Page 2 - Drumul_socialismului_1986_03

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 î

NINSOARE LA CERTEJ = r|ii

Striga prin oameni un izvor Urcat pe munţi ca un desag...
Sus, Ia Certej, pe-albastru ger, Se prăvăleau prin vraniţi norii
Tulnic de-omăt vindecător, Din şteampuri vechi, nejefuite,
Ne viscoli, aurifer... Sclipea cu bulgări de pepite
Mesteceni drepţi ca nişte oase Roşcatul clinchet al ninsorii...
Din gloria martirilor Adulmecaţi de rădăcini
Ne-ntîmpinau evocator Şi auriţi de-acea ninşoare
în zarea ce îngenunchease. Ne scînteiau pe-obraji lumini
Descoperirea familiei timpului, ne dăm seama de Cu ochi de dacic lup, din steag, din strămoşeştilc izvoare...
golul pe care statura lui
l-a lăsat in teatrul româ­ Ne-mpresurase iarna-n dîmb
Ion Brad a publicat in Borcea; e adevărat că anu­ nesc. A avut, cum se zice în satul straniu Săcărîmb EUGEN EVU
1964 (au şi trecut 22 de mite locuri comune temei, in lumea scenei, un doarte
ani de atunci I) DESCO­ un anumit schematism uşor mare „emploi", cu alte cu­
PERIREA FAMILIEI, in care tezist apar acum mai vizi­ vinte, o foarte mare, extra­
poetul işi releva neaştep­ bile decit cu ani in urmă. ordinară, aş zice, disponi­ „Văd un posibil monument
tate calităţi de romancier Dar piesa rezistă, cum spu­ bilitate interpretativă. De
cu puternic suflu epic, in neam, graţie autenticei ten­ la Nea Mărin pină la Mi-
descendenţa bunei tradiţii siuni care o animă, înnobi­ hai Viteazul, el putea fi al Studentului din Romos“
a prozei ardelene. Cartea lată de o idee-mesaj me­ oricine, cu aceeaşi egală
a fost bine primită pentru reu actuală: forţa socială şi autentică trăire. Secretul - Nicolae Adam, sinteţi tuală, din viaţa tinerilor, se renunţ, de asemenea, la pro­
că aducea o viziune proas­ a familiei. Octavian Borcea său rezidă in desăvîrşitui sculptorul hunedorean ale află amplasate pe noul se­ iectul de monument Burebis-
pătă şi o rezolvare măcar descoperă această forţă pe echilibru dintre sentimen­ diu al Şcolii generale nr. 1 ta (ecvestru), care ar putea
in parte nouă intr-o temă care, in ciuda aparentelor tul tragicului şi simţul u- cărui lucrări n-au rămas doar
spinoasă, pe teritoriile că­ morului. Ştia să fie impu­ la faza de proiect sau să din Orăştie. să fie amplasat peste şo­
seaua ce duce la Costeşti,
reia au eşuat destui pro­ nător fără a deveni retoric „Împodobească" propriul a- — Cea mai reprezentativă în preajma cetăţilor dacice
zatori in deceniul anterior şi avea darul de a naşte telier I ? lucrare rămîne insă „Palia", din Munţii Orăştiei, o lu­
Meritul lui Ion Brad este « P R IV E L IŞ T I comicul irezistibil fără a - intr-adevăr. Am trăit devenită un simbol al ora­ crare care să fie mult în­
şului în care locuiţi — Orăş­
de a fi deplasat accentul eşua in bufonerie. Nicioda­ imensa bucurie ca unele din­ tie, cel mai cunoscut centru drăgită de zecile de mii de
problematic pe coeziunea tă nu-l vom mai uita pe tre sculpturile mele să fie tineri ce participă anual la
familiei ca factor de soli­ disensiuni, o purtase laten­ monumentalul şi atît de u- expuse în aer liber, în spa­ cultural din Istoria acestor „întîlnirea cu istoria". Şi, de BUC
meleaguri.
iliopro
daritate şi progres social. tă dintotdeauna in con­ manul său Horia (din PRO­ ţii adecvate, să atragă aten­ ce nu, o lucrare de propor­ 6.30 L
Mai tirziu, romanul a fost ştiinţă, ea devenind activă CESUL HORIA, piesa lui ţia oamenilor, să exprime şi — „Palia" este un grup ţii, în salba morilor de lumi­ agricu
dramatizat şi, implicit, su­ abia in noile condiţii is­ Al. Voitin), după cum in să devină un simbol de spi­ statuar în marmură, o lu­ nă de pe Rîu Mare-Retezat jurnal
pus unor contrageri dicta­ torice in care-l aduce viaţa. fiecare noapte de revelion ritualitate a acestor locuri. crare de proporţii care mi-a şi Strei ! 8.00 R
Milrţiş
te de rigorile genului. Te­ Şi a mai fost ceva in de acum Înainte vom simţi Pot aminti aici un bust al lui adus cele mai mari satis­ Buletii
Documentarea cea mai a-
ma a pierdut din anver­ piesa de marţi seara. A iosi cu o intimă şi dureroasă „Ovid Densusianu", ridicat facţii artistice. Ea a fost ri- siduă am pregătit-o însă (lienţa
gură, dar a ciştigat in ten­ Amza Pellea. Mă şi întreb nostalgie absenţa lui Nea în localitatea Densuş, ce a- tln de
ta lit<
siune dramatică. Ne-am acum: oare tensiunea dra­ Mărin, cel care Închina cu minteşte de întreaga familie pentru un posibil monument G
putut convinge de aceasta matică a unei piese cunos­ noi paharul de zaibăr. Şl, de mari cărturari ai neamu­ ATELIER al aceluia ce s-a numit Stu­ r
marţi seara, cind am revă­ cute m-a ţinut in faţa te­ revenind acum la seara de lui nostru; un altul dedicat dentul din Romos, cărturar clin
de ştii
zut piesa in reluare la levizorului sau, poate, pres­ marţi, amintiţi-vă de măre­ lui „Ion Pop Reteganul", a- DE CREAŢIE umanist de excepţie. Studiind înlr-ui
la Sebeş, aflat ca ostatec
„Teatru tv.". Aşteptam cu tanţa scenică de neegalal ţia ultimei imagini, aceea flat în curtea Liceului peda­ la turci, cutreierînd apoi Eu­ Public
a bătrinului Borcea, pri­
dc şti
resemnare o piesă prăfui­ şi de neuitat a lui Amza ? gogic din Deva. La Petro­ ropa, scriind cărţi, Studentul tural;
tă, atinsă de aripa uzurii, Era in stare Amza să sufle vind undeva in zare, ca şi şani se află o lucrare dedi­ dicată în anul 1974, cînd umanist s-a întors să moară folclor
Orăştia aniversa 750 de ani
cind ar fi văzut un lucru
dar am rămas pină la asupra unei vrăbii şi s- 0 tainic, numai lui accesibil. cată lui Lucian Blaga. La de atestare documentară. în pămîntul satului natal, la la 3;
urmă captivat de intacta prefacă, măcar pentru o Era Însuşi Amza Pellea, pă­ acestea se adaugă cîteva Prin grija edililor, lucrarea Romos. Aici se află un Ioc ştiri;
1G,00
ei tensiune dramatică. E a- clipă, in vultur: in inter­ basoreliefuri: unul aflat pe Caleid
devărat că Întreaga struc­ pretarea lui, cel mai rahi­ truns încă de pe atunci, soclul statuii lui Decebal, a fost expusă în cel mai numit Zleamăn, unde oame­ nesc;
tură se sprijină pe umerii tic text dobindea, măcar fără ca noi s-o ştim, pe din parcul municipiului De­ bun loc posibil, care să o nii care trec lasă o crengu­ Ştiri;
dresa
unui singur personaj, acel pentru o clipă, aripi. Abia tărimurile neuitării. va, ilustrînd o scenă de luptă scoată în evidenţă. ţă de verdeaţă în amintirea serii :
sa. Personajul îl văd în mers
aprig şi mindru Octavian acum, o dată cu trecerea RADU CIOBANU daco-romană. Mai mujte ba­ — In piatra ei e dăltuit furtunos, pedestru. în fond îl 18.30 S
soreliefuri cu tematică ac- numele dumneavoastră şi a- intern;
tîta timp cit va „trăi" ea, văd mergînd prin timp, ur­ ■V Mu
19.30 I
CRONICA LITERARĂ lumea îşi va aminti cu recu­ mărit pină la sfîşiere de gîn­ 20.00
noştinţă de artistul care a duri. Timpul care i-a imor­ Seară
modelat-o. talizat personalitatea. Gîn- sugest
loan Groşan Caravana cinematografică — E un lucru care mă emo­ durile care l-au înălţat. 22,20 I
d io jur
ţionează profund. — Iar locul unde ar putea 23,55—
Destul de tîrziu am citit lent real, care poate în — După ciie ştim, sculpto­ fi amplasată o asemenea lu­ ştiri.
jartea încă tînărului pro­ felul acesta să evite mode­ rul Nicolae Adam mai are crare ?
bator loan Groşan, format lul prin anularea funcţio­ „Palia“ ope­ o mulţime de alte proiecte. — Noul centru civic al co­
Ia şcoala revistei studen­ nării unor piese care la o ra sculptoru­ munei Romos. E un spaţiu
lui Nicolae A-
ţeşti „Echinox". în Cara­ primă vedere par absolut dam, simbol — Am în vedere un obe­ grozav.
vana cinematografică pro­ neglijabile. Borgesiană din- al unei pro­ lisc care să exprime credin­
batorul propune patru texte tr-un anumit unghi, poves­ funde spiri­ ţa atît de răspîndită la daci — Vă dorim ca proiectele
tualităţi a a-
:are demonstrează convin­ tirea nu rămîne sub em­ eestor melea­ în nemurire. Nu nemurirea dv. să prindă contur cit mal xv
gător că cel care le sem­ blema marelui prozator, guri, este cel lor în lupte ci în spirituali­ curind posibil, Îmbogăţind u. a);
nează este un autor de fiindcă loan Groşan este mai reprezen­ tate. Arhitecţii l-au cuprins artistic peisajul hunedorean. (Arta)
tativ
monu­
^ertă vocaţie. destul de detaşat faţă de ment de artă în noua schiţă de sistemati­ Pas în
O dimineaţă minunată universul de motive al po­ al pămîntuiui zare a oraşului. N-aş vrea să MINEL BODEA Sper
pentru proza scurtă este vestirii sale. Aceste motive hunedorean. (Mode
bandl!
interesantă ca demitizare (să le amintim: lumea ca (Flacă
a textului, ca o repropu- o imensă carte, lumea ca PETRi
nere a poeticii prozei. Da­ un text) sînt reluate de Un spectacol eveniment (Pariu
este a
că un Cristian Teodorescu scriitor dintr-o altă per­ (7 Ni
ne oferea un text în „hai­ spectivă, prin prisma unui larii î
ne de lucru", o povestire eu conştient în permanen­ Recitalul Leopoldina Bă­ Leopoldina — o flacără ne­ LUPE
(Cultu
a felului în care s-ar pu­ ţă de faptul că operează lănuţă - Anda Călugărea- stinsă, o torţă arzind, trăind Sper
tea scrie povestirea, adu- nu atît cu seriozitatea lu­ nu, prezentat pe scena combustia cu patimă, un (Lucc;
cînd la suprafaţă toate ma­ mii, cît, mai ales, cu fires­ Teatrului de stat de estra­ personaj complex, robust, Căsuţe
(Mine
terialele de care nimeni cul convenţiei. CRONICA FILMULUI dă Deva - la invitaţia a- gravitind cu măiestrie intre Mistei
nu-şi mai aminteşte sau nu Trecînd peste Caravana cestuia - a fost un specta­ deznădejde şi speranţă, cu (Itlum
bănuieşte că ar fi existat cinematografică, ne vom col eveniment. Un specta­ o candoare unică, intr-o Atenţi
atunci cînd se admiră e- referi la ultima nuvelă a Fata fără zestre col mare, nu in sensul can­ amplă claviatură de posi­ tur
Cursă
dificul finalizat, loan Gro­ volumului, Marea amără­ titativ al cuvintului, ci in bilităţi, capabilă de artă roşie)
şan aduce în povestirea sa ciune, unde autorul schi­ Film de autor, scenariul înţelesul lui calitativ, defi­ înaltă, modernă. Anda - nile <
textul care îşi caută mode­ ţează o ecuaţie în care este şi regia aparţinînd lui El- rul care o iubise cu ade­ nind valoarea lui ieşită din sensibilă, percepind cu în­ nereţe
vărat.
(Flacii
lul real, un text care cau­ plasat Sebastian Pop, un dar Riazanov (să amintim, comun. treaga-! fiinţă chemările BAI:
tă anumite ipostaze ale individ care se complace din prestigioasa-i filmogra- întregul film este o suc­ Inspirat in întregime din versurilor, descoperind cu (Casa
realităţii pentru a le trans­ în mediocritate, a cărui fie, doar „Incredibilele a- cesiune de metafore prin creaţia poetică româneas­ pătrundere Înţelesurile şi ŢEG:
BRAZ
figura. în felul acesta mo- viaţă se scurge previzibil; venturi ale unor italieni în care se anticipă predesti­ că, de la balada populară valorile lor, cu un mixaj stanţe
tivîndu-se. la mijlocul drumului vie­ Rusia" şi „Gară pentru narea unui sfîrşit tragic. la poezia cultă, spectaco­ admirabil de tandreţe in­ LAN:
Cea de-a doua „proză" ţii sale, Sebastian Pop în­ doi"), „Fata fără zestre" Eroina, strivită de eveni­ lul a atins — prin concepţie tr-un chip singular, cu zim- (Casa
a volumului, Insula, este cearcă marea fugă, eşuată, este o pledoarie împotriva mente, incapabilă să se şi interpretare — cotele de bet de copil ori cu tristeţe RIA:
plă r
textul unui prozator care fiindcă personajul nu are condiţiei ingrate şi dez­ înalţe deasupra condiţiei virl ale unei prezenţe sce­ curată, care te îndurerea­ şui);
dovedeşte că a frecventat unde fugi de sine însuşi, onorante a femeii-obiect. sale este nu numai o fată nice. Desprins din versurile ză şi te tulbură. grui 1
GUEI
cu luciditate şi curiozitate întîlnim aici, nefructifica­ fără zestre, ci şi una fără nemuritoare ale Luceafăru­ Să doreşti cu fiecare cu (3\
marii moderni. Aici loan tă suficient, o idee care Inspirată din teatrul lui timp. Realizarea cinemato­ lui poeziei româneşti, par- vers, cu fiecare melodie să
Groşan se dovedeşte în scade prin tenta parodică: Ostrovski — reprezentativ grafică — o simfonie bine curgînd uimitoare translări izbucneşti in aplauze, să
fond filologul care a de­ lumea şi textul, evenimen­ pentru epoca marelui rea­ orchestrată a fatalităţii ea- de la creaţia lui Topircea- răsplăteşti inălţătoru-i mo­
montat. mînat de curiozi­ tele care se modelează du­ lism rus — acţiunea gra­ re striveşte — are culoare nu la Nichita Stănescu, de ment şi totuşi să nu în­
tate, mecanismul prozei pă text. Nemotivată este vitează în jurul Larisei, e- şi forţă şi mai ales un ritm la Bacovia la Ana Blan- drăzneşti sâ-i tulburi frumu­
scurte pentru a vedea ce pasta groasă, caricatura roîna principală, fata mai trepidant. diana, Radu Stanca, Ve- seţea I
maşinării lăuntrice asigu­ contextului în care trăieş­ mică a unei familii de no­ Vom aprecia, alături de ronica Porumbacu, Constan­ Fen
ră minunea. Din demonta­ te Sebastian Pop, care de bili scăpătaţi. Hărţuită de ilustrarea cu eleganţă a ţa Buzea, Geo Dumitrescu, Să vibrezi la temperatura menţi
rea pieselor şi punerea lor altfel dă impresia de cu­ propria-i mamă, care vi­ concepţiilor şi moravurilor, marile interprete ne-au o- afectivă a fiecărei clipe şi noapt
la loc nu se poate ieşi de- noscută. de citită deja. sează să-şi căpătuiască, a atmosferei timpului, jocul ferit un spectacol tulbură­ să simţi comunicarea ar­ rul r
mult
cît în cîştig pentru un ta­ MIRCEA MOŢ strălucit al actorilor: chi­ tor, izbutind performanţa tistică cu întreaga fiinţă ! tul vi
prin mezalianţă, fiicele, u- lată ce ne-a conferit reci-
milită de bărbaţi vârstnici pul de o frumuseţe ira­ ca, timp de o oră si patru­ talul-eveniment in care Leo­ derat
POŞTA REDACŢIEI care Ie deţineţi, ca şi pentru care şi-o dispută ea pe o diantă a Larisei Guzeeva zeci de minute, publicul să perati
poeziile dumneavoastră do poldina Bălănuţă şl Anda euprii
factură populară adresaţi-vă marfă prin tragere la sorţi, (Fata fără zestre); nervul le urmărească cu respiraţia şi mi:
OCTAVIAN CAŢAN — SI­ Centrului judeţean de îndru­ întretăiată. Câlugăreanu au făcut o ad- ţ
MBRIA. Nu ani reuşit să ne mare a creaţiei populare şi a umilită şi mai drastic de şi siguranţa prezenţei sce­ maxir
edificăm asupra scrisului dum­ mişcării artistice de masă. Paratov — tânărul şi fas­ nice ale lui Nichita Mi- Leopoldina Bălănuţă - mirabilă pereche, două plus
cu di
neavoastră, după o singură MIRCEA DENIS OVIDIU — halkov — în rolul lui Ser- Anda Câlugăreanu, o pe­ mari artiste contopindu-se ră.
poezie. De aceea, mai trimi­ cinantul boier care după reche nemaipomenită, un într-una, Intr-un spectacol-
teţi ! SARMIZEGETUSA. Doriţi să ce o seduce îi mărturiseşte ghei Paratov; forţa inter­ La
cunoaşteţi cum sc poate pu­
GIIEORGHE ROiVIANESCU — blica un roman. Nimic mai pretării sugestive, bogate dublu recital actoricesc de pledoarie pentru valoarea geroa
DEVA. Gînduri frumoase, dar ou cinism eă-i logodit cu în nuanţe a Âlisei Freind- rară sensibilitate, o demon­ ariei noastre naţionale. ţ
poezia este destul de rudi­ simplu. Adresaţi-vă unei edi­ alta, eroina cade răpusă de straţie de mare altitudine vâri al
turi !
mentar realizată. lich (Ogudalova — mama mode:
DA VID RUSU, IOAN ALMA- răzbunarea logodnicului în­ a artei dramatice moderne. LUCIA LICIU | curi
CRACIUNESCU BARBOANE ŞAn — DEVA. Poeziile dum­ şelat, un umil funcţionar Larisei). de cli
— LIVADEA. Pentru obiceiu­ neavoastră nu întrunesc con- de se
rile, datinile, strigăturile pe dlţiiio necesare publicării. de poştă. De altfel, singu­ VBIONICA PALADE —-------- ----- ----- .-----------—------ --------------------------—