Page 2 - Drumul_socialismului_1986_02

Cag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI î

Cîntarea demnităfii noastre Scena
/ U f a u ^ t B Cîntarea demnităţii noastre. si oamenii ei
Vin cerbi albaştri lingă zi,
bat în fereşti şi nc-or trezi.
In miezul epocii albastre-i
*
muzică
de
Solistul
Şi iarăşi România-Doamnă !
teanu, domină de mai '
Noi încliina-ne-vom spre Tine populară, Drăgan Mun­
ca vechii cavaleri ai doinei mulţi ani scena hunedo-
E 9 U N E D O R E N E urcind în noi dintru vechime. reană la acest gen de
interpretare artistică.
Mai ridicăm cu braţu-o zare Calităţile vocale se in­
din ziua de-azi sprc-adînc de astre terferează cu cele de
şi-n imnele nemuritoare instrumentist ce sporesc
C ă l ă t o r (VII) coerentă. La ieşirea din Cîntarea demnităţii noastre. savoarea şi, intr-un fel,
oraş, traversind un- alluent
al Moscovei cu apele în­ AUGUSTIN JUSTIN singularitatea apariţiei
* gheţate bocnă, vreo două­ sale scenice. Dovadă in­
Ziua plecării din Mosco­ nostalgia mea viitoare". zeci de copci in care se cronica plastica Pj t a pe sticlă— teresul cu care e primit,
de fiecare dată, de pu­
va e o duminică. Cu ex­ Am căutat aceste cuvinte scaldă tot atiţia temerari c ur blicul spectator, dar şi
cepţia magazinelor „G as­ la întoarcerea acasă şi ale căror veşminte se ză­
tronom", toate celelalte sint le-am reprodus aici, pentru resc pe mal. „Ăştia — zice modalitate de expresie artistică de specialişti. Cea mai 14,'
închise. Îmi cheltuiesc ulti­ că ele se suprapun perfect şoferul amuzat, dar şi cu caldă şi revelatoare a-
firmare a cunoscut-o in
mele kopeici la standul de peste starea de spirit pe o nuanţă de mindrie — Ampla manifestare spi­ numită căldură, le apro­ cadrul amplei manifes­ 15.1
presă al hotelului şi ies a- care o trăiam in ziua ple­ ăştia sint morsele noastre". rituală, Festivalul naţional pie de privitor, de înţele­ tări a spiritualităţii ro-
poi să-mi iau rămas bun cării. Să tot fi fost in jur de mi­ „Cîntarea României" reu­ gerea sa. rrţâneşti, Festivalul na­ 19.1
de la priveliştea Kremlinu­ In drumul spre aeroport, nus zece grade, dar „mor­ neşte, cu fiecare ediţie a Tematica e destul de di­ ţional „Cîntarea Româ­ 19,:
lui. E o zi însorită şi ge­ străbatem iar largile pros- sele" păreau a fi in ele­ sa, tot mai mulţi creatori, versă, cxprimînd ideea de niei". Ediţie de ediţie, 19,-
roasă. II revăd acum intre pekte, pasaje subterane, mentul lor. Au urmat apoi colective artistice, consti- pace în lucrări cum sînt: solistul Drăgan Muntea­
nămeţii albi şi seninătatea poduri şi lungi estacade. din nou pădurile, mestece­ tuindu-se intr-un adevărat „Copiii lumii d o r e s c nu a fost răsplătit cu
sticloasă a cerului. Biseri­ Privesc totul cu o nefireas­ nii cunoscuţi de la sosire, ferment cultural. Reuneş­ pacea". „Dezarmare", glo­ titlul de laureat, iar la
ca Blajinului se răsfaţă în- dar încremeniţi acum, zgri­ te în primul rînd oameni rioasa istorie milenară ultimele două ediţii i
tr-o simfonie de culori, zi­ buliţi sub zăpezi. Sau poa­ ai muncii din unităţi eco­ a patriei condensată în s-a acordat locul I. 20,
dul şi turnul Spaski sint te doar propria mea me­ nomice care, prin interme­ acel moment de înălţare
roşii, iar cupolele aurite lancolie din acel ceas al diul frumosului artistic, şi unire simbolizat de „Mi-
scapără orbitor in bătaia plecării să le fi împrumu­ dau glas pasiunii şi talen­ hai Viteazul". Cu aceeaşi
abordat
este
îndemînare
tului lor. Este şi cazul Le-
soarelui. Aud din nou oro­ tat nimbul de inefabilă peisajul: „Răsărit de soa­
logiul, sunind de data că febrilitate, mereu cu tristeţe ? tiţiei Gavrilă de la
asta miezul zilei şi pe ne­ teama de a nu pierde Zborul de întoarcere l-am T.A.G.C.M. Deva, laureată re", „Primăvara", „Toam­
nă la Hălmagiu", natura
aşteptate îmi amintesc de vreun amănunt, cu mici făcut cu un aparat TU-104. în cadrul festivalului, ală­
tresăriri de nostalgică turi de alţi creatori de statică. Se încearcă, de a-
un gind de-aI Anei Blan- A durat exact o sută de pictură naivă. semenea, transcrierea pictu­
1
diana, care m-a tulburai bucurie cind recunosc minute. La decolarea de De curînd, la iniţiativa rală a unor legende care di<
cu ani in urmă, cînd l-am locuri pe unde am umblat. pe Şeremetevo coborise in­ comitetului sindicatului, circulă în perimetru] hu- ★
citit in rubrica ei din Mă bucur chiar cind un serarea. Am mai revăzut nedorean. La
ambuteiaj ne ţine puţin în ea a deschis, spre satisfac­ cu
„România literară" : „Fârâ Moscova din înălţimi, con­ ţia constructorilor, o expo­ Creatoarea plastică, Le­ 7,:i
să-i fi adăugat ceva, fără loc şi urmăresc cu acelaşi stelaţie alcătuită din puz­ ziţie de pictură naivă eu- tiţia Gavrilă, şi-a pus în vi
să-i fi schimbat vreo nuan­ proaspăt interes din ziua derie de lumini mărunte, prinzînd lucrări cu tema­ evidenţă priceperea şi în un
ţă sau vreun accent, am sosirii agenţii de circulaţie ca o pictură poantilistâ. tică diversă. Pictînd pe domeniul poeziei. Recitalul
privit fiecare privelişte, fie­ cu discuri roşii reflectori­ Marile bulevarde, radiate, sticlă, Letiţia Gavrilă reia realizat cu prilejul verni­ Asemenea succese s-au 12,
care stradă, fiecare codru zante in piept, care resta­ convergind spre centru, a- o străveche îndeletnicire a sajului expoziţiei a fost clădit pe o temeinică Dl
12,
prin care am trecut, cu o bilesc fluxul prin gesturi pâreau mai intens lumina­ creatorilor populari ano­ primit cu căldură de cei cunoaştere şi cercetare a di<
credinţă atit de sigură că elegonte, împrumutate din folclorului hunedorean, la
te şi o făceau să semene nimi, autori ai cunoscute­ prezenţi.
nu le voi mai revedea, că spectacolele de balet. Im­ cu o imensă stea fosfo­ lor icoane pe sticlă, cele­ S-a vădit şi cu acest îndeosebi din Ţinutul şti
10,
te vedeam pentru prima şi presii, noian de impresii, bre în toată lumea. E o prilej larga accesibilitate Pădurenilor, unde s-a Ca
ultima oară, cu o atit de învălmăşite, suprapuse, u- rescentă de mare, care se modalitate prin care crea­ spre actul de cultură pe născut. în repertoriul ţci
intensă dorinţă de neuita- nele minore, altele esenţia­ scufundă, se scufundă me­ toarea îşi pune în valoare care o oferă societatea propriu, tocmai piesele mi
Iot
re, incit nu se poate să nu reu, pînâ ce se mistuie în pasiunea şi talentul. Ela- noastră, rod al înţelepte) de muzică populară din zic
le fi văzut mai frumoase le, pentru care, ajuns aca­ apele adinei ale înnoptă­ borind în genul picturii politici a partidului, tutu­ această zonă folclorică i ' Or
decit erau, nu se poate să să, imi va trebui cel puţin rii. naive, lucrările sale dobîn- ror oamenilor muncii în neasemuit de 'bogată,' dc
nu le fi împrumutat, încă o săptămînă ca să le rea­ desC simplitatea şi purita­ entuziasta ipostază de fău­ amplifică posibilităţile po
na
de pe atunci, ceva din şez într-o ordine cit de cit RADU CIOBANU tea începuturilor. Şi acest ritori şi-beneficiari ai spi­ interpretului de mare for
lucru le împrumută o a- ritualităţii zilelor noastre. sensibilitate. Calităţile şti
de doinitor sînt cele al
care definesc, dc fapt, sp
gci
NOTE DE LECTOR om pentru eternitate Creatorii populari în competiţia cu timpul solistul de valoare, ca­ cu!
lă;
precierea folclorului hu­
Personalitatea lui Nicolae nimeni altul pe ce baze lităţi care au atras a- na
Titulescu, covârşitoare prin trebuie clădit viitorul o- Judeţul nostru a conser­ tenţionează ca împreună cu lele Culori pădureneşti ro- nedorean la Festivalul 22,1
Sp
geniul său, este reliefată menirii. Din păcate vocea vat în scurgerea timpplui membrii cercului local de şu-iiegru, mai ales negrul, folcloric internaţional dai
încă o dată prin apariţia sa a fost aproape singu­ o tradiţie ancestrală — cu- creaţie populară să alcă­ rămîn cele din Cerbăl şi de la Puehberg (Aus­ dc
în Colecţia Cogito a volu­ lară şi cea mai mare con­ sut-ţesutul integrat unei tuiască un album amănun­ Feregi. Constituie un mo­ tria), în Olanda. Fran­
mului „Reflecţii". Opera flagraţie din istoria uma­ creaţii materiale populare ţit al motivelor populare, del de prezenţă, de sobrie­ ţa, Elveţia, Turcia. Bel­
acestui mare diplomat şi nităţii a adus prejudicii specifice, de o remarcabi­ abordate în comună, cu- tate scenică ansamblul fol­ gia. II
om politic al secolului nos­ grave libertăţii popoarelor. lă valoare documentară. prinzînd eşantioane de cu­ cloric din Feregi condus Recent, in cadrul pri­
tru a fost cercetată sub De ce facem noi acest Această adevărată zestre sături care să servească de Viorcl Munteanu. Ne­ mei ediţii a Concursu­
multiple aspecte. De data demers privitor la opera de frumos a fost confir­ de model pentru viitorii maipomeniţi oameni ca şi lui interjudeţean de
aceasta iese în evidenţă lui Nicolae Titulescu, care mată de specialişti şi evi­ creatori. La Topliţa, deşi costumele lor. S-au numă­ muzică populară „Călă­ vas
ceea ce putem numi filo- de fapt nu constituie o denţiată nu o dată de e- există meşteri populari dc rat printre laureatele „Cîn- raşi, pămînt dc aur", de
DO
sofia politică a lui Nicolae noutate ? Pentru că „Re­ diţiile Festivalului naţional recunoscută valoare — din­ tării României" : Maria Drăgan Munteanu a ob­ cu?
Titulescu, adică, baza idei­ flecţiile" sale dau posibi­ „Cîntarea României". Nu­ tre care amintim pe Nica Lăscuş, Treja Pădurean, ţinut Marele Premiu. în ble
lor sale politice. Privită şi litate, mai ales tinerei ge­ mai la ultima ediţie a a- Bobora din Vălari, Dorica Veronica Muntean, Aurica disputa cu cei mai buni cui
astfel, opera sa ne dez­ neraţii, tuturor celor ce eestei prestigioase manifes­ Işfănoni din Dăbîca, Ana Pop, Silvia Neică Lăscuş. 48 solişti din 23 de ju­ Rîd
văluie adevărul că cel ca­ nu au luat încă contact cu tări, meşterilor hunedoreni Ca şi la Topliţa şi la ni­ deţe ale ţării, prezenţi PE'
re a prezidat de două ori opera sa să-l cunoască în le-au fost atribuite G0 pre­ Rădos şi Elena Lucaci din velul comunelor Lunca aici, în faţa unui juriu cu
consecutiv Societatea Na­ multiple ipostaze. Totodată, mii şi titluri de laureaţi, Hă.şdău, cărora li se ală­ Cernii şi Cerbăl se fac e- alcătuit din cunoscuţi Căi
No:
ţiunilor, caz unic în isto­ volumul poate constitui un majoritatea revenind celor tură alte 20 de sătene — interpreţi profesionişti : (Ui
ria organizaţiei, era cu cel început de drum în apro­ care au abordat elementul e bine că se încearcă o ast­ forturi pentru păstrarea Maria Ciobanii, Ştefa- ton
puţin un pas înaintea tu­ fundarea doctrinei sale vestimentar. Remarcabili fel de modalitate de îndru­ costumului popular aşa nia Rareş, Ion Luican, tur
sal;
turor oamenilor politici şi politico-diplomatice. mare a creaţiei populare, cum este moştenit din ve­ Emil Gavriş, valoarea rul
a diplomaţilor din epoca au fost şi de această dată o ordonare, mai precis, a chime. Eforturile se cer sa a fost reconfirmată, le »
interbelică. A sesizat ca Prof, GHEORGHE FIRCZAK meşterii din ţinutul pădu- îndrumării ei, pentru că . însă a fi permanente şi în înregistrările efectuate CA
renilor care piia isteţimea (Re
minţii şi îndemînarea mîi- aici fenomenul poluării îşi cunoştinţă de cauză, efec­ la radio, apariţiile pc Iun
P O Ş T A R D A C Ţ I E I nilor au făcut ea portul face simţită prezenţa. tuate cu pricepere. Deo­ micul ecran îl autori­ ser
roş
C. SFETCU — ItOIYIOS. Gin- zutnţă/ O vezi pc chipul blând La Lunca Cernii, numă­ zează în continuare ca To;
ilurilc frumoase, de care pro- şi drag“. popular, cergile, pricolţele, rul maşterilor populari este camdată, autenticul predo­ pe cel mai bun inter­
!>abU sinteţl animat cînd NICOLAE MIHAI — HUNE­ desagii, tindeiele, covoa­ mină în munca creatori­ pret hunedorean, mesa­ Fer
scrieţi, nu înseamnă neapă­ DOARA, Deocamdată Intenţii rele hunedorene să rămînă mare. Cusături, ţesături lu­ (FI
rat creaţie poetică. E bine să bune. crează toate femeile din lor populari. ger de frunte al eînte- BA
mal reflectaţi. ROZALIA POP — DEVA. A- fără egal. cului popular de pe a- cui
FRANCISC BRONDICS — tenţie la greşelile gramatica­ Poate şi prin situarea sat. Ne amintim şi acum MINEL BODEA ceste meleaguri. cl6<
HUNEDOARA. Apreciem in­ le. Depăşesc simpla „neaten­ lor geografică, prin forţa eu cită mindrie erau pur­ Ma
tenţia dumneavoastră do a ţie". B. CĂTĂLIN Drt
sprijini ziarul în publicarea LUIZA LANDT — DEVA. In şi amploarea practicării tate costumele populare de dc
do poezii „cu temaiică agri­ „Magic" — descifrarea sem­ meşteşugului, localităţile membrii ansamblului fol­ CRONICA FILMULUI Rc\
coli". Dincolo de „tematica nelor", „judecăţile" dumnea­ Topliţa, Vălari, Iîăşdău, cloric care adusese în sce­ Spectacol la Miraj Pe;
agricolă", versurile dumnea­ voastră sînt extrem de pue­ mi)
voastră ne duc cu gîndul la rile i „Scintcla/ a născut in­ Dăbîca, Lunca Cernii, (Ser­ nă obiceiul „Măsuratul oi­ „Spectacol la Miraj" nc „a- teoiă, o tînără frumoasă, blon­ dai
o perioadă şl ortografic mai cendiul,/ descifrare :/ mai 2n- bai, Feregi reuşesc să dea lor” de la Meria sau de in­ rată" o faţetă a cinemato­ dă, cîntăxcaţă fără prea mari <M
vechi şl la alţi autori. In Bi­ til a fost scintcla" sau : „Co­ grafiei poloneze actuale, mai succese artistice. Noua stea
lele noastre, agricultorul nu lbul/ a plîns toată noaptea/ producţii populare auten­ terpretele din grupul vo­ puţin arătată publicului ro­ lansată pe scena micului tea­
mal seamănă deloc cu cel semn că/ maică-sa dormea". tice, chiar dacă timpul cal folcloric pregătit şi mân: comedia muzicală gen tru de Deren va cuceri pu­
zugrăvit de dv. : „Cu pas do­ La fel „PRECIZĂRILE" (CX. „retro". Dc fapt, an super- blicul varşovian şi, in ciuda
mol, agricultorul,/ Păşind „Rujul — otrăvirea aproape­ sau acel fenomen nedorit condus de Mariana Nei- show pliat pe o Intrigă sim­ intenţiilor vindicative ale c- n
PC-al brazdelor şirag/ Străba­ lui") şi „CONCLUZIILE DE­ numit „poluare" încep să-i doni, astăzi Suciu, ea în­ plă, plină de haz, chiar dacă, roului nostru, ea va aduce
te’n lung gl’n lat ogorul/ SPRE DRAGOSTE" (ex, „Dra­ influenţeze pe creatorii mai uneori trist. noi profituri celor doi indus­
De-apururl etern şl-atăt de gostea de la prima vedere, săşi o solistă vocală cu­ Sintem în anii ’20—’30, ani triaşi, parteneri dc afaceri ai i*
drag.// El azvârlă rodnica să- ţine pînă la a doua"). tineri. „Frumosul nu e su­ noscută, laureată a Festi­ al Înfloririi marilor teatre dc Iui Dcrcn. fi :
mtnţă/ Pe’ntinsul cîmpulul a- ficient de frumos dacă valului naţional „Cîntarea varietăţi, al carierelor strălu­ In rolul inginerului Dercin, var
rat,/ şl toată dreapta-l nă- Red. nu şi sclipeşte”, îşi spun României". Costumele erau cite, dar şl^jtl dezastrelor şi vom revedea un foarte înzes­ des
sul
unii. Şi atunci, minunate­ confecţionate chiar de fe­ crizelor financiare. Tînărui trat tînăr actor, Tomasz Stoc- Vin
inginer Deren, cam ghinio­
( A APARUT privilegiat al circulaţiei | kinger, cunoscut publicului la
s TRIBUNA NR. 5 ideilor". Adrian Marino | le eusături cu motive geo­ meile ce alcătuiau forma­ nist în afacerile cu petrolul, nostru din apreciatele peli­ 70
se ambiţionează să-i ruineze
despre Critica filologică, >, metrice şi florale, vechi de ţiile menţionate. Dar cele cule poloneze „Vraciul* şi Ba:
| Editorialul revistei se Iar la Dezbaterile Tribunei k secole, au început să fie pc asociaţii săi venali, fai- isPaioş contra paloş*; vom ad­ oră
s Intitulează : Marele ctitor semnează Cornel Ungurca- J împănate cu paiete. In pi­ mai valoroase creatoare vcstindu-le acestora capitalul mira, dc asemenea, jocul ta­ est
Sntr-un teatru falimentar. An­
lentatei aelriţ.o Grazyna Sza-
( al României, omagiul în­ nu. Se continuă serialul % cioare devin mai „frumoşi rămîn Susana Jormonl, gajează pentru spectacol co­ polowska in partitura eroinei tur
tregii naţiuni. Se conti-
Cometa Hallcy — 2 500 de |
s nuă publicarea studiului ani de istorie. Cititorul va | Maria Barboni, Sofia Şe» laborarea unor superve-fleţe principale. s>rli
biu
k hii Aurel Ncgucloiu : Pro- găsi rubricile Atelier, Mu- a papucii de lao®, astăzi a- roni şi Nica Oprişoni din mofturoase, care cer onorari] AtSt genul abordat, turnura cob
( greşul soclal-ecenomie. Ion zică, Ultima graniţă a | bandonaţl şi Ia oraş. Lunca Cernii de Sus. exorbitante; plăteşte servicii sa dc un comic dc bună ca­
S 1
s Oarcăsu semnează tableta ştiinţei, Top 10, Şah, Terra | cu nonşalanţă de nabab; eo- litate, distribuţia remarcabilă, xlrr
fi Literatură şl politică. Ea Încotro şj». Două pagini * De aceea, pe bună drep­ Şi totuşi, cele mal „cu­ mandă decoruri, costume fas­ cît şi finalul optimist sînt gra
(1 rublica Privire în actua- se întitulează Tribuna Ia g tate, directorul Căminului rate” costume populare, tuoase care să ducă garantat premise ale succesului filmu­ pol
x iitate, Iacob Mârza scrie Zalău ţ poezie, proză, I ra deznodămlntul scontat — lui „Spectacol la Miraj". ser
k despre „Cartea ea mijloc cursive. v cultural din Topliţa, tova­ lipsite de „podoaba” paie­ ruinarea adversarilor săi. con
Planul său este însă dat
răşul Romuîus Moga, in­ telor, păstrind tradiţiona­ peste cap de noua sa prie- VERONICA PALADE