Page 6 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 6

p;»e 2                                                                                                                                         drumul socialismului


                                                                                                                            Cît de educative sînt


                                                                                                                                acţiunile educative ?                           DU
                                                                                                                                                                               ii, :io
                                                                                                                            (Urmare din pag, 1)     cierea  că  avem  un  tineret   11,35
                                                                                                                                                    şcolar  bun  şi  foarte  bun,
                                                                                                                           Faptele  pioniereşti  deo­  să  nu  uităm  o  clipă  că  e-
                                                                                                                         sebite  au  făcut  obiectul  u-   ducaţia  nu  poate  şi  nu  tre­
               Subsolul hunedorean-un bogat                             Ameliorarea păşunilor                            nor  ediţii  speciale  ale  ga­  buie  să  cunoască  pauze  —
                                                                                                                         zetelor  „Semafor",  al  emi­
                                                                                                                                                    cerea  în  dezbateri  tovară­
                                                                                                                         siunilor  staţiilor  de  ampli­  şul Octavian Mireştean, şe­  13.00
                                                                                              100  ha  de  păşune  aparţi-
                      izvor de materii prime                            (Urmare din pag. 1)   nînd  C.A.P.  Turdaş.  Ce  am   ficare  (Deva,  Hunedoara,   ful  secţiei  propagandă  a   14,43
                                                                                                                         Haţeg),  iar  acţiunile  desfă­
                                                                     Petru  Popa,  primarul  co­  realizat  pînă  acum  din  ce   şurate  sub  genericele  „De   Comitetului   judeţean   de   13.00
                                                                   munei Veţel: Şi noi am     ne-am  propus  ?  Au  fost                            partid.  Sub  îndrumarea  or­  19,«0
                 (Urmare din pag 1)     ca  rea  elementelor  rare  şi  declanşat,  începînd  cu  1   curăţate  de  tufăriş  şi  spini,   la  comunişti  învăţăm  cute­  ganelor  şi  organizaţiilor  de   19.33
                                        diverse  din  mineralizaţnle   februarie,  lucrările  pe  ca­  împrăştiate  muşuroaiele  de   zanţa  revoluţionară",  „La   partid  din  şcoli,  împreună
               Mai  sînt  stabilite  şi  alte   poli metaiice. optim i za rea   re  ni  le-am  propus  să  le   pe  80  ha  în  păşunea  „Ce-   sfat  cu  comuniştii",  „Ştafe­  20,13
              obiective  suplimentare  —   condiţiilor  industriale,  o-   efectuăm  pe  păşuni  şi  fi­  ret"  —  cea  mai  mare  par­  ta  generaţiilor"  (Şc.  gen.   cu   conducerile   unităţilor
              in  ce  priveşte  indicele  de   portunitatea   cercetărilor   neţe,  celelalte  lucruri  care   te  în  decada  record  recent   nr.  4  şi  7  Deva,  Brănişca,   de  învăţămînt,  cu  organi­  20,23
              utilizare  a  timpului  de  lu­  geologice  complexe  etc.  Pe                  încheiată.  Tot  acolo  am   1  Orăştic,  1  Brad,  1  Ha­  zaţiile  de  copii  şi  tineret,
              cru, perfecţionarea pregăti­  baza  acestor  rezultate,  oa­  să  ducă  la  creşterea  po­  fertilizat  cu  îngrăşăminte   ţeg,  9  şi  12  Hunedoara)   intr-o  permanentă  legătură   2.1.30
              rii  profesionale.  îmbunătă­  menii  muncii  din  I.P.IC.G.   tenţialului  productiv  al  pă-   organice  o  suprafaţă  de  20   s-au  constituit  în  momen­  cu  familia  trebuie  ca  fie­
              ţirea  .condiţiilor  de  muncă   Ifunedoara-Devn  au  primit   mîntului.  Pină  acum  a  fost   ha,  iar  cu  chimice  80  ha.   te  cu  reale  rosturi  educa­  care  acţiune  să  se  apropie   20.00
             • etc. Pentru a proba viabi­  ru  încredere  şi  optimism   curăţată  păşunea  din  Min­                    tive.  O  iniţiativă  valoroasă   mai  mult  de  copii,  de  cei   20,20
              litatea  acestor  angajamen­  sarcinile  de  plan  din  1986   tia  (85  ha)  şi  urmează  ca   Au  mai  fost  fertilizate  chi­      cărora  li  se  adresează.  Şi   20.33
                                                                                              mic  încă  80  ha  în  păşunea
              te  şi  siguranţa  îndeplinirii   —  primul  an  al  celui  dc-al   în  zilele  următoare  să  în­  „Peret"  din  satul  Pricaz.   a  consiliului  comandanţilor   acestea  se  realizează  prin   20.30
                                                                                                                         instructori  şi  a  comanda­
              lor  este  suficient  să  men­  8-lea cincinal —, le-au spo­  cepem  fertilizarea  ei  cu   Acordăm  atenţie  şi  redării             conţinutul,  prin  calitatea   21,00
              ţionăm  câteva  din  acţiunile   rit  conţinutul  prin  angaja­  îngrăşăminte chimice şi or­  în  circuitul  productiv  a  u-   mentului  Şcolii  generale  nr.
             concrete  desfăşurate  de  co­  mentele  asumate,  au  con­  ganice.  La  Ilerepeia  avem   nor  suprafeţe  de  pămînt.   X  Deva  —  organizarea  bri­  manifestării,  prin  fiorul  e-
              lectivul  nostru  de  muncă   ceput  şi  aprobat  planurile   o  păşune  de  60  ha,  care   Chiar  în  aceste  zile  se  e-   găzilor  de  control  la  clase,   moţional  pe  care  trebuie
              în 1985. Astfel, pentru hui­  de  măsuri  necesare  pentru   in  mare  parte  a  fost  inva­  xecută  lucrările  de  nivela­  urmate  de  dezbateri  în  de­  să-l  conţină  pentru  a  sen­
              lă  cocsificabilă  şi  energe­  continuarea  activităţii  la   dată  de  arbuşti,  spini  şi   re  a  unei  suprafeţe  mlăş­  taşamente  —  a  fost,  de  a-   sibiliza,  pentru  a  îndemna,   21,30
             tică  au  fost  intensificate   cote  superioare  de  rodni­  altă  vegetaţie  lemnoasă.   tinoase  (6  ha)  din  satul   semenea,  evidenţiată  prin­  pentru  a  rămîne  în  cugete
              lucrările  în  câmpurile  mi­  cie.  Hotăririle  istorice  ale   K'e-am propus ca în aceas­  Spini,  unde  vom  semăna   tre  reuşite,  ca  şi  numeroa­  şi-n inimi".
              niere  Dîlja  şi  Livezeni,   celui  de-al  XllI-lea  Con­  tă  iarnă  şi  primăvară  să   iarbă  in  amestec  cu  trifoi   se  alte  acţiuni  dirijate  de   Pentru  ca  acţiunile  să  LI!
             precum  şi  în  perimetrele   gres  al  partidului,  indica­  o curăţăm in totalitate, să  şi  vom  planta  300  de  duzi.   îngrijire  a  spaţiilor  verzi,   răspundă  imperativelor  e-
                                        ţiile  şi  sarcinile  formulate
                                                                                                                                                                                m
             unde  există  posibilitatea   de  secretarul  general  al   o.   fertilizăm,  redînd-o  în   In  următoarele  zile  vom   de  realizare  a  unor  activi­  ducaţionale  sub  care  se   lunii
             exploatării  cărbunelui  la                           circuitul  dc  păşunat.  In   declanşa  lucrările  de  reda­                    desfăşoară,  dezbaterile  au   te;
             supraEaţu. Perimetrul „Dîl-   p  a  r t i d  u  l u  i ,    tovarăşul   prezent, lucrările sînt fina­  re  în  circuitul  agricol  a   tăţi  specifice  („Fiecare  pio­  cerut   cadrelor   didactice,   sate'
                                        Nâcolae  Ceauşescu  —  pri­                          unei  suprafeţe  de  5  ha  din   nier,  o  floare"  —  C.P.S.P.                 mini
              ia-extindere"  —  unde  lu­                          lizate  pe  20  ha.  Maî  avem                                                  factorilor  cu  răspundere  în   tuali
             crările  de  cercetare  au   vind  descoperirea  şi  asi­  în  program  şi  supraînsă-   satul  Rîpaş,  pe  care  vom   Deva).  A  fost  apreciat  sen­  instruirea  şi  formarea  con­  Do
                                        gurarea  unor  cantităţi  tot
             fost  finalizate  cu  rezultate                       mînţnrca  celor  30  ha  pă­  cultiva  nutreţuri.  Au  mai   sul  educativ  al  acţiunii   ştiinţei  înaintate  a  tineri­  —■,
                                                                                                                                                                               —11
             bune  —  a  fost  predat  be­  mai mari de materii prime,   şune de  la Leşnic. Vom în­  fost  decolmataţi  800  m  ca­  hunedorene  „Minori  în  de­  lor,  exigenţă,  pasiune,  dra­  zlci
                                                                                              nal  de  irigaţie  în  viitoarea
                                        în  concordanţă  cu  nevoile
              neficiarului  spre  valorifi­  dezvoltării  intensive  a  eco­  cepe  lucrarea  imediat  ce   grădină  legumicolă  a C.A.P.   rivă",  ea  şi  manifestările     mag.
                                                                                                                                                   goste  pentru  lucrul  bine
                                                                                                                                                                              Unfl.
             care.                      nomiei  naţionale  —  se  vor   vremea va fi favorabilă.  Pricaz.               desfăşurate  sub  genericul   făcut.  „Să  fim  mai  pre­  mlp
               In  alte  zone  ale  judeţu­                          Liviu  Cranciova,  prima­  După  cum  se  vede,  în                                                      preţl
             lui  nostru  au  continuat   afla  permanent  în  inima  şi   rul  comunei Turdaş : Prin­  toate  cele  trei  comune  e-   „Legea  ne  apără,  s-o  res­  tenţioşi  în  conceperea  şl   iul  ]
                                                                                                                                                                              artei
             cercetările  pentru  mine­  conştiinţa  geologilor  hyne-   cipalele  lucrări  pe  care  ni   xistă  programe  ample  şi   pectăm",  şi  multe  alte  ini­  organizarea  acţiunilor  edu­  ftlrl
                                        doreni,  vor  fi  materializa­
             reuri  de  fier  —  prin  fora­                       le-am  propus  să.  Ie  execu­  concrete  de  îmbunătăţii’!   ţiative şi acţiuni.  cative",  „Să  promovăm  ac­  crea
                                        te cu înaltă responsabilita­
              je,  adinciri  de  puţuri,  ga­  te patriotică. Printr-o pros­  tăm  în  acest  -an  sînt  cu­  funciare  şi  lucrări  de  ame­  Dar  întrebarea  „cit  de  e-   ţiuni  de  calitate  !",  „Să  a-   zici
                                                                                                                                                                              de  1
             lerii ş.a. — descoperindu-sc                          răţarea  a  400  ha  de  păşu­  liorare  pe  pajişti  şi  fineţe,   dueative sînt acţiunile edu­  vem  tăria  de  a  ne  asuma   mau
             importante mineralizaţii de   pectare  ştiinţifică  şi  o  ex­  ne,  aparţinind  consiliului   care  deja  au  început  să   cative  ?  “  s-a  conturat  toc­  răspunderi  şi  a  ni  le  ono­  uşos
                                                                                                                                                                              Loto
             această  natură.  Şi  pe  li­  plorare  asiduă  a  subsolu­  popular,  din  care  300  ha                                             ra",  „Să  reînviem  în  fie­  Var!
              nia  minereurilor  neferoase   lui  liunedorean,  dorim  să                    fie  traduse  în  fapt.  Esen­  mai  pentru  că  dezbaterile                     18,00
                                                                                                                                                                              18,05
             s-au obţinut rezultate bune.  creştem  neîncetat  această   le  vom  fertiliza,  iar  40  ha   ţial'  este  ca,  în  continua­  au  stăruit  asupra  conţinu­  care  localitate  acele  forme   Star
               Aşa  cum  a  cerut  secre­  adevărată  comoară  de  ma­  le   vom   supraînsămînţa.   re,  să  se  acţioneze  cu  toa­  tului,  atractivităţiî,  a  cali­  educaţionale  care  şi-au  va-   Radi
             tarul  general  al  partidu­  terii  prime  a  ţării,  care   De  asemenea,  vom  defrişa,   te  forţele  pentru  realizarea   tăţii  manifestărilor.  „Por­  lidat eficienţa !“ — iată ce­  marc
                                                                                                                                                                              Turr
              lui,   tovarăşul   Nicolae   este judeţul Hunedoara.  curăţa şi fertiliza chimic  lor integrală.          nind de la ideea şi apre-  rinţele  dezbaterii,  devenite   Corii
             Ceauşescu,   colectivul   de                                                                                                          imperative  pentru  activita­  re
                                                                                                                                                                              eonf
             muncă  al  unităţii  noastre                                                                                                          tea  viitoare  a  factorilor  e-   Jurn
             a  acţionat  permanent  pen­                                                                                                          ducaţionali.  Accentuîndu-se   spor
             tru  descoperirea  unor  roci                                                                                                         asupra  necesităţii  creşterii   dan>
                                                                                                                                                                              -dc ţ
             utile,   pentru   extinderea                                                                                                          rolului   organizaţiilor   de
             perimetrelor  cu  minereuri
                                                                                                                                                   partid  din  şcoli  în  îndru­
             ■îemetalifere.  De  pildă.  în                                                                                                        marea  procesului  educativ,
             'ona  Lelese  Ccrişor-Vest,
                                                                                                                                                   s-a  făcut  apel  şi  la  inten­  TA r.
              Virajele  şi  puţurile  de  su­                                                                              I.M.M.R.  Slmerla.  Lăcă­
             prafaţă  au  pus  în  eviden­                                                                                tuşii  Aurel  Dchelcan  şi   sificarea  muncii  organiza-  >   aia)
                                                                                                                          Ionel  Crişan  execută  mă­  ţiilor  de  copii  şi  tineret,  la   (Art
             ţă  noi  lentile  de  talc  —  o                                                                             surători   la   cadrele   bo-                      Pas
                                                                                                                          ghiurilor  pentru  vagoane   întărirea autorităţii coman­  Spci
             rezervă  cu  astfel  de  roci                                                                                cisternă.                                           (Mo.
             fiind  deja  predată  benefi­                                                                                                         damentelor pioniereşti. Toa­  banc
                                                                                                                                                   te  convergînd  aceluiaşi  no­  (Fia
             ciarului  în  perimetrul  Le-                                                                                                                                    PET
                                                                                                                                                   bil  scop  —  conturarea  în­
             lese-Central.  Anul  1985  a                                                                                                                                     (P;u
                                                                                                                                  ©                semnelor  educative  în  con­  este
             fost  o  etapă  fructuoasă  şi                                                                                                                                   (7
                                                                                                                                                   duita  elevilor,  însemne  ca­  tarii
             pe  linia  studiilor  multiple                                                                                                                                   LUP
                                                                                                                                                   re  să  le  definească,  încă
             întocmite  în  diverse  dome­                                                                                                                                    (Cui
             nii : prepararea şi valorifi-                                                                                                         de  la  anii  pionieriei,  dru­  Spei
                                                                                                                                                                              (Lu<
                                                                                                                                                   mul spre Viitor.           Căs.
                                                         • - •                                                         o - o -                                                (Mii
                                                                                                                                                         • - «
                                                                                                                                                                              ră
                                                                                                                                                                              ANI
                                                                                                                             Măsuri privind gospodărirea                      Buc
                                             Reducerea poluării, o activitate permanentă,                                         fiuetelor şi păşunilor                      la I
                                                                                                                                                                              rcsc
                                                                                                                                                                              teza
                                                                                                                                                                              fern
                                                        in pas cu creşterea producţiei                                           şi înstrăinarea finului                      GUI
                                                                                                                                                                              in î\
                                                                                                                                                                              rul)
                                                                                                                          Comitetul   executiv   al   judeţene a cooperativelor   nile
                                                                                                                                                                              nen
                                                                                            celui intensiv de utilizare  Consiliului  popular  al  ju­  de producţie, achiziţii şi   (Fia
                 —  Anul trecut, tovarăşe   Convorbire cu inginerul FRANCISC KOVACS, director  a  morilor  cu  3  tone  pc   deţului  Hunedoara  a  sta­  desfacerea mărfurilor, în   BAI
               director, afirmaţi prin zia­                                                 oră.  Sîntem  primii  pe    bilit  o  seamă  de  măsuri   limita preţului stabilit prin   (Ca.«
                                                                                                                                                                              TEC
               rul  nostru  că  „la  Chi.şcă-   tehnic cu producţia la                      ţara  dotaţi  cu  asemenea   Privind  gospodărirea  fîne-   lege.                 BTU
               daga  se  depun  eforturi                                                    minifiltre,  care  asigură   ţelor  şi  păşunilor  naturale                      stan
               stăruitoare,  perseverente                                                   Şi  condiţii  bune  de  muncă   şi   înstrăinarea   finului.   Uniunea judeţeană a coo­  LAI'
                                                                                                                                                   perativelor  de  producţie,  a-
                                                                                                                                                                              (Ca!
               pentru ca paralel cu creş­  totalitate  şi  s-au  înlocuit   la oprirea procesului de   pentru  personalul  mun­  Astfel,  în  vederea  realiză­  chiziţii  şi  desfacerea  măr­  RIA
               terea  producţiei  de  ci­  echipamentele  lor  interi­  producţie.          citor  de  la  morile  de  ci­  rii  programului  de  auto-                      piă
               ment  şi  var  să  se  dimi­  oare,  operaţie  care  se  a-   —  Efectul concret în...   ment.  Realizările  dobîn-   conducere  şi  autoaprovizio-   furilor  este  obligată  să   şui)
               nueze  cât  mai  mult  cu   flă  în  curs  de  execuţie,   atmosferă ?       dite  pînă  acum,  preocu­  nare  teritorială  şi  asigu­  preia cantităţile de fin con­  6 rul
                                                                                                                                                                              mi
               putinţă poluarea mediului   în  prezent,  şi  la  linia  în-   —  Randamentul insta­  pările  noastre  asidue  în   rarea  fondului  de  stat,  u-   tractate   cu   producătorii
               înconjurător".   Ce   s-a   tîi  de  fabricaţie.  Au  fost   laţiilor  de  desprăfuire  a   acest   domeniu,   spriji­  nităţile  agricole  socialiste   particulari,  să-l  depoziteze
               mai  realizat  în  această   reparate  instalaţiile  -  de   ajuns  la  98  la  sută,  fapt   nul  dc  care  ne  bucurăm   de styt şi cooperatiste, pre­  şi  să-l  pună  la  dispoziţia
               direcţie  în  perioada  care   desprăfuire  cu  multici-   care  reduce  mult  polua­  din  partea  centralei  şi   cum  şi  gospodăriile  popu­  unităţilor  de  stat  şi  coope­
               a  trecut  ?  Care  este  sta­  eloane  de  la  răcitoarele   rea  şi,  în  acelaşi  timp,   ministerului,   închegarea   laţiei  sînt  obligate  să  ia   ratiste,  la  preţurile  stabi­
               diul la care s-a ajuns ?  —  grătar  şi  s-au  executat   se  recuperează  o  mare   unui  colectiv  de  specia­  măsuri   pentru  creşterea   lite  prin  lege,  pînă  la  data   Pe
                                                                                                                                                  de 10 martie.
                —  în  luna  decembrie   modificări  la  instalaţiile   cantitate  de  pulberi  care   lişti  în  materie,  în  frun­  fertilităţii.  fîneţelor  şi  pă­     va
               1985,  în  cadrul  repara­  de  automatizare  ce  re­  înainte  erau  evacuate  în   te  cu  inginerul  Mireea   şunilor  naturale  prin  ad­  în  situaţiile  în  care  tere­  acoj.
               ţiilor  generale  efectuate   glează  parametrii  gazelor   atmosferă.       Cristea,  şeful  atelierului   ministrarea de îngrăşămin­  nurile  cu  fineţe  rămîn  ne­  vest
                                                                                                                                                                             pitai
                                        care  intră  în  electrofil-
                                                                    —  ...Şi, bineînţeles, nu
               la  linia  a  doua  de  fabri­  tre,  ceea  ce  garantează   vă veţi opri aici.  electrofiltre  şi  subingine-   te,  executarea  de  lucrări  de   folosite,   deţinătorii   lor   torn
                                                                                                                                                  pierd  dreptul  de  folosinţă
               caţie.  s-a  acordat  cea   îmbunătăţirea  randamen­  —  Evident.  Am  finali­  rul  Marcel  Pavel,  specia­  întreţinere,   curăţare   şi   asupra  acestora,  urmînd  ca   mîin
                                                                                                                                                                             locai
               mai mare atenţie verifică­  tului  întregului  sistem  de   zat  cu  forţe  proprii  o  lu­  list  în  .minifiltre,  con­  desecări,  potrivit  Legii  nr.   birourile  executive  ale  con­  Izolî
                                                                                                                       8/1971.
                                                                                                                                                                             sufli
              rii  instalaţiilor  de  des-   desprăfuire.  în  prezent   crare.  de  investiţii  în  va­  stituie  pentru  noi  puter­  .  De  asemenea,  deţinătorii   siliilor  populare  să  aplice   sud,
               prăfuire.  împreună  cu  o   electrofiltrele  sînt  în  blo­  loare  de  peste  6,1  milioa­  nice  îndemnuri  de  a  ac­  de  fineţe  sînt  obligaţi  să   prevederile  art.  2  din  De­  cale
              întreprindere  de  speciali­  caj  cu  utilajele  tehnologi­  ne  lei,  lucrare  ce  constă   ţiona  în  continuare  pen­  folosească   finul   recoltat   cretul  Consiliului  de  Stat’   pînă
                                        ce  de  la  liniile  de  fabri­                     tru  eliminarea  poluării  şi                                                    Tem
              tate  din  Bucureşti  —                             în  montarea  minifiltrelor   creşterea  producţiei  de   pentru  consumul  animale­  nr.  69/1984,  atribuindu-le   fi  ci
                                        caţie,  mai  pe  înţeles,   în  zona  alimentării  mori­
               I.S.T.I.U.A.P.S.  -  am  de­                                                 ciment.                    lor  proprii,  iar  cantităţile   unor  unităţi  agricole  so­  şi  m
                                        oprirea  funcţionării  elec-   lor  de  ciment,  ceea  ce  a                   de  fin  excedentare  le  pot                         max
               montat electrofiltrele în  trofiltrelor duce automat  condus la creşterea indi-    GH. I. NEGREA        valorifica  numai  prin  u-   cialiste  sau  producătorilor   plus
                                                                                                                                                  particulari  care  îşi  asumă
                                                                                                                                                                             tă.
                                                                                                                       nităţile aparţinind Uniunii  obligaţia de a le cultiva.  sivii:
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11