj-Napoca, Antrepri m-ai redusă cu aproximativ Samion Rusu, vorbind în ţie suplimentară de 200 Grasu, Vincze Csapo, toţi
C. C. al P.C.R. Noi argu za de construcţii-montaj 1 000 kcal/kg faţă de sis numele sectorului II, din tone. Această cantitate se cei care au luat cuvîntul
mente în susţinerea a- şi reparaţii uzine electrice temele existente în cele care face parte — vom da adaugă plusului — o drept, in adunarea generală au
Cestei afirmaţii : finaliza Deva. lalte termocentrale din peste plan cel puţin 2000 eam mic : 266 tone —• ob scos în evidenţă căile pen
ţinut pe primele 9 luni de
rea reparaţiei capitale a în aceste zile, odată în ţară. tone de cărbune. în pre către sectorul nostru. Dar, tru creşterea producţiei de
cazanului nr. 5, de la cheiate probele tehnologice, Pînă la 10 noiembrie au
grupul energetic de 150 se pune în paralel caza mai rămas puţine zile. zent ne preocupă recupe vreau să subliniez adevă cărbune, unele puncte mai
MW, şi intensificarea rit nul nr. 5 cu turbina, ceea Practic, numărătoarea in rarea minusului şi asigur rul că se poate şi că ex „slabe" in care trebuie să
mului de lucru la reparaţia ce asigură un plus do versă pentru ajungerea la adunarea generală că îl tracţia are posibilităţi de se acţioneze cu promptitu
•i modernizarea cazanului" 50 MW în funcţiona puterea de 210 MWh a vom recupera integral, în creştere în continuare...". dine şi exigenţă comunis
nr. 1, a căror punere în rea termocentralei. Şi, aşa început. De aceea, este cele două luni care au mai Prin cuvintele acestui tă — în special, discipli
funcţiune — la 1 noiem cum arătam la început, imperios necesar ca atît rămas din acest an". miner a fost exprimată, na ! ■—, precum şi necesi
brie, cazanul nr. 5 şi în peste 10 zile, cînd va fi colectivul U. E. Paroşeni, Hotărîre, dîrzcnie, res
10 noiembrie, cazanul nr. 1 repus în funcţiune şi ca cît şi echipele specializate de fapt — şi adusă în tatea ca media zilnică de
ponsabilitate. Trăsături do-,
— va asigura mersul la o zanul nr. 1, vom putea să respecte cu rigurozitate minante ale discuţiilor prim-plan — o realitate a- extracţie, de 7 200 tone, a-
putere de 210 MWh al ter consemna o importantă programul stabilit la recen lunii octombrie 1985 la tinsă în ultimele zile, să
mocentralei de la Paroşeni creştere a randamentului tul comandament. ample purtate în adunarea I.M. Lupeni : înregistrarea fie sporită îţi continuare
si, in acest> fel livrarea termocentralei — sporirea generală, ale dezbaterilor unui ritm mediu de extrac şi să constituie un adevă
unor cantităţi sporite de cantităţii de energie elec fructuoase înscrise îndeo ţie de 7 000 tone de cărbu rat „bilet de intrare" în
energie electrică în siste trică produsă pe bază de sebi pe două direcţii prin ne pe zi ! Este un impor anul de plan 1986 !
mul naţional. cărbune de la 40 la 90 la (Alte relatări în cipale de acţiune : recupe tant „cap de pod" pentru
Coautori la succesele pro sută 1 încă un „amănunt" pag. a lll-a) rarea unei părţi cît mai bătăliile viitoare din căr MARIN NEGOITA
ducătorilor de lumină de l-a
Paroşeni merită să fie a~ nu lipsit de importanţă :
prin utilizarea unui sistem
minţiţi, pentru strădaniile
lor şi calitatea lucrărilor de preparare a prafului de
executate, şi membrii co cărbune unic în energetica
lectivelor din echipele spe românească, respectiv mori
CAMPA-NIA AGRICOLĂ DE TOAMNA
Pentru maistrul loan Cio
Arăturile adinei-efectuate in ritm can sau frezorul loan Nicu-
ia, fiecare zi de muncă
reprezintă un prilej de
manifestare
conştiinţei
a
înait, pe toate suprafeţele lor muncitoreşti şi profe
sionale. Rezultatele bune
în Consiliul uni agro cadra şi cu această lucra pe care le obţin se răs-
c
industrial Călan trebuie e- re în termenul stabilit, am fring şi ele iu ansamblul
feetuate în această toamnă avut organizată o formaţie succeselor pe care le în
arături adînci pe o supra puternică la arat. Practic, registrează, în această pe
faţă de 1620 ha. în raidul timp do patru zile conse rioadă, harnicul colectiv
întreprins joi, 31 octombrie cutiv, 12 tractoare s-au a- de oameni ai muncii de la
a.o., am urmărit cum este flat cu plugurile în brazdă, Uzina de utilaj minier şi
organizată munca, ritmul clin zori şi pînă tîrziu în MM reparaţii Crişcior.
şi calitatea lucrărilor. noapte. Aşa am reuşit, ca
la această dată, să înche
FORMAŢII MARI iem lucrarea pe 160 ba din lllllill
DE TRACTOARE cele 200 prevăzute. în scurt ftilllii!
LA ARAT, timp finalizăm şi arăturile
ÎN SCHIMBURI de toamnă. m m m
PRELUNGITE Şi la C.A.P. Batiz am
găsit la arat, în tarlaua
La C.A.P. Bretea Strei „Luncă", o formaţie com
campania agricolă din a- pusă din cinci tractoare. în transporturile uzinale-ritm de... melc
ceastă toamnă s-a desfăşu La volanul acestora meca
rat în condiţii bune. în nizatorii loan Ţuculea, Şte secţiei transporturi. Avem mari. Cum va fi anul a-
ziua raidului nostru elibe- Multe au.fost, în iarna, nere, reparare şi exploa cesta ?
1 râtul terenului de coceni fan Sainer, Nicolae IJieţ trecută, greutăţile cu care tare a sistemului de benzi pregătit parcul de vagoane — Locaţiile nu au fost
şi transportul lor din cîmp Dan Glăvan şi Constantin s-au confruntat siderurgiş- transportoare, pentru ca autodescăfcătoare, precum pricinuite de noi, ci -do
erau încheiate. Se acţiona Bra.şoveanu se străduiau tii din Călan în realizarea iarna care se apropie cu şi cel de locomotive. Am alcătuirea necorespunzătoa
cu forţe sporite la efectua să folosească din plin tim sarcinilor de producţie. paşi repezi să nu îi mai asigurat mijloacele de in re, pe tipuri de mărfuri, a
rea arăturilor adînci de pul bun de lucru, utilizînd Cauza principală a eonsti- ‘surprindă eu capriciile tervenţie pentru deszăpe trenurilor. Triajul combi
ziri şi am încheiat lucră-
la randament maxim capa
toaarmu. Lucrarea o exe citatea tractoarelor. Ingine tuit-o îngheţul puternic, sale ? natului este mic şi nu per
cutau, în brigada Măccu, rul şef al cooperativei, Ho- care a dus la înregistrarea mite o bună sortare a va
mecanizatorii Traian Bo- unui ritm anevoios în goanelor. Dacă trenurile ar
glea, loan Crişan, Traian rîa Marcu, preciza că pî • transportul materiilor pri PREGĂTIRILE DE IARNĂ* veni în marşrute (com
nă la acea dată a fost ara
Bradea, Viorel Moroşan, tă o suprafaţă de 50 de ha. me şi materialelor din gara pacte, pe categorii de măr
Tiberiu Băgălanu, sub di Tot el aprecia responsabi C.F.R. Călan-Băi în depo temeinice, în toate localităţile, furi), alta ar fi situaţia.
recta îndrumare a lui Mar litatea cu care muncesc zitele ' combinatului side Apoi, mare parte din întîr-
cel Petruţa, inginerul şef mecanizatorii, preocuparea rurgic „Victoria" şi de în toate sectoarele de activitate zieri s-au datorat funcţio
al cooperativei. Remarcăm lor pentru realizarea unor aici în fiecare dintre sec nării în salturi a culbu-
preocuparea tuturor, atît a arături uniforme, la adîn- ţiile productive. toarelor de caro răspund
mecanizatorilor, cît şi a cimea prevăzută de nor Cit au învăţat cei ce se Răspunsurile la aceste rile de extindere a depou cei de la G.M.P. (gospo
conducerii Unităţii, pentru mativele tehnice — con ocupă de transporturile întrebări le-am considerat lui de locomotive. De a- dăria de materii prime).
menţinerea unor viteze de diţie esenţială pentru ob uzinale din experienţa ier a fi stadiile în care se semenea, cele două tune — Nu este tocmai aşa —
lucru sporite în condiţiile ţinerea de recolte mari în nii 1984—1985 ? Cum s-au aflau lucrările de pregă luri de dezgheţ cu func a replicat ing. Jenei
efectuării unei lucrări de anul viitor. pregătit lucrătorii din sec tiri la sfîrşitul săptămînii ţionare pe gaz sînt pregă Stoicoi, şeful secţiei G.M.P.
cea mai bună calitate. ţia transport — răspunză trecute. tite, doar arzătoarele mai
Totuşi, pentru încheierea Culbuloarele au funcţionat
— în paralel cu elibe la data prevăzută a aces- tori de bunul mers al a- —• Din planul de măsuri, trebuie montate. permanent, dar materiile
rarea terenului de coceni, provizionării pe căile fe pe care l-am întocmit din — Iarna trecută, loca
am intrat la executarea o- TRAIAN BONDOR rate interne, cît şi cei din • vreme, ara realizat o bună ţiile pentru staţionarea DAN MIRCESCU
goarelor —- sublinia Maria MIRCEA LEPADATU secţia de gospodărie a ma parte dintre sarcinile ce convoaielor de marfă au
Tănăsoni, preşedintele coo teriilor prime — implicaţi ne-au revenit —• afirma
perativei. Pentru a ne î«- (Continuare in pag. a 3-®3 în activitatea de întreţi ing. ‘ŢMcolae Diaconii, şeful atins sume rvepermis di* (Continuat* in pag. a 3-a)
