Page 6 - Drumul_socialismului_1985_11

tq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 699 •

miplanii or, Valea Mureş u-
Arte şi
iui, ţinutul Luncaniior sini
/V . chiar atit de Îndepărtat, a- noţiune sensibilă a vieţii intr-o miraculoasă unitate 13.00 Tete
tot atitea unităţi etnogra­
fice distincte, rămase insă
13.05 I-a
Pină intr-un trecut nu
de esenţă graţie aceluiaşi
UWlX
mini
care se resfringe în toate
cesfe două cuvinte — arte
mîni
cestral bun-simţ, aceleiaşi
diţie
Dar satul românesc se
şi meserii — se foloseau artele noastre populare". fond spiritual, aceluiaşi an­ mar
subtile ştiinţe de adecvare
ale
foarte des cuplate intr-un află intr-un rapid proces „Toi
H U N E D O R E N E context comun. Distanţarea de modernizare, consecutiv a materialului Ia necesităţi. Atla
Case şi şuri, mori de apă,
lor a Început o dată cu evoluţiei fireşti şi dialectice tecc
era industrială, cu dezvolta­ a întregii noastre civilizaţii. şteampuri şi pive, atePere cu
Tcat
de olari şi Cioplitori, stine
rea impetuoasă a tehno­ Un proces in oare trebuiesc: tecu
logiilor şi cu producţia de insă apărate valorile popu­ şi sălaşe, punţi şi iintini, ,-jC. tare
adunate intr-un ansamblu
pă /
Pledoarie pentru un posibil serie. Înainte insă, meşte­ lare tradiţionale : meşteşu­ conceput cu imaginaţie şi sene
togr
arhitectura,
artele.
şugul popular, inclusiv ar­
gurile,
hitectura, erau despărţite E o chestiune de actuali- competenţă, ar deveni un 14,40 Octo
muzeu al satului hunedorean de arte doar de un hotar lor populare tradiţionale, litic»
veritabil tezaur al valori­
ea c
foarte labil, peşte care se oglindă mereu vie a obir- 19.00 Tele
produceau in permanenţă 19,20 Tele
în vatra satului hunedo­ colecţie o posedă secţia această soartă pină acum?! cele mai fertile interfe­ şiiior care nu trebuiesc 19,45 Vâri,
rean au fost conservate de etnografie din Orăştie. Dacă consiliile populare renţe. Arhitectura, meşteşu­ uitate. Ca să nu mai vor­ mc..j
de-a lungul anilor elemen­ Expoziţii, mai disparate, looale nu pat urmări a- gurile şi artele populare bim de interioarele speci­ 20,30 Film
iotto
te extrem de preţioase ale sau moi conturate, întîl­ cest lucru, ele ar trebui constituie un exemplu preg­ tale, care aparţine de acum fice ale caselor, unde s-ar 22.05 Tele)
unei bogote şi specifice nim în unele şcoli şi aşe­ date în grija şcolilor, ele­ nant al conjugării simţului unui complex domeniu in- intilni arta populară in 22,15 Moni
culturi spirituale şi mate­ zăminte de cultură. ' vilor, a învăţătorilor şi pro­ terdisciplinor. Paşi mari toată puritatea şi autenti­
riale. Acestea au fost cer­ Marea majoritate a obiec­ fesorilor care simt va­ estetic, al bunului simţ al s-au tăcut şi se preconi­ citatea ei, la adăpost de
cetate şi puse în evidenţă telor se află încă în gos­ loarea de patrimoniu a u- armoniei şi echilibrului, orice deplorabile influenţe
cu competenţă de cercetă­ podăriile populaţiei — cos­ nor asemenea mărturii ce atit cu nevoile zilnice, cit zează in continuare in di­ sau „inovaţii" kitsch-artiza-
tori locali sau a.parţinînd tume, elemente de port, ne-au oferit prin secole şi cu imperativele climei şi recţia conservării prin mo­ nale. La urma urmelor, o BUCUR
Institutului de Cercetări Et­ pricoiţe, obiecte de gospo­ identitate, specificitate na­ peisajului. Iar expresia de- dalităţi adecvate a patri­ asemenea întreprindere, a dioprogra
nologice şi Dialectologice, dărie, ceramică etc. Aces­ ţională. sâvirşită a acestei fericite moniului popular, una din­ cărei importanţă ştiinţifică G,30 La (
Muzeului satului din Bu­ tea mai pot fi păstrate Probabil, mai devreme conjuncţii e întruchipată de tre cele mai eficiente solu­ şi educativă stă in alara ugricullui
jurnal ;
cureşti, ori de peste hota­ o perioadă, chiar şi necon­ sau mai tîrziu, va fi posi­ satul românesc. Marele ţii fiind aceea a ,,muzeelor oricărui dubiu, ar li un angajam o
re. Au fost deopotrivă puse servate. Ce se întîmplă bilă organizarea unui nostru arhitect şi cărturar satului". Îmi place să-mi gest de profundă şi lumi­ Hăspunzii
în lumină, cu pasiune şi însă cu arhitectura rurală Muzeu în aer liber al sa­ care a fost G. M. Cantacu­ imaginez intr-un viitor nu noasă esenţă patriotică. Un t o v a r ăl
Ceauşcsci
dragoste, de învăţători şi — case, porţi, unelte agri­ tului hunedorean în oraşul zino afirma chiar că prea îndepărtat, in peisa­ muzeu ol satului şi-ar afla integral i
profesori, de activişti cul­ cole etc. ? Aproape în fie­ capitală de judeţ, pe Dea­ „Satul e cea mai frumoa­ jul atit de propice din ju­ locul firesc in acel delicat să pregăti
turali, cunoscători apro­ care localitate există case lul Paiului în Pădurea Be- să podoabă a pămîntului rul Devei, un muzeu al sa­ punct de continuitate şi nul anul
Revista i
piaţi oi datinilor şi tradi­ din lemn ale căror oa­ jan, sau în altă porte. românesc. în el se găsesc tului hunedorean. Pentru echilibru intre viitor şi tre­ fierul m
ţiilor seculare. Obiecte de meni s-a.u aşezat la oraş Exemple ale unor asemenea toate premisele civilizaţiei că reşedinţa se află in cut, pe care prezentul tre­ Buletin
ceramică, sculptură în lemn, ori s-au stins. Sînt şi sate, realizări pot fi întâlnite în noastre. Prin felul lui de a mijlocul judeţului, iar jude­ buie să-l păstreze mereu Audienţa
letin de ş
costume, unelte din gospo­ cîteva, care în totalitate Maramureş, Suceava, Vnan- se pierde în verdeaţă, cu ţul reprezintă un caz rar teafăr, pentru a-şi putea ta literal
dăria ţărănească au fost sau, aproape în totalitate, cea, Sibiu, Timişoara, Cluj- aspectu-i de grădină, satul de diversitate a geniului împlini rostul şi idealurile. Orchestra
populară;
aşezate în puncte muzeisti­ s-au depopulat. Timpul îşi Napoca şi în atîtea şi atî- românesc afirmă acea în­ popular. Ţările Zarandului, RADU CIOBANU Ilrobeta-'l
ce sau în secţii de etnogra­ lasă tot mai mult ampren­ tea localităţi şi zone. Deva ţelegere a naturii şi acea Haţegului, Pâdurenilor, Mo- 11.00 Bulei
fie ale Muzeului judeţean. ta pe gospodării cum ar fi e aşezată pe unul din prin­ Un univci
dan ;
11
Puţine, cîte sînt, expuse cele din satul Carpeni (To- cipalele trasee turistice ale l Bulei
uneori în localuri improprii, pliţa), actualmente părăsit, ţării. Numeroşi factori îşi as cui
acestea alcătuiesc un şirag sau de pe raza comunelor pot da mina pentru reali­ comoara •
preţios de valori hunedo- Bulzeştii de Sus, Bunila, zarea acestui obiectiv care Avanprcn
13.00 Acti
rene. Le întâlnim la Ţebea, Cerbăl, Bătrina, Balşa ş.a. să păstreze pentru posteri­ că; 14,00 I
în Ţara Zairondului, Obîrşa, unde există destule con­ tate, prin documente ma­ minut ; i
cunoscut centru de cera­ strucţii fără oameni. în teriale, chipul satului hu­ ştiri; E
social-cct
mică, Romos, pe Valea Mu­ momentul de faţă devine nedorean. E posibil acest Meşterii din Obîrşa au pcrcta ro;
reşului. Exemplare valoroase extrem de necesară muta­ lucru ? Nu avem dreptul impus ceramica utilitară lurilc Du
de costume populare sînt rea lor într-urt loc anume. să pierdem ce mai pose­ locală alături de cerami­ ţiuni ; 1
ştiri; 17,0
depozitate la Castelul Cor- Ele au nevoie de o minimă dăm încă ! Imaginile de ca de Horezu, Oboga. dî'c3a dv.
vinilor din Hunedoara, de conservare sau măcar de... faţă pledează pentru acest rii ; 20,
obiecte din gospodăria ţă­ grijă. Pentru că se dete­ lucru. * Scară
sugestia
rănească — la Muzeul mi­ riorează sau, mal rău, sînt Fotoreportaj realizat de dio jurnal
neritului din Petroşani şi folosite ca... simple lemne MINEL BODEA, 22,20 Rit!
la Brad. Cea moi amplă de foc. Şi cîte au avut NICOLAE GHEORGHIU tindeni; :
tin dc ş
DEVA : i
riile I-ir
de iarnă.
DOARA:
de Vultut
claraţie
(Modern,
ţiunea At
Coştelul i
"ea
n,
1KVyANI
sălbaticii
(Unirea);
iembrie);
întîmolă
ringul);
dictării î;
tural); V
de argint
LONEA :
rul); ANI
II (Munci
CÂNI: De
goste (Ro
Masca do
roşie); O
(Patria);
crofon (Iî
GIU-BAI
seriile 1-1
Vestitele pricoiţe dc Cerb ăl au adus multe premii în tură); TI
Costume populare care sc poartă şi astăzi in vatra Festivalul naţional „Cîntarea Romanici", rămînînd deocam­ ritorii (E
satului Bulzeştii dc Sus. Dreptate
dată inegalabile. LAN : Ră
de cultur
Piedone
Casil din lemn acoperita cu prăştilă din comuna Ccrbăl. rcşul); II
rii. (Lumi
ă'-iarn li
acrul).
G. M. Cantacuzino (1899—1960) :
G î n d u r i
Timpul
• Nu există estetică parte. Dar am ştiut să azi, 2 r
fără. etică. dăm impresia armoniei Vremea \
• Arta este triumful prin măiastră ştiinţă a caldă, cit
mai mult
lungei răbdări a nesfîrşi- proporţiei şi subtila în­ dea precij
telor rînduri de generaţii trebuinţare a maselor. formă de
suprapuse. • Frumosul nu costă niţă. Vinti
• Tradiţia este conştiin­ mai mult decît oribilul şi pînă la ir
ţă. calea cea mai bună care le intens!
30—40 ltrr
• Arhitectura ţărăneas­ duce la estetică este bu- sud-vest.
că rămîne ca un mare în- nul-simţ, mai ales în rea­ minime v
între 4 ş
văţămînt căci ea a uni­ lizarea operelor colective. colo mas
ficat aspectul ţării, ea a ® Pentru a crea (...) în 10 grade,
creat atmosfera plasticii linişte, pentru a privi semnala •
româneşti şi a fost o ex­ viitorul cu ochi limpezi La mun
presie unitară a acestui şi sufletul împăcat, atît general <
neam, ca şi limba româ­ meşteşugarul cît şi ar­ mai mult
dea precij
nească. tistul au nevoie să se formă de
va sufla
• Nici de dimensiuni reazeme pe un trecut pină la 4
Casă acoperită cu paie din comuna Balşa, veche dc mari, nici de materiale plin de legende şi de sud. (Met
aproape 100 de ani. Casă cu cerdac din Bulzeştii de Sus. bogate noi n-am avut experienţe realizate. viciu : Li