Page 1 - Drumul_socialismului_1985_12

Se împlinesc astăzi 67 valurile populaţiilor mi­ tar român a crescut în am­
de ani de la Unirea Tran­ gratoare, războaiele pustii­ ploare şi intensitate. In
silvaniei cu România, eve­ toare duse de imperiile octombrie, în Transilvania
niment memorabil, ca­ otoman, habsburgîc şi ţa­ s-a constituit Consiliul Na­
re a marcat desăvîr- rist pe teritoriul patriei ţional Român Central „ca
şirea înfăptuirii statului noastre şi chiar divizarea unicul for care reprezenta
n a ţ i o n a l unitar român. sau împărţirea vremein’că voinţa poporului român".
Unirea din 1918 marchează a ţărilor române. Oricît de Pe întregul teritoriu al Tran­
nu numai încheierea unui mari sau devastatoare au silvaniei s-au format con­
proces legic, istoric, obiec­ fost furtunile istorice abă­ silii şi gărzi naţionale, ca
tiv, ce îşi trage seva din tute asupra sa, poporul organe revoluţionare care
comunitatea de viaţă eco­ român şi-a păstrat fiinţa activau sub conducerea
nomică, politică, culturală, etnică şi de stat, hotărî- Consiliului Naţional Român.
de neam şi limbă a popo­ rea neclintită de a fi unit, Adunările pentru alegerea
I S I A L C 0 N S I L I U L U T P O P U L A R J U D E Ţ E A N rului român, din întreaga liber şi pe deplin stăpîn în delegaţilor la Marea Unire
sa dezvoltare anterioară, propria sa ţară. au afirmat cu putere im­
dar a legiferat, în acelaşi presionanta solidaritate a
timp, un act de dreptate maselor largi faţă de unul
Anul XXXVII, nr. 8 724 DUMINICĂ, 1 DECEMBRIE 1985 4 pagini — 50 bani istorică, realizat prin iupta 1 Decembrie dintre cele mai însemnate
mai multor generaţii de momente din istoria popo­
înaintaşi, prin enorme sa­ 1918 rului nostru. Voinţa de uni­
crificii materiale şi umane. tate naţională şi statală
Congresul ştiinţei şi învăţămîntului — Unirea tuturor românilor Unirea din 1918 a des­ grăbea marele plebiscit de
reprezintă un eveniment fiinţat graniţele artificiale, la Alba lulia. Alba lulia —
important în istoria noastră trase pe harta şi trupul locul de convocare al adu­
eveniment propulsor cu profunde naţională, o adevărată poporului român de către nării — era pe deplin indi­
cat pentru desfăşurarea a-
piatră de hotar, un semn
de neşters al dăinuirii po­ marile imperii ale timpului cestui măreţ eveniment :
care, prin politica lor de
implicaţii în toate sferele muncii porului român, dovadă in­ jafuri şi dictat îl obligase ciei şi al unui voievodat
era un vechi centru al Da­
dubitabilă a capacităţii lui
de a năzui şi de a duce la să trăiască o lungă pe­ românesc, centrul celei
Sub puternica impresie mîntului s-a afirmat ca o dar, într-un for larg de izbîndă toate visurile, oricît rioadă istorică în trei pro­ dinţii uniri politice a ro­
a cuvîntării rostite de to­ puternică manifestare a dezbatere a complexelor i-ar fi de greu. vincii separate — Moldova, mânilor sub Mihai Vitea­
varăşul Nicolae Ceauşescu, unităţii întregului nostru probleme ale activităţii din Evocînd Unirea din 1918, Muntenia şi Transilvania — zul, locul martiriului lui
secretarul general al parti­ popor în jurul partidului, aceste domenii în interco­ evocăm o istorie eroică, de îi impusese ca o mare parte Horea, Cloşca şi Crişan, lo­
dului, preşedintele Repu­ al secretarului său general, nexiunea lor obiectivă, sta­ secole, a poporului român, ă valorilor sale materiale cul întemniţării lui Avram
blicii, s-a desfăşurat Con­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu bilind direcţiile de bază în decursul căreia a ars şi umane, făurite cu trudă lancu, era oraşul cu nu­
gresul ştiinţei şi învăţă- — factor de propulsare ale dezvoltării cercetării mereu vie flacăra luptei şi sudoare, să se verse în meroase şi adinei semni­
mîntului — eveniment de amplă a energiilor creatoare şi şcolii în viitorul cinci­ pentru unitate, libertate şi visterii străine sau să fie ficaţii în istoria poporului
mare însemnătate al vieţii ale naţiunii noastre. nal. O însemnătate funda­ neatîrnare, pentru scutura­ distruse în timpul atitor răz­ român.
social-politice şi cultural- Magistrala cuvîntare a mentală are, în acest sens, rea jugului exploatării şi boaie pe care românii La 1 decembrie 1918
ştiinţifice a ţării, moment secretarului general al crearea organismului uni­ asupririi, pentru afirmarea Ic-au purtat pentru apăra­ s-au strins aici, pe Cîmpul
cu profunde semnificaţii partidului orientează cu tar — Consiliul Naţional deplină şi neîngrădită a rea ţării, opărind, în ace­ lui Horea peste 100 000 de
pentru întreaga activitate precizie şi claritate direc­ al Ştiinţei şi învăţămîntu­ geniului creator al popo­ laşi timp, civilizaţia şi li­
consacrată înfăptuirii o- ţiile în care trebuie să se lui — care va asigura rea­ rului nostru, pentru asigu­ niştea atitor popoare din Prof. IOACHIM LAZĂR,
biectivelor stabilite dc Con­ acţioneze pentru a pro­ lizarea în condiţii superi­ rarea progresului şi civili­ Apusul Europei. directorul Muzeului
gresul al XlII-lea al parti­ mova o gîndire profund oare a strategiei de corelare zaţiei patriei. Acest ideal Către sfîrşitul anului judeţean Deva
dului. novatoare, cu adevărat re­ strînsă a cercetării şi în­ măreţ l-a ajutat să în­ 1918, lupta pentru forma­
Expresie elocventă a po­ voluţionară — pornind de văţămîntului cu producţia, frunte cu bărbăţie şi eroism rea statului naţional uni­ (Continuare in pag. a 2-a)
liticii Partidului Comunist la cele mai avansate rea­ concentrarea şi mai puter­
Român de creare a unui lizări pe plan mondial — nică a energiilor creatoare
cadru larg democratic de în toate domeniile ştiinţei, pentru înfăptuirea sarcini­
dezbatere în toate sectoa­ tehnicii şi învăţămîntului, lor prioritare ale edificării
rele vieţii. Congresul ştiin­ pentru a îmbogăţi cu noi noii societăţi. Desemnarea
ţei şi învăţămîntului pro­ descoperiri tezaurul gîn- tovarăşei academician doc­
iectează într-o lumină vie dirii originale româneşti tor inginer Elena Ceauşescu,
forţa ideilor novatoare ale şi universale, astfel încît eminent om de ştiinţă, în
secretarului general al noul cincinal să marcheze, înalta funcţie de preşedinte
partidului cu privire la îneepînd cu primul său an, al Consiliului Naţional al
rolul ştiinţei şi învăţămîn­ înscrierea fermă a econo­ Ştiinţei şi învăţămîntului,
tului în etapa actuală,' la miei noastre naţionale pe reprezintă chezăşia sigură
marile răspunderi care re­ coordonatele dezvoltării in­ a înfăptuirii programelor
vin tuturor celor ce slujesc tensive, în consonanţă cu stabilite de Congresul al
aceste domenii de activi­ sarcinile stabilite de Con­ XlII-lea al partidului în
tate. gresul al XlII-lea al parti­ aceste importante domenii
Intr-un astfel de climat dului. de activitate.
politic de covîrşitoare în­ Primul Congres al La tribuna marelui fo-
semnătate naţională, Con­ ştiinţei şi învăţămîntu­
gresul ştiinţei şi învăţă­ lui s-a constituit, aşa­ (Continuare în pag. a 2-a)

ÎN ZIARUL DE AZI :

es O mai responsabilă
implicare a tuturor
Eforturi permanente pentru membrilor activului
H Azi se deschide „Fes­ Atenţie, se evacuează bateriile tic cocsificare 1—2 clin cadrul uzinei eocsochimice
reducerea consumurilor tivalul filmului la Călan cantitativ rezultat şi o calitativ. de cocs de turnătorie corespunzătoare, şeful din punct de Nicolae
A
ve­
atît
!
şarjă
sate"
cit
dere
sînt
prezenţi
Deşi
nu
de
schimb
in
fotografie,
■ Pierind dc la „Ce e Costache şi şeful dc echipă Marin Oinac, doi dintre cei mai buni cocsari ai Colanului,
pot
şî economisirea energiei prea mult..." sau cînd brie. fi mindri de producţiile obţinute în cele mai multe zile trecute din luna noiem­
muzica este cu cîntec
Uzina de utilaj minier şi orar consumurile realizate
reparaţii Crişcior, prin spe­ şi ne încadrăm în reparti­
cificul producţiei pe care ţia dată. Bunul gospodar se cunoaşte după starea
o realizează — maşini şi De la începutul anului, la
utilaje miniere, vagoneţi, U.U.M.R. Crişcior s-au e-
piese de schimb, piese tur­ conomisit 52 MWh. în nici animalelor, după producţia de lapte
nate din fontă şi din oţel una din zilele trecute din
ş.a. — se numără printre octombrie şi noiembrie,
marii consumatori de c- cota repartizată nu a fost în raidul efectuat vineri, cu raţiile stabilite în func­ La ferma zootehnică din an — dispune de o bază ma­
nergie electrică din zona depăşită. Ceea ce este bine. 29 noiembrie a.c., în uni­ ţie dc producţia dc lapte Veţel — care, cum am a- terială modernă, de mare
Brad. Ce se întreprinde La fel ar trebui să se pro­ tăţi zootehnice din Con­ şi de starea de gestaţie, flat — se bucură de îndru­ capacitate, care asigură
aici pentru încadrarea în cedeze însă şi în privinţa siliul unic agroindustrial în incintă — ordine, cură­ mare şi sprijin din partea condiţii optime pentru o
activitate de calitate. Uni­
am
urmărit
modul
cota repartizată, pentru e- respectării cu stricteţe a Deva se realizează furaja­ ţenie. Ing. Maria Creţu, organelor locale de partid tatea are şi furaje din
şi de stat şi a Comitetului
cum
şefa fermei, ne spunea :
conomisirea severă a aces- funcţionării la puterea a- rea şi îngrijirea efectivelor, — Sîntem hotărîţi să fa­ municipal dc partid Deva belşug. Cele două aspecte
atenţia ce se acordă creş­ cem din unitatea noastră — mai sînt cîteva pro­ ar fi impus din partea
U. U. M. R. CRIŞCIOR terii viţeilor, microclimatul conducerii cooperativei mai
asigurat în adăposturi, ac­ multă atenţie pentru rea­
tivitatea personalului sani- lizarea unor producţii su­
tar-veterinar, evoluţia pro­ perioare. înainte de a ve­
tei preţioase resurse ? Teh­ probată. Pentru că, din ducţiei de lapte şi alte dea ce rezultate se obţin,
nicianul Ioan Gabor, res­ registrul cu evidenţa con­
ponsabil cu probleme e- sumurilor rezultă că, mai aspecte legate de desfăşu­ să abordăm alt aspect şi
anume
animalelor,
hrănirea
nergetice pc uzină, ne-a ales în schimbul întîi, în rarea în bune condiţiuni a în conformitate cu raţiile
spus : unele zile s-a depăşit pu­ stabiilaţiei animalelor. Iată, întocmite şi afişate, o vacă
pe scurt, principalele con­
— întreaga activitate de terea aprobată. statări. cu lapte trebuie să mă-
producţie este organizată Am trecut pe la mai nînce zilnic patru kg fin,
în aşa fel încît în perioada multe puncte de lucru. PRIMII PAŞI SPRE 10 kg paie, 10 kg coceni
de maximă solicitare a sis­ Tovarăşul Cornel Ştefan, REDRESAREA de porumb şi 10 kg siloz,
temului energetic naţional, secretarul copiitetului de ACTIVITĂŢII în realitate, animalele pri­
consumurile să se menţină partid, ne-a informat că o fermă model. De aceea bleme de rezolvat şi anu­ mesc doar paie şi borhot
la un nivel minim. Co­ s-a instaurat în întreaga Ferma zootehnică a C.A.P. ne preocupă asigurarea u- me : punerea grabnică în deoarece noua tocătoare
misia energetică şi consiliul uzină un climat de muncă Veţel a intrat în stabulaţia nui material biologic de funcţiune a bucătăriei fu­ n-a fost pusă în funcţiune,
oamenilor muncii au în­ sănătos, de puternică mo­ 1985/1986 cu un bogat stoc bună calitate — la Mintia rajere, hrănirea mai con­ iar silozul încă n-a fost
tocmit un program special bilizare pentru îndeplini­ de furaje, necesarul fiind avem viţele foarte frumoase sistentă a tineretului bo­ început. în această situaţie
de funcţionare, care pre­ rea sarcinilor de plan, că depăşit la toate sortimen­ — şi realizăm o bună fu­ vin, mai multă atenţie faţă nu este de mirare că de la
vede în detaliu, la fiecare şefii de secţii, maiştrii, şe­ tele. Adăposturile sînt puse rajare şi îngrijire a ani­ de curăţenia animalelor. 50 de vaci aflate în lac-
instalaţie şi utilaj în parte, fii de echipă răspund direct la punct asigurînd un malelor.
— Ce hrană . primeşte CE MANINCA VIŢEII VICTOR HERBEI,
cit şi între ce ore se pot de modul în care sînt uti- microclimat corespunzător. zilnic o vacă cu lapte, de DE LA LEŞNIC
utiliza. Realitatea este că Animalele adulte au o pildă ? director la D.G.A.I.A.
nu se mai face risipă, e- UVIU BRAICA stare fiziplogică foarte — Trei kg de fin, 10 kg Brigada zootehnică a TRAIAN BONDOR
nergia este folosită cu ma­ bună, iar furajarea lor se de paie, 10 kg coceni de C.A.P. Le.şnîc - în urma in­
ximă răspundere. Urmărim (Continuare în pag. a 2-a) face în strictă conformitate porumb şi 10 kg de siloz. vestiţiilor realizate în acest (Continuare în pag. a 2-a)