Page 2 - Drumul_socialismului_1987_11

p ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Un produs de perspectivă: modemul ; î n , _ i n t f m p i r i a r e a C o n f e r i n ţ e i N a ţ i o n a l e a p a r t i d u l u i ,
:; ;I, aniversării a' 40 . de ani de l a proci a măr e‘âi Republicii
...I.C.E. „Felix", sub­ conduse de calculator, în flat la mare distanţă de
unitatea Deva. începutul vederea transmiterii in­ operatorul care îl utili­ SPIRIT REVOLUŢIONAR, CONŞTIINŢĂ ÎNAINTATĂ,
unei noi zile de muncă. formaţiei cu viteză la zează. Beneficiarii acestor CUM£
Echipele de eleetronişti mare distanţă printr-un instalaţii sînt posesorii PUTERNICĂ MOBILIZARE Î N MUNCĂ pîndu-hi
grupate în aşa-zisele „mo- procedeu de modulare-de- de calculatoare de pro­ diversifi
rc cu
duluri" îşi ocupă locuri­ modulare prin .cablu te­ ces, precum şi centrele şi de r
le pe fluxul productiv. lefonic. şi oficiile de calcul. Este cărbune din acest bazin. zate de
In modulul numărul unu, Am mai aflat că, din o instalaţie deosebit de îndeplinirea planului Adunările generale ale reşti, ci
asupra căruia ne o- punct de vedere funcţio­ utilă, avînd în vedere că oamenilor muncii, care au pfompti
colectivi
prim în aceste rînduri, nal, modemurile se pre­ semnalizează şi întrerupe­ (Urmare din pag. 1) şi colectivelor care acţio­ loc în această perioadă în conierci
se desfăşoară o activita­ zintă în mai multe va­ rea liniei de legătură în­ nează pentru construcţia toate unităţile economice nul de
xului <
te febrilă. Sînt pregătite riante : cu transmisie sin­ tre emiţător şi receptor. şi punerea în funcţiune a din judeţul nostru, trebuie din De
uneltele şi piesele nece­ cronă sau asincronă, cu în I.C.E. Felix—Deva, unor obiective, în general să constituie un minunat realizări
sare. In cadrul acestui viteză de transmisie pre- primele modemuri au fost pentru realizarea integrală a investiţiilor de pe raza prilej pentru a stabili mă­ începuti
modul, un mic colectiv selectabilă şi altele. Mo­ testate şi ansamblatc la a acesteia. în fiecare în­ judeţului nostru, din care surile concrete ce se im­ de lumi
ţialc
si
şi-a îndreptat atenţia spre demurile care se reali­ începutul lunii septem­ treprindere să se întoc­ se desprind, ca importan­ pun pentru realizarea sar­ procent
sută. O
una din direcţiile priori­ zează în subunitatea De­ brie 1987. în timpul scurt mească grafice de punere ţă, obiectivele energetice cinilor pe acest an şi asi­ expunci
tare din domeniul pro­ va sînt de o calitate şi care a trecut de atunci în producţie şi de reali­ şi locuinţele pentru Valea gurarea unei bune pregă­ cărui ]:
ducţiei tehnicii de calcul: i fiabilitate superioare. De s-au realizat deja 200 de zare a fiecărui produs. Jiului. Este vorba de cen­ cartea «
realizarea modemurilor.' modemuri. S-au eviden­ Prioritate absolută trebuie tiri a planului pe 1988. spre cu
fapt, trebuie precizat că acordată şi problemei asi­ tralele hidroelectrice de pe Este necesar să se stabi­
— Modemurile — ne la ora actuală I.C.E. „Fe- ţiat prin contribuţia deo­ Rîu. Mare, care trebuie să ■ ni
contexti
explica ing. Tiberiu Be- sebită adusă la realiza­ gurării forţei de muncă lească şi să se discute în vi zi nd
dea, directorul subunită­ lix“-Deva este singurul rea acestui produs de necesare în vederea reali­ sporească, începînd cu a- adunările generale ale oa­ vităţii
ţii — sînt instalaţii de loc din ţară unde se pro­ perspectivă tovarăşii sing. zării în cele mai bune con­ ceastă iarnă, potenţialul menilor muncii programe­ din inii
transmisie-reeepţie la dis­ duc modemurile de acest Ludovic Nagy, Adela Po­ diţii a producţiei pentru energetic al ţării, precum le de acţiune pentru pre­ judeţeni
tatca i<
tanţă între calculatoare tip. pa, Daniela Binder, Ovi- export, iar acolo unde ne­ şi de locuinţele planifica­ gătirea temeinică a pro­ tico-edu
şi terminale sau între Modemurile sînt indis­ diu Işan şi alţii. cesităţile impun să se ia te a se construi în oraşele ducţiei anului viitor, astfel mitetuli
U.T.C.,
calculatoare şi calcula­ pensabile în reţelele de măsuri pentru organizarea din Valea Jiului — ca o îneît sarcinile pe 1988 să Hunedo
toare. Sînt utilizate în calculatoare, în lucru cu RITA TURC, activităţii în trei schim­ condiţie esenţială pentru fie realizate ritmic, la toţi de cerc
cele mai diverse procese un calculator central a- corespondent buri. asigurarea forţei de mun­ indicatorii, încă din pri­ blemele
întîlnit
Importante sarcini revin că necesare în extracţia de mele zile. tru loai
tatea „
Iaşi, ca;
mu ni cai
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA că a c
MH DOBRA I-o „stea“ pe cale să se aprindă... în prof
baterile
siuni ş
le vizîn
Arăturile adinei - efectuate (Urmare din pag. 1) stincă de artificierul Remus tărîţi să ne îndeplinim an­ respecta angajamentul asu­ mării ş
de mun
Teuşan, de la formaţia de gajamentul asumat de a mat, există perspective cer­ vi tatea
a ţării,
te ca MH Dobra I, a că­
grabnic pe întreaga suprafaţă! explorări miniere din Va­ încheia lucrarea pînă la rei putere instalată va II a manii
Dobrii.
Lansator
de
dul
tarea p
l-am găsit in schimb. în i'- - ' I wnwwr Unele lunii decembrie". de 800 kW, să pulseze la
ţevi. excavatorist. sudor. ^ w v . /
> La Cooperativa agricolă de tarlalele sînt plate şi plină activitate, pe cei ca- artificier ? Da, pentru că ...Cu aproape 3 km în inceputul anului viitor pri­ t.
de producţie din Şoimuş, se ară mai uşor, astfel că ' ro croiau noul drum al a- noul drum al apei. de la amonte, la locul unde pî- mii kilowaţi-oră în sistemul UlIlVv
singurele lucrări ce au mai viteza de lucru va creşte pei de la baraj pînă la baraj spre centrală înseam­ riul lazuri se uneşte cu energetic,
■
! rămas de efectuat în cîmp simţitor. paletele turbinelor. Erau nă de fapt o conductă rîuI Dobra, se află bara­ Aşteptăm, deci, să con­ NA FRE
sînt arăturile' adinei de Se lucrează cu spor, fă­ muncitoriî din echipa luî metalică ' cu diametrul do jul. Şi aici lucrările sînt semnăm evenimentul. Dar LIN ARI
toamnă. Aici trebuie ogo- ră pauze. Formaţia de finalizate. Este o construc­ pînă atunci să arătăm ci­ azi, 1
rîtă în această toamnă o tractoare este dotată cu a- Aron Florea, de la Antre­ un metru, căreia muncito­ ţie solidă, din beton armat, de 30 <
derile
suprafaţă de 277 ha. Pînă sistenţa tehnică, la înlă­ priza specializată în insta­ rii amintiţi. îi sapă lăcaş ne mai sînt autorii acestui limţţnta
în prezent, lucrarea s-a e- turarea operativă a defec­ laţii de montaje a in stincă, pozînd-o, cale de un baraj de priză, in .spa­ obiectiv energetic de pe COr^/ţU
fcctuat pe mai bine de ţiunilor ce apar adueîn- T.A.G.C.M. Deva, echipă 3 km, pînă la turbine. Lu­ tele căruia apa a fost ză­ liul Dobra. Lucrătorii for­ calităţii
organizi
100 ha. Pentru buna des­ du-.şi o importantă contri­ componentă a Brigăzii nr. crările nu: sînt prea uşoa­ găzuită, . aşteptind parcă . maţiei conduse de ing. unităţib
făşurare a ogoarelor s-a buţie Laurean Dancea, me­ 2, condusă de sing. Ioan re, condiţiile de muncă să pornească vijelios Prin Viorel Frăfilă, de la briga­ poziţii
alcătuit o formaţie de . 10 canicul secţiei. Alimenta­ destul de vitrege, dar oa­ aducţiunea metalică pe da II a A.C.M.R. Deva (şef cu vânz
lej, bu
tractoare care se află în rea cu combustibil se face Barbuzan. Nu erau mulţi, menii nu se plîhg. Dimpo­ noul său drum. Nu ne mai de brigadă ing. Gheorghe £i patis
brazdă de dimineaţa de­ la faţa locului, s-a alcă­ şapte cu şeful de echipă, râmîne decît să admirăm Şuiaga), adică zidarii şi indemîn
vreme pînă noaptea târziu. tuit un stoc suficient de dar liecare avea o misiune trivă. Muncesc cu dîrzenie trăinicia barajului, a bazi­ rea cel
cate gu
Toate plugurile sînt dota­ brăzdare, astfel că înlocui­ precisă in buna derulare şi răspundere pentru a nului compensator, calita­ lierar-betoniştii din echipe­ dulciuri
te cu scormonitori. Se ară rea celor tocite se face cu a lucrării. Astfel, Petru termina ultimii 500 metri tea întregii lucrări, şi să le lui Ioan Stroia şi Ioan măiestri
— sub îndrumarea atentă iuţeală. Toţi mecanizato­ Florea muncea pe lansa­ de aducţiune, cit a mai Haraga sînt cei care au care a
dat de
şi controlul permanent al rii muncesc cu hărnicie şi torul de ţevi, Constantin rămas pînă la centrală. ollăm, la Deva, cine sînt construit barajul şî clădi­
specialiştilor — la adînci- răspundere, remareîndu-se cei care au ridicat aceste rea centralei. Echipa de
- mea de 28—30 cm, evitîn- Iosif Răbulea, Ioan Pan- Panait pe buldozer, Tran­ „Ştim că de noi depinde obiective, alte aspecte de construcţii montaj de la
du-se greşurile. Aurel Do- tea, Martin Andax, Ioan dafir Muşa pe excavator, acum în cea mai mare mă­ natură tehnică. I.R.E. Deva, condusă de
bîrtă, şeful secţiei de me­ Tarţa şi alţii. L-am între­ Gheorghe Mocanu este sură punerea în funcţiune, ...Inginerul Ioan Haţega- maistrul Gheorghe Onea,
canizare, arăta : bat pe Aurel Luca, preşe­ sudor, Constantin Amitite- in timp cit mai scurt; a nu, directorul I.R.E. Deva, DEV/1
— Puternic mobilizaţi de dintele C.A.P. Şoimuş, a montat cele trei grupuri pentru
sarcinile subliniate de to­ despre calitatea arăturilor loaie instalator, iar Iulian acestui prim obiectiv ener­ beneficiarul lucrării, ne dă energetice, postul de trans­ triaj - r
varăşul Nicolae Ceauşescu, adînci. Martinescu asigură trans­ getic de pe rîuI Dobra - amănunte despre stadiul formare şi instalaţiile afe­
secretarul general al parti­ — Se face o lucrare de portul oamenilor şî mate­ arăta şelul echipei. De a- de execuţie al obiectivului rente. Ei şi-au făcut dato­ u,. n Hrec
dului, la recenta şedinţă bună calitate. Se ară pî­ rialelor la locul de mun­ ceea muncim zi lumină, în ansamblul său, preci- ria. Este rîndul celor de (Moderi
a Comitetului Politic Exe­ nă la marginea tarlalei, u- că. Ei sînt ajutaţi la tăie­ ciştigind metru cu metru zind totodată că, dacă cei la A.S.I.M. Deva să le ur­ pul iu
PETRO. 1
cutiv al C.C. al P.C.R., niform, căutîndu-se să se norilor
toţi lucrătorii unităţii noas­ încorporeze- complet în sol rea drumului apei prin în bătălia cu stincile, ho- de la A.S.I.M. Deva îşi vor meze exemplul... ring) ;
tre se străduiesc să înca­ resturile vegetale. în pa­ tului
(7 Noi«
dreze arăturile adînci în ralel, se acţionează şi pen­ şi de 1
termenele stabilite, punîn- tru fertilizarea terenurilor LUPEN
du-se astfel baze temeini­ ce se ară. Pînă acum s-a (Culturi
ce producţiilor agricole a- fertilizat cu sare potasică Intense pregătiri pentru iernarea animatelor Duelul
NEA: S
le anului viitor. Am ogo- o suprafaţă de 40 ha. Am lătoarc
rît terenurile aflate în TRIL A:
pantă — sîmbătă am în­ transportat în cîmp 700 C.A.P. Ţebca. Adăpostu­ seriile 1
ANINO.
cheiat lucrarea la brigada tone îngrăşăminte organi­ (Urmare din pag. 1) reparat uşile .şi geamurile. nicie şi conştiinciozitate. tră (M
din Bălata şi ne-am depla­ ce ce le vom aplica în zi­ La Ociu s-a rezolvat pro­ Viorel Braica, preşedintele rile încă nu au fost puse CÂNI:
la punct. în grajdurile 3
sat la cea din Şoimuş, un­ lele următoare. C.A.P. Mesteacăn. în va­ blema adăpării animalelor, cooperativei, arăta : riile 1-11
ra trecută şi în această sporindu-se debitul sursei — Avem furaje suficien­ şi 4 nu s-au făcut lucrări Ciulean
toamnă în unitatea zoo­ de apă. La Târnava de te, o bază materială bună, de igienizare, amîndouă şic); G
de sări
tehnică de aici s-au efec­ Criş se află în construcţie ceea ce ne permite să asi­ fiind murdare, nevăruite tea şl
tuat modernizări ample. o nouă platformă de gu­ gurăm o bună iernare a în interior. într-o aseme­ rul); (
Adăposturile au fost repa­ noi, lucrare la care con­ animalelor în stabulaţia nea stare se află şi came­ toarcen
(Patria)
rate, s-a introdus apa în ducerea unităţii :t atras 1987/1988. ra de lapte, boilerul nu chus (
grajduri, s-au amenajat un număr mare de coope­ C.A.P. Ribiţa. Un adă­ este încă instalat. Furaje­ GW-B/
padocuri, alei de furajare, ratori. Duminica trecută, post de animale este pus le sînt depozitate în bune aur —
platforme de gunoi ş.a. la amenajarea noii plat­ la punct din toate puncte­ condiţii. Ferma este îm­ de cull
Toate i
— Avem o fermă zooteh­ forme, ca şi la punerea la le de vedere. Celelalte prejmuită, baza furajeră ria in
nică bine pusă la punct — de asemenea. Se cere mai tlantic
ne spunea Maria Duşan, o multă preocupare pentru «C ni cui
minori:
îngrijitoare de animale ca­ BRIGADA „FULGER" IN ZOOTEHNIE realizarea necesarului de cerca d
re lucrează de 25 de ani nutreţuri, . ca şi pentru formula
cultură)
în zootehnie. în aceste con­ gospodărirea cu grijă ă a- dureanc
diţii putem asigura o bu­ punct a incintei zootehni­ două acum, în aceste zile, cestora. Cantoni
nă desfăşurare a stabula- ce do aici au luat parte se repară şi se văruiesc, na); G
ţiei 1987/1988, sporirea circa 40 de oameni din lucrare efectuată de Lu- Ăr tru ste
continuă a producţiei de sat, printre care , Tiberiu creţia Stanciu şi Ioan Stabulaţia animalelor
lapte în iarna viitoare. A- Fehcr, Gheorghe Boldiş a Lupu. Instalaţia de adă- este — cum bine se ştie
vem, de asemenea, buni lui Ilie, Alexandru Şoica, paţ, ca şi cea de muls, — o perioadă în care se
îngi'ijitori de animale — Gheorghe Boldiş, Miron sînt revizuite şi reparate. cer eforturi susţinute pen­
Sofia Hursea, Ana Sime- Braica şi alţii, mobilizaţi Unitatea are depozitate tru sporirea producţiilor
Pentr
drea şi alţii — care mun­ de organizaţia de partid 200 tone fxn, 700 tone su­ ce se obţin în acest sector menţin«
cesc cu hărnicie şi con­ din unitate şi de consiliul culente şi 240 tone grosie­ de activitate. Tocmai de mai m
ştiinciozitate. popular comunal. La adă­ re — cantităţi care — gos­ aceea organele şi organi­ va sufl
C.A.P. Vata de Jos. Fer- posturile din Vaţa de Sus podărite cu grijă — pot a- zaţiile de partid, consilii­ sectoru
,ma zootehnică de aici dis­ s-au făcut lucrări de con­ sigura buna desfăşurare a le populare, conducerile turile r
prinse
pune de un adăpost nou solidare a acoperişului, re­ stabulaţiei viitoare a ani­ colective din unităţi, toţi zero gr
de mare capacitate, reali­ paraţii la uşi şi ferestre malelor. Ioan Budău, şe­ factorii au datoria să fi­ xlme îi
zat de Exploatarea de gos­ ş.a. Unitatea are îngriji­ ful fermei zootehnice, are nalizeze grabnic acţiunile Brumă
sol.
podărie comunală şi loca- tori buni, marea majorita­ datoria de a acţiona pen­ ce vizează pregătirea ier-
tivă Brad. La celelalte a- te localnici, dintre care se tru evitarea oricărei risipe nării animalelor, să ia toa­
dăposturi — la cel din remarcă Ana Mariş (Visa- de nutreţuri, pentru res­ te măsurile ce se impun
Tîrnava de Criş şi Ociu — lon), Ana Bodici, Letiţia pectarea întocmai a pro­ pentru ca viitoarea stabu-
au fost puse la punct in­ Furdea, Aurora Coman şi gramului de grajd în vre­ laţie să se desfăşoare în
stalaţiile de adăpat, s-au alţii — ce lucrează cu hăr- mea stabulaţiei. cele mai bune condiţii.