Page 5 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 5
RECENSĂMÎNTUL ANIMALELOR DOMESTICE
însoţind o echipă de recenzori
in comuna Şoimuş
Ieri a început în Judelui o parte din produsele agro- este un priceput crescător
nostru, ca de altfel in în alimentare pe care le ob de animale şi stabil con
treaga ţară, recensămîntul ţin in gospodăriile proprii tractant cu statul. In anul
animalelor domestice, ac cu statul, trecut, de pildă, el a vin-
ţiune de maximă însemnă - Pină la această dată dut la stat un porc, 1 000
tate pe plan naţional, vi- preciza loan Mandula, litri de lapte, lină, carne
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. zind cunoaşterea exactă a secretarul biroului executiv de pasăre, ouă ş.a. In
evoluţiei electivelor. al consiliului popular acest an a contractat, de
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N asemenea, însemnate can
In comuna Şoimuş, la deşi incă acţiunea de con tităţi de produse agricole.
prima oră a dimineţii cele tractare nu este finalizată, In gospodăria sa recenzorii
opt comisii de recenzare cetăţenii comunei noastre au înregistrat trei bovine,
Anul XXXVIII, nr. 8 776 DUMINICĂ, 2 FEBRUARIE 1986 4 pagini - 50 bani au pornit spre sectoarele s-au angajat să vindă sta doi porci, trei ovine şi 10
repartizate. împreună tu tului in anul in curs; 196 păsări ouătoare. „Statul na
Ionel Mureşan, vicepreşedin de bovine, 240 porcine, 80 sprijină pe noi, cei cari
tele biroului executiv al con ovine, 2 300 hl lapte de creştem animale şi le con
siliului popular comunal,
vacă şi oaie, însemnate
CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA' tractăm — zice el -, dc
ne-am alăturat comisiei nr.
altq cantităţi de produse
1; al cărei recenzor este agroalimenlare. Sint per aceea este firesc ca şi noi
să ne facem cu răspun
m tehrn *?n<xlumMate imttă' medicul veterinar Aurelia spective certe ca în acest dere datoria de locuitori ai
Avram, însoţind-o pe la gos an comuna să-şi îndepli
podăriile unor cetăţeni din nească sarcinile ce-i revin satului".
La nr. 96 trăieşte fami
Calitatea oţelului—măsura etalon a Şoimuş. din planul de autoaprovi- lia lui Nicolae Maier a lui
In sectorul repartizat a- zionare in profil teritorial Serafim. Fostul miner, as
calităţii muncii oţelarilor hunedoreni cestei comisii sint de re şl din prevederile Progra tăzi pensionar, este nu
mului unic. Cetăţenii noştri
cenzat animalele domestice
doar un activ membru al
de la 200 de gospodării. înţeleg, deci, importanţa C.A.P. Şoimuş dar şi un
— .1985 — ultimul an al re —, procesul dinamic de are la bază indicaţiile şi Primele constatări făcute acţiunii de recegzaro şl vrednic gospodar, priceput
cincinalului încheiat recent asimilare a noi mărci ca orientările preţioase pe ca de reporter la faţa locului: declară cu răspundere nu crescător de animale. In
—• a fost şi pentru oame pabile să răspundă solici re secretarul general al toţi cei vizitaţi au declarat mărul animalelor pe care gospodăria lui recenzorii
nii muncii clin Uzina nr. tărilor beneficiarilor noş p a r t i d u l u i , 'tovarăşul cu sinceritate numărul de la cresc în gospodărie, au înregistrat două vaci cu
3 — oţelării, din cadru] tri interni şi externi. Iar Nicolae Ceauşescu, le-a animale şi păsări pe care deoarece ştiu că ea vi lapte, 17 ovine, doi porci,
Combinatului siderurgic atunci cînd, pentru econo formulat în timpul vizite il deţin la această dată in zează şi stabilirea unor 20 de păsări ouătoare şi
Hunedoara, pragul de tre mia noastră naţională, a- lor de lucru în combinatul gospodărie, verificările di măsuri eficiente menite să 13 iepuri de casă. -„Cresc
cere la realizarea obiecti ce.şti beneficiari se chea siderurgic, chiar pe plat recte făcute de recenzori, co animalele, pentru a-mi a-
velor prefigurate de docu mă energetica nucleară, formele oţelăriilor. respunzând intru totul cu de ducă la realizarea progra
mentele Congresului al industriile chimică, aero *— Am avut cinstea de melor de dezvoltare a zoo MIRCEA LEPADATU
XllI-lca al partidului pcn- . nautică, extractivă etc., se a-1 primi pe iubitul nostru claraţiile proprietarilor; in tehniei, a celor de auto-
tru anii celui de-al 8-lea înţelege că oţel de calita conducător, în anul 1982, fiecare din gospodăriile vi conducere şi autoaprovizio-
plan cincinal, un punct te nu poate fi decît acela chiar aici, în oţelăria elec zitate numărul animalelor nare teritorială. (Continuare in pag. a 2-a)
de plecare spre noi creş competitiv pe plan mon trică nr. 1. Ne-am bucu- şi păsărilor a crescut laţă Intr-adevăr, intrind in
teri cantitative şi calita dial. de recensămîntul efectuat curtea cu nr. 136, îl găsim
tive ale producţiei de oţel Colectivele celor patru MIRCEA DIACONU cu un an in urmă ; majori acasă pe Gheorghe Che-
— subliniază dr. ing. Con oţelării din C.S. Hunedoa tatea cetăţenilor au con meciu, proprietarul gospo
stantin Catrinoiu, directo ra deţin argumente solide tractat, şi pentru acest an, dăriei. Aflăm despre el că
rul Uzinei nr. 3 — oţelării. în sprijinul celor sublinia (Continuare in pag. a 2-a) Azi se deschide
Şi aş mai completa că te de dr. ing. Constantin
1985 a fost şi un prag de Catrinoiu, respectiv al a-
lansare pentru viitoarele firmaţiei conform căreia Luna cărţii
creşteri ale producţiei, mai continua creştere a calită
cu seamă din punct de ve ţii oţelului hunedorean este . u
dere al calităţii acesteia. cuvînt de ordinb. angaja Ia sate'
— Ce înseamnă, tovară ment de onoare şi dovadă
şe director, pentru cei ce a înaltei responsabilităţi Devenită tradiţională,
muncesc în cele patru oţe manifestate de cei a căror adevărată sărbătoare a
lării ale combinatului hu- munca, prin rezultatele ei, scrisului, „Luna cărţii
nedorean, calitatea pro a dat nume şi renume Hu la sate", aflătă la a 2G-a
ducţiei ? nedoarei — oţelării. ediţie, sc înscrie în ca
— Măsura etalon a unei Interlocutorii noştri — drul manifestărilor re
alte calităţi — aceea a prim-topitori, maiştri, şefi publicane organizate
muncii tuturor oţelarilor. de secţii — au fost una sub semnul omagierii a
Concret, calitatea oţelului nimi în a aprecia că bă 65 de ani de la crearea
înseamnă — în afară de tălia pe care o duc zi de partidului, purtînd pe
cetea acţiunii de masă
respectarea strictă a reţe zi pentru obţinerea unei a celei de-a Vl-a ediţii
tei do fabricaţie şi norme producţii la mereu mai a Festivalului naţional
lor tehnologice de elabora înalţi parametri calitativi „Cîntarea României".
Desfăşurată între 2
februarie şi 2 martie,
sub genericul „Cartea
„ 7 la ne-am QÎndit în sprijinul formării
conştiinţei socialiste, al
niciadată că nu se paate u perfecţionării profesio
nale a oamenilor mun
cii de la sate, al înfăp
tuirii noii revoluţii a-
Vorba se leagâ mai greu. undă de melancolie, cu o Atelierul I*ItAM al termocentralei Mintia. In toamna anului trecut, inginerul Gheor grarc, în lumina sarci
Se simte o anumită stîn- nostalgie ce-şi face tot mai ghe Oprea şi-a Încheiat perioada de stagiaturi în colectivul oamenilor muncii de aici. nilor istorice ce decurg
jeneală, o reţinere ce o mult loc, parcurgem îm Preocuparea pentru promovarea tinerilor specialişti s-a concretizat şi in cazul său prin din documentele progra
Încredinţarea conducerii unei formaţii „Service", întreţineri cumulaţii. ' latfi-1 în Imagine,
punem pe seama unei ra preună vremuri de mult împreună cu electricienii Florin Ciucâ şi lancu Creangă verificind o protecţie la ge matice ale Congresului
re modestii. Clipe lungi trecute. neratori. al XlII-lea al P.C.R.",
râmîn fără răspuns. Cuvin La 15 ani, plecat din Je- actuala ediţie a „Lunii
tele se găsesc mai greu. ledinţiul copilăriei, ajunge cărţii la sate" va repre
Parcă n-ar fi acelaşi om în mijlocul muncitorilor ce zenta şi pentru biblio
cu care, ore la rînd, am ferişti din Simeria. in a- „ » tecile comunale din ju
disecat cu mare uşurinţă ceastă atmosferă se for •PATRU EXAMENE IN „SESIUNEA" VIATA i deţul nostru o etapă de
probleme mult mai com mează practic viitorul mun 17 > H intensificare a muncii
plexe legate de munăa şi citor, comunistul de nădej cu cartea. Manifestările
viaţa comuniştilor, a oame de care este astăzi Bokos Ar ii suficientă o simplă întreprindere. lată! speră acasă, să inveţi 2-3 ore şi vor oferi cititorilor ex
nilor din diferite domenii losiv. Cu multă căldură îşi enumerare a numelor pen că după terminarea şcolii dimineaţa s-o iei de la în poziţii, concursuri gen
tru a sugera ideea de fa fiu! să se încadreze tot la ceput. „Cine citeşte, cunoaşte",
milie. Enumerarea insă nu I.M.M.R. Un prim pas în — E greu să creşti patru întîlnlri cu scriitori,
N S E M N Â R ar spune prea multe. Şi vederea introducerii in pu copii, impreună cu care al poeţi populari, dezba
cite nu se pot spune despre ternicul colectiv muncito cătuiţi o familie onorabilă, teri pe marginea unor
familia lui Cornel Turdeşan, resc l-a şi făcut liind. com o familie model după cite lucrări, recitaluri de
ale activităţii din întreprin aminteşte de omul care, de 36 de ani neîntrerupţi ponent al fanfarei între ni s-a spus ? poezie organizate în a-
dere. Interesul s-a ivit cînd ani de-a rîndul, s-a gflat lăcătuş, de mai mulţi ani prinderii. De fapt, aceeaşi - Acum nu. La început şezăminte de cultură,
am auzit cuvîntul pensio lingă el, l-a călăuzit şi i-a şei de echipă la atelierul dorinţă o au cei doi soţi a fost mai greu că era un unităţi agricole de pro
nar. Nu arată nici pe de îndrumat paşii într-o acti 6 mecanic al I.M.M.R. Si singur venit in casă, al ducţie, şcoli şi biblio
parte, iar felul în care a vitate care, după multă meria. Soţia sa, Silvia, este meu. Acum 'sint 3, plus a- teci.
abordat o vastă arie de vreme, s-a dumirit că era muncitoare la aceeaşi în C ţia m ilic i jutorul, sulicient, de ce să
aspecte, pină la cel mai ceea ce se numea munca treprindere dar numai de nu recunosc, pe care il Dintre manifestările
mic detaliu, a conturat o de partid. A aflat acest patru ani, adică de cînd primim de la D stat pentru deosebite menţionăm
competenţă cu care puţini lucru la puţin timp după cei patru copii au crescut şi in privinţa celorlalţi doi copii. Şi dacă ţinem ‘cont simpozioanele „Partidul
se pot lăuda. Şi atunci 23 August, cînd dascălul atit incit să nu fie nevoie copii, Alexandra - de 13 că pină acum 12 ani fă Comunist Român, pur
gindul ne-a dus la golul i-a spus : „Băiete, de-acum de îndrumarea lor la fie ani şi Alexandru - de 10 ceam naveta la Căstău, iar tătorul celor mai înalte
pe care plecarea unor ast te poţi înscrie în partid". care pas de către părinţi. ani (frumoasă pereche de acum locuim intr-o casă aspiraţii ale naţiunii
fel de oameni îl lasă în Aşa a ajuns Bokos losiv, Nicoleta are 20 de ani prenume), ambii elevi la primită de la întreprindere noastre", „Concepţia
urma lor. la 18 ani, comunist. Iar şi este muncitoare la sec Şcoala generală nr. 1 din chiar in Simeria, la ciţiva ştiinţifică despre lume
Cu vorba domoală, dar data se află la loc de cin ţia 1 cisterne in aceeaşi Simeria. paşi de locul de muncă, şi viaţă — trăsătură e-
plină de consistenţă a ce ste şi o spune cu uşurinţă întreprindere unde lucrea - Dar cine ştie ? - spu este clar că şi greutăţile senţială a omului nou
lui ce a înfruntat vremea, din memorie : 19 octombrie ză părinţii ei. Asta dimi ne tatăl. Dacă ei vor să s-au împuţinat. Dar, de al societăţii socialiste",
ne spune că, intr-adevăr, 1945. neaţa. După-amiaza, Nico meargă mai departe, cum greutăţi nu ne-am plins. concursurile „Cine citeş
aşa este. Că după 44 de De atunci şi pină astăzi... leta este studentă in anul a făcut Nicoleta, nu-i o- Am ştiut să le depăşim. te, cunoaşte", pe temu
ani puşi în slujba muncii... Dar să nu ne grăbim. Pen- I la seral, la Institutul de preşte nimeni. Dimpotrivă, Căci ne tragem din fami „65 de ani de la crea
Nu-i uşor, dar timpul trece, subingineri din Hunedoara. chiar ii vom ajuta şi pe ei lii cu tradiţie sănătoasă, rea P.C.R.", „Să cunoaş
nu iartă, şi pină la urmă VALENTIN NEAGU Marius are 15 ani şi este ca şi pe ea. Că uşor nu-i. tem istoria patriei", e-
toţi ne gîndim şi la aşa elev in clasa a IX-a la Li Să lucrezi 8 ore, să iaci DAN CÂMPEAN vocarea istorică „Mircoa
ceva. ceul industrial din Simeria, naveta, să stai concentrat cel Bătrîn — 600 de ani
Cu o tot mai pronunţată (Continuare în pag. a 2-a) liceu patronat de aceeaşi 3-4 ore la cursuri, să vii (Continuare în pag. o 2-a) (Continuare în pag. a 2-a)
