Page 1 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 1
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
proletari din toate tarile, unui-va
a revenit în Capitală, de ia Moscova,
unde a participat la lucrările
Congresului al XXVII-lea al P.C.U.S.
T o v a r ă ş u l - Nicolae Stat şi ai guvernului, de de tovarăşul D. A. Kunaev,
MMMHMQlim nHeimrm m w m TU Ceauşescu, secretar general conducători ai unor insti membru al Biroului Po
litic al C. C. al P.C.U.S.,
tuţii centrale, organizaţii
Partidului
al
Comunist
Român, preşedintele Repu de masă şi obşteşti, de alte de alte persoane oficiale
blicii Socialiste România, persoane oficiale. sovietice.
care, în fruntea delegaţiei Erau prezenţi V. G. Poz- Conducătorul partidului
Partidului Comunist Ro dniakov, însărcinatul cu şi statului nostru a fost
Anul XXXVIII, nr. 8 799 SIMBATA, 1 MARTIE 1986 4 pagini — 50 bani mân, a participat, la Mos afaceri ad-interim al condus de tovarăşul Con
cova, la lucrările celui de-al Uniunii Sovietice la Bucu stantin Dăscăleseu, membru
XXVII-lea Congres al Parti reşti, şi membri ai am al Comitetului Politic Exe
dului Comunist al Uniunii basadei. cutiv al C. C. al P.C.R:,
r w i CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA^] Sovietice, a revenit, vineri oferit tovarăşului Nicolae prim-ministru al Guvernu
Un grup de pionieri au
seara, în Capitală.
lui
Socialiste
Republicii
La sosire, pe aeroportul
te m m m m momi Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Româna, dc ceilalţi mem
Elena Ceauşescu buchete
bri ai delegaţiei Partidu
Ceauşescu a fost salutat de flori. lui Comunist Român, care
de membri şi membri su
Deviza siderurgiştilor hunedoreni — pleanţi ai Comitetului Po participă în continuare la
litic Executiv al C. C. al La plecarea din Mosco lucrările Congresului al
XXVII-lea al P.C.U.S.
nici un produs sub nivelul admis de calitate P.C.R., de secretari ai Co va, pc aeroportul Vnukovo, A fost prezent E. Tiajcl-
mitetului Central al parti
dului, de membri ăi C. C. t o v a r ă ş u l Nicolae nikov, ambasadorul Uniu
Reprezentanţii oamenilor C.S. Hunedoara, îndeosebi, Hunedoara şi Călan (Remus al P.C.R., ai Consiliului de Ceauşescu a fost condus nii Sovietice la Bucureşti.
muncii din Centrala in s-au obţinut o serie de Păţan, Constantin Catri-
dustrială siderurgică Hu rezultate po'zitive : depăşiri noiu, Iosif Iacob), îmbună • •
nedoara- au analizat, in la Unele produse sortimen tăţirii calităţii produselor
cadrul adunării generale tale şi la export, ridica (Ionel Dobrin, Ionel Cîn- Ideile şi orientările din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
care a avut loc zilele tre rea nivelului tehnic şi ca dea, Emil Petruş), încadră
cute, modul în care au ac litativ al producţiei de me rii stricte în normele de la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii,
ţionat colectivele din unită tal, asimilarea de noi mărci consum stabilite pe unita
ţile centralei, sub îndru de oţeluri şi tipodimen- tea de produs (loan Dinu- Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor —
marea permanentă a orga siuni de laminate, intro ţă). De asemenea, s-a ac
nizaţiilor de partid, pentru ducerea pe scară largă a centuat pe problemele pri program concret de muncă pentru toţi lucrătorii ogoarelor
realizarea sarcinilor de vind revizuirea unor stan
plan şi angajamentelor a- darde şl asigurarea bazei
sumate în anul 1985. au Adunări generale tehnico-materiale corespun
dezbătut şi aprobat o serie ale oamenilor zătoare realizării sarcinilor Creşterea eficientei economice-deziderat esenţial
de programe menite să muncii fiecărei secţii şi uzine (Sil
conducă la îndeplinirea viu Samoilescu, Floarea Ni-
exemplară a producţiei din ţeanu). Implicarea mai pu al întregii activităţi din agricultură
acest prim an al cincina progresului tehnic în pro ternică a cadrelor de spe
lului 1980—1990. ducţie. Un spaţiu mai larg cialitate în rezolvarea u- Referindu-se la necesita derate sînt transpuse con agricolă din Romos, unita
Deplină responsabilitate, a fost acordat lipsurilor şi nor teme de cercetare ştiin tea sporirii eficienţei între secvent în viaţă se obţin te care în anul trecut a de
prezentare deschisă, realis neajunsurilor care s-au ţifică, introducerea progre gii activităţi desfăşurate în însemnate beneficii, asigu- păşit beneficiul planificat
tă a greutăţilor şi neajun mai manifestat în activita sului tehnic şi generaliza agricultură, în cuvîntarea rîndu-sc aplicarea cu rigu cu peste 5 la sută. Datori
surilor întîmpinate, puter tea colectivelor centralei, rea aplicării celor mai noi rostită la plenara lărgită rozitate a principiilor auto- tă preocupării deosebite
nic spirit critic, şi, mai cu donsiderîndu-se, pe bună cuceriri ale ştiinţei şi teh a Consiliului Naţional al gestiunii economice, acope manifestate pentru depăşi
seamă, autocritic — iată dreptate, că în acest fel se nicii în producţie (Ştefan Agriculturii, secretarul ge rirea integrală din venituri rea producţiilor stabilite şi
cîteva dintre atributele pot trage învăţămintele ne Cornea), creşterea nivelului neral al partidului, tova proprii a cheltuielilor. Cu a livrărilor, la fondul de
întregii desfăşurări a lu cesare, se pot stabili căile de pregătire şi perfecţio răşul Nicolae Ceauşescu, a prilejul adunărilor gene stat, veniturile planificate
crărilor adunării, elocvent viabile pentru înlăturarea nare profesională a forţei subliniat că : „Trebuie ne rale ce au avut loc în s-au depăşit cu peste 12 la
ilustrate atît prin cuprin lor grabnică şi atingerea de muncă (Gheorghe Şincu) apărat să reducem radical unităţile agricole au fost sută, în timp ce cheltuie
sul dării de seamă, cîţ şi unor performanţe supe asigurarea unor condiţii cheltuielile de producţie, examinate cu exigenţă lile totale au fost reduse
prin cele relevate de nu rioare celor' obţinute pînă sociale adecvate' pentru sta cheltuielile materiale, să problemele referitoare la cu aproape- 2 la sută. Im
meroşii participanţi la dez acum, în concordanţă cu bilizarea oamenilor în lo asigurăm creşterea efi activitatea economico-fi- portant de arătat este că,
bate ri. valoarea, calităţile şi po calităţile şl pe locurile de
tenţialul respectivelor colec muncă prezente sau viitoare cienţei economice a agri nanciaru, d .sprinzîndu-se în ceea ce priveşte costu
Darea de seamă prezen culturii, aceasta avînd în cu pregnanţă faptul că rile de producţie, cheltuie
tată de ing. Sabin Faur, tive muncitoreşti. (Ion Berar) au format o- vedere şi creşterea cores principalul factor d- spo lile pe tona de produs au
directorul general al cen Darea de seamă şi parti biectul altor interesante in-, punzătoare a producţiei a- rire a veniturilor îl repre fost mai mici faţă de cele
tralei, a acordat un spaţiu cipanţii la dezbateri au fă tervenţii în dezbateri. gricole ! Orice lucrare pe zintă obţinerea unor re planificate — la grîu, orz
restrîns sublinierii aspec cut referiri concrete asu Toţi cei care au luat cu care o facem, orice chel colte sporite la hectar la şi porumb cu cîte 200—
telor pozitive din activita pra cauzelor care au con vântul au discutat în spirit tuială suplimentară trebuie toate culturile. 400 lei —, reducere dato-
tea de producţie desfăşu dus la unele nerealizări de autocritic, principial, au să asigure o creştere co Un bun exemplu de ur
plan, insistînd pe necesi
rată în cursul anului tre tatea utilizării la parametri MIRCEA DIACONU respunzătoare — şi cu un mat îl oferă Cooperativa (Continuare in pag. a 3-a)
cut, deşi acestea nu au superiori a capacităţilor de plus — a producţiei şi be
fost puţine. In condiţiile producţie aflate în func neficiilor". în unităţile a-
grele ale iernii lui 1985, la ţiune la combinatele din {Continuare in pag. a 3-a) gricole unde aceste dezi
I Consumuri specifice reduse — economii însemnate
0
1 — In spiritul măsurilor Căror materializare o ur cini concrete membrilor nergie electrică pe tona
s stabilite de conducerea mărim cu consecvenţă, zi comisiei energetice repar de cărbune supusă prepa
a partidului, al ideilor şi o- de zi, pe schimburi — a- tizaţi pe fluxuri tehno rării. în cele două luni
1 rientărilor formulate do răta tehnicianul Liviu Co- logice, pe principalele trecute din acest an am
« către secretarul general al ban, din cadrul compar grupuri de maşini şi uti economisit, faţă de con
partidului, t o v a r ă ş u l timentului energetic al U- laje mari consumatoare sumul aprobat pe tona de
1 Nicolae Ceauşescu, privind zinei de preparare a căr de energie. Problema gos
a creşterea producţiei de e- bunelui "Corocşti. Putem podăririi cit mai eficiente cărbune, 1,3 kWh. însu
maţi, kilowaţii economi
I nergie electrică şi econo spune că ne-am racordat n energiei electrice ne siţi în acest an se ridică
0 misirea severă a acesteia, din mers la cerinţele pro priveşte însă pe toţi. la 457 000. Măsurile care
1 şi noi ne-am întocmit pro ducţiei, urmărind pe toate — Să ne oprim la „ ne-au condus la aceste
a grame concrete de mă căile reducerea consu teva măsuri luate, la efi economii vizează în an
suri — la nivelul uzinei,
murilor inutile, elimina
I atelierelor, lu fiecare loc rea risipei - de kilowaţi, cienţa lor în producţie. samblu îmbunătăţirea ac-
0 de muncă în parte —, a trasînd în acest sens Sar- — S-a pus un accent LIVIU BRAICA
1 sporit pe reducerea con
0 sumurilor specifice de e- (Continuare in pag. a 3-a)
1 970 MWh economisiţi
0 Prin măsurile tehnice economii concludente,
I şi organizatorice care care evidenţiază preocu OAMENI Al MUNCII
» s-au luat în subteran, parea responsabilă, an- DIN INDUSTRIE !
I la minele Deva şi Mun- gajantă a membrilor co Acţionaţi cu fermitate la locurile de mun
cel, în cadrul uzinei de misiei energetice, coor
0 preparare a minereuri donată de ing. Emil că pentru economisirea fiecărui kilowatt !
I lor, la Exploatarea mi Giurcă, a întregului co
0 nieră Deva s-au înre lectiv de muncă de aici Folosiţi în activitatea de producţie cele
I gistrat, în cele două luni pentru traducerea în mai adecvate tehnologii, care să determine di
4» trecute din acest an, viaţă a importantelor minuarea consumurilor de energie electrică, E. M. Mintia—Veţel, atelierul producţie. Doi oamejii de
1 peste 970 MWh economii sarcini ce le revin în a- bază ai colectivului de aici sini şeful tle echipă loan Să-
van şi lăcătuşul întreţinere şl reparaţii petru Boancă. Toc
9 de energie electrică. Sînt ccst domeniu. încadrarea riguroasă în cotele repartizate ! mai finalizează lucrările de modificare a sistemului de
I antrenare la filtrul tambur de 5 ni pătraţi.
Foto N. GHEORGHIU
