Page 3 - Drumul_socialismului_1987_11

318 ® DUMINICĂ, 1 NOIEMBRIE 1987 Pag. 3

® Minerii din brigada
Copiii desenează... Azi, la Ţebea, chemare şi îndemn \ sectorul III al minei Pa-
^ lui Fazakas Ferenc, de la
la adîncă vibraţie patriotică ¡ roşeni, care exploatează
)E VIZI- La Muzeul Literaturii teanu, Verónica Mătuşoiu crărilor noastre ne sint în­ un complex mecanizat de
SPRE Române din Bucureşti s-a (conducătorul cercului), demn. Şi-am mai avut o
'"'tfCOCU- deschis o expoziţie de por­ Daniela Mirón, Mirela Mo- mare bucurie : colectivul Astăzi se încheie săptă- zentă şi de perspectivă a mare înălţime, printr-o
>ogată şi mina cultural - educativă exemplară mobilizare au
o vi zi o na- trete ale scriitorilor noştri roşanu, Laszlo Nyaradi, lu- muzeului ne-a oferit o sur­ patriei. Au avut loc mani­ extras suplimentar planu­
cosmetice de ieri şi de azi. Semna­ liana Rusu, Camelia şi Ga­ priză - vizitarea „Mărţi­ „Omagiu eroilor neamului festări omagiale consacra­
c, furni- tarii lucrărilor sint copii. briela Spafiu, Mihaela Şu- şorului" lui Tudor Arghezi, românesc", aliată la cea te partidului conducător, lui, în perioada trecută
Bucu- de a doua ediţie, ,conce­ din acest an, peste 24 000
3 servire Copii din Valea Jiului, e- mâlan, Codruţa Tarţan, A- intîlnirea cu „Prisaca", cu secretarului său gene­ tone de cărbune. Acest
âtanţilor, levi la Şcoala generală namaria Teodosiu, Geta „Livada cu meri", cu că­ pută ca o convergenţă o ral, t o v a r ă ş u l Nîcolae
acrătoare nr. 1 Petrila, reuniţi in Tode, Loredana Ţâr, tore- suţa lui „Zdreanţă". Pe unor acţiuni menite să e- Ceauşescu, evocări istori­ spor, dedicat Conferinţei
la raio- voce trei locuri istorice, trei ce, dezbateri temati­ Naţionale a partidului, a
comple- cercul de desen condus dana Vasinca — au fost butucii din laţa casei, un­ fost obţinut pe seama
„Ulpia“ de unul dintre marii noştri invitaţii de onoare ai Mu­ de au loc întilniri intre momente importante . ale ce, colocvii, mese ro­
îgistrcazâ caricaturisti — subinginerul zeului Literaturii Române. scriitori, am recitat şi noi devenirii româneşti pe a- tunde, in care tineri depăşirii productivităţii
>e. De la „Am pătruns cu emoţie in poezii din creaţia marelui ceste plaiuri — Sarmizege- şi tinere şi-au pus intre- muncii cu circa 6 tone
fc, lună /ort Barbu. cărbune pe post 9 La
crile ini- Cu un an in urmă, cer­ casa creaţiei literare ro­ poet şi am cintat muzică tusa Regia Dacica, Ţebea bări şi au încercat răs­
r ,ate în mâneşti, primiţi cu căldură pe versurile sale. De fapt, şi, într-o perspectivă nu punsuri privitoare la gra­ întreprinderea „Vidra" O-
-103 la cul de desen se „lansa" de redactorii revistei „Ma- noi am prezentat un spec­ prea 'îndepărtată, Sarmi- dul lor de participare la răştie se fac eforturi stă­
uulolelor, prin intermediul revistei ruitoare pentru continua
că a fie- ,,Contemporanul", care le-a nuscriptum" — Fănuş Rei- tacol de teatru, muzică şi zegetusa Ulpia Traiana. înfăptuirea grandioaselor
L-onstituie leşteanu şi Diana ¿ristev. poezie şi la Muzeul Litera­ Pină se va împlini în programe adoptate de înnoire a produselor,
deschisă acordat o... pagină. Expo­ pentru satisfacerea celor
ziţia lor de la şcoala din Am zăbovit cu respect în turii Române. Pentru toate întregime această gene­ partid.
Petrila „Portret de litera­ preajma publicaţiilor, ma­ bucuriile pe care le-am cu­ roasă idee, astăzi vom a- Se incheie astfel o săp- mai rafinate gusturi ale
IE. în nuscriselor, obiectelor a- noscut in aceste zile, mul­ sîsta la Ţebea la o revăr­ tămină în care organiza­ partenerilor din ţară şi
icupărilor tură română" a uimit pu­ ţia fudeţeană a Uniunii de peste hotare. De la
a creati- blicul şi specialiştii in arta parţinind marilor noştri ţumim îndrumătorului nos­ sare de simţ patriotic, ne­
itiinţif ice, plastică. Aşa au apărut in scriitori — ne spune pio­ tru de cerc, gralicianul Ion încetat tînăr, spre albia Tineretului Comunist, îm­ începutul anului, colecti­
tbinetului niera Mihaela Şumălan, Barbu, mulţumim colectivu­ largă a continuităţii nea­ preună cu Comitetul jude­ vul de creaţie al între-
u activi- ,,Contemporanul" I Iar pri­ ţean de cultură şi educa­
>i poli­ ma lor ieşire in... lume — comandantul unităţii de lui didactic, tovarăşei pro­ mului românesc.
pi a Co- participarea la Salonul u- pionieri de la Şcoala ge­ fesor de limba şi literatu­ In săptâmîna cultural- ţie socialistă, Consiliul ju­
ţean al nerală nr. 1 Petrila. In ro­ ra română, Dana Ardelean, deţean al sindicatelor şi
i filialei morului, 1986 — le-a adus tonda 13 a Muzeului am care ne-a insuflat marea educativă care se încheie, Inspectoratul şcolar jude­ E C R A N
Centrului premiul revistei „Urzica". s-au petrecut multe lapte
îtru pro- Acum, cu expoziţia „Alt lost înconjuraţi de scriitori, dragoste pentru scriitorii ţean au realizat un mă­
ilui s-au portret de literatură româ­ critici literari, critici de ar­ noştri, mulţumim tovarăşei . ce poartă gînduri şi aspi­ nunchi de manifestări edu­
r dr. Pc- tă, reporteri de la emisiu­ comandant-instructor de u- raţii ale tinerei generaţii, cative, folositoare tinerei
Universi- nă", micii artişti din Pe­
uza“ din trila - Laurenţiu Avasiloa- nile pentru copii ale Ra- nitate, prof. Jana Piţuru, dorinţa ei asiduă de a par­ generaţii, tuturor partici­ prinderii a realizat 134
entat co- ie, Angela şi Filu Bancea, dioteleviziunii, fotoreporteri tovarăşei director al şcolii, ticipa la împlinirea pre­ panţilor. de noi produse deosebit
3 o logi- de la redacţiile revistelor
ii“. nez- Aniţa Bancu, Adrian şi Vio­ pro!. Dana Conta, dar mul­ de apreciate de benefi­
.meretizat rica Barcsay, Andrei şi A- ,,Luceafărul", „Flacăra", ţumim Înainte de toate ciari 9 La faza pe ţară
mei se- lexandru Barbu, Carleta ,,Cutezătorii" şi de la A- a concursului de protec­
naţiona- genţia română de presă. partidului şi statului nos­
mele for- Cărţa, Anamaria Cercel, Vernisajul de la Mu­ tru, tovarăşului Nicolae Manifestare a spiritului civic ţie a muncii din ramura
irii forţei Marinela Ceaureanu, Clau- cărbune, desfăşurat la
; în acti- zeul Literaturii Române o Ceauşescu, tovarăşei Elena Motru, la care au parti­
¡conomică dia Cioabă, Dacian Con­ marcat, pentru totdeauna, Ceauşescu, care ne ocro­ cipat peste 100 de con­
aia parte ta, Tatiana Grigore, Lavi (Urmate din pag. 1) tuturor lucrărilor agricole
n prezen- cu frumuseţe copilăria tesc şi ne veghează copi­ curenţi din toate centrele
ian Di- lordache, Robert Kiss, Iri- noastră vegheată de partid. lăria". pentru obţinerea unor re­ miniere, reprezentanţii
cu, "Cost n a Lungu, Daniela Mun- Aprecierile la adresa lu- LUCIA LICIU ţii şi propuneri • privind colte cit mai mari la hec­ minerilor Văii Jiului au
p 'ie­ tar ; creşterea efectivelor
de necesitatea înfiinţării unui repurtat un frumos suc­
.n. punct sanitar fix, decol- şi a producţiei animaliere. ces. La grupa mrneri-arr.
matarea, canalizarea şi de­ Întîlnirea dintre candi­ tificieri, locul I a fost
; — lu-
LOR CU. poluarea pinului care tre­ daţi şi alegători din satul ciştigat de artificierul Sa-
und de ce prin mijlocul satului, Pricaz a prilejuit un larg vin Spiridon, de la LM-
e, timp organizarea mai bună a schimb de opinii privind
intreprin- Uricani, iar la grupa de
!e de a- transportului în comun al sarcinile actuale şi de vii­ electrolăcătuşi. primele
că./ \ ale elevilor şi navetiştilor, tor, de consultare recipro­ trei locuri au fost ocu­
lO- construcţia unei staţii de că şi de stabilire a unor
lui vor pate in ordine de Eugen
iv, prin autobuz, amenajarea pero­ măsuri de înlăturare a Pavlovici (t.M. Uricani), \
ofil, ex- nului ia halta C.F.R. pen­ neajunsurilor, de îmbună­ Gheorghe Mitroi (I. M.
culinară tru a uşura urcarea şi co- tăţire generală a muncii
icest pri- Lupeni) şi Dorel Vlaic
cofetarii borîrea din tren a călăto­ printr-o angajare plenară, (I.M. Paroşeni) 9 în luna
vor etala rilor, mai buna aprovizio­ responsabilă a cetăţenilor octombrie, ne-a comuni­
pregăti- nare a magazinelor săteşti si a consiliului popular în
diversifi- cat tehnicianul Petru
nuturi şi cu cele necesare populaţiei. vederea realizării cu suc­ Poantă, de la Asociaţia
:amen al Au fost subliniate cerinţe­ ces a programelor de dez­ vînătorilor şi pescarilor
ionale la le pentru mai buna gos­ voltare economico-socială a
îl va O comunei, de bună gospo­ sportivi Deva, pe raza de
atori. podărire şi folosire a pă- activitate a trei filiale
mîntului, realizarea lucră­ dărire şi înfrumuseţare a au fost vînaţi 20 de mis­
rilor de îmbunătăţiri fun­ tuturor satelor, de ridica­ treţi, în greutate de 2 000
ciare şi de irigaţii stabili­ re a nivelului de trai ma­ kg. Cei mai mulţi mis­
te prin plan, executarea terial şi cultural al tutu­ treţi (15) au căzut în „fo­
ia timp şi de calitate a ror locuitorilor.
In faţa expoziţiei, ascul tîndu-i pe specialişti. t cul" vinătoriior filialei
3 mirese din Deva © Colectivul
*\ (Pa- sectorului investiţii al mi­
Peşterii* - un vast cîmp Daco-geţii în izvoarele antice (I) nei Petrila a luat un con­
' (Ar-
lor i- siderabil avans in pro­
Sev^.ino ducţie, depăşindu-şi sar­
Anotim- da c «reatare arheologică
Flacăra) ; Daco-geţii, populaţia cea latini nu au folosit în mod Primele relatări despre cinile de plan „la zi" cu
coala ti- mai veche din spaţiul car- exclusiv unul din termeni, geto-daci le datorăm, deci, peste 300 ml. Intre for­
iţi (Pa- Poate unul dintre cele mai rioada mai recenta, aparţi- pato-danubiano-pontic, ra­ o explicaţie în acest sens lui Herodot, care, pe lîngă maţiile care au grăbit
ipile vîn- fascinante capitole ale isto­ nînd veacurilor VIII—IX c.n.
le I—II riei culturii omenirii o con­ Deci din perioada etnogenezei mura de nord a neamului o găsim la Strabon, care însuşirile militare ale a- finalizarea unor lucrări,
Punct. stituie relaţia Om — Peşteră. poporului român. Descoperi­ tracic, apar pentru prima spune referitor la regiunea cestora, care au produs o croind prin inima munţi­
(Unirea); De sute de mii de ani peş­ rile de aici pot fi conside­ oară în izvoarele literare unde locuiau „pe unii îi puternică impresie în an­ lor drum liber spre ziuă
ţ in parc terile reprezintă o permanen­ rate ctt o contribuţie deose­ cu ocazia evenimentului denumesc. daci, pe alţi tichitate, ne dă şi primele
'TJLCA N r ţă în existenţa omului. Au bit de importantă la cunoaş­ producţiei de cărbune,
rul); LO- fost prezente mai mult sau terea continuităţii populaţiei din anul 514 î.e.n., cînd geţi. Geţii sint cei care se informaţii despre cultura se remarcă brigăzile con­
sările că­ mai puţin conştient in viaţa autohtone din teritoriile sud- I-Ierodot îi pomeneşte opu- întind spre Pontos şi spre spirituală, credinţa în ne­ duse de Pavel Vasile, E-
li ; PE- lui, i-au oferit căldura, re­ vestice ale României şi a uni­ nînd rezistenţă, în Dobro- răsărit, iar dacii cei care murire a acestui popor
Scatiu — meric Szabo, Gavrilă Jur-
citoresc); fugiu, loc de cugetare, l-au tăţii civilizaţiei el cu restul gea, regelui persan Da- locuiesc în partea opusă, „este că ci nu mor, ci că can 9 Ana Constantines-
îia albas- înfricoşat sau l-au stimulat în teritoriului de elnogeneză ro­ rius I, pornit în campanie spre Germania şi izvoare­ acel care piere se duce la cu (maistru în arta cu­
acţiune.
S-au
un
ca
impus
c); URI- domeniu de care omul mo­ mânească. împotriva sciţilor de la Zamolxis, divinitatea lor
ul — se- dern a lua» cunoştinţa, înscri- Cercetările de aici sint doar le Istrului". Istoricul Dio- pe care unii îl cred a fi linară), Maria Codreanu,
) ; BRAD: un prim pas, urmînd ca în nordul Mării Negre. Pă­ Cassius spunea : „eu îi nu­ ful ia na Răcaru, Ana Mu-
eaua ro- indu-1 în civilizaţia şi cultu­ viitor prin noi recunoaşteri în rintele istoriei îi pomeneş­ mesc daci pe oamenii po- acelaşi cu Gebeleizis“. reşan, Aneta Lucacl, Nas-
ZA: Zi ra sa. Astfel s-a constituit o teren şi prin cercetări siste­ te pe aceşti locuitori de La Tomis, poetul Ovidiu
Dragos- ştiinţă aparte — speologia. O matice să se completeze une­ la nord de Dunăre „cei tasia Panaiti, Emma Ber-
(Mine- ştiinţa cu un pronunţat ca­ le lacune pe care le prezintă Decebcil — ne prezintă însuşirile mi­ talan din cadrul labora­
racter
(geolo­
intrrdisciplinar
: Rcîn- gie. hidrologie, biologie, pa­ materialele arheologice din a- mai viteji şi mai drepţi litare ale geto-dacilor : „îi torului „Patiserie" al
Surcouf ceastă zonă mai puţin cerce­ dintre traci". vezi călări, venind şi du-
il lui Ba leontologie, arheologie etc.). tată a Transilvaniei. 1900 de ani I.C.S.A.P. Deva sînt cîte­
: GEOA Pornind tocmai de la aceas­ Zona carstică a Munţilor Se­ Menţiunea făcută cu de la urcarea cîndu-se prin mijlocul dru­ va dintre harnicele lucră­
ătorîi de tă complexitate precum şi beşului cu bazinul Ohaba, peste două milenii şi ju­ murilor, între ei nu-i nici toare ale unităţii, pre­
-II (Casa de la potenţialul speologic deşi intrată de mult în lite­ mătate în urmă demon­ ___pe tronul Daciei unul care să nu poarte ocupate zi de zi de rea­
HAŢEG : local, la Hunedoara, paralel ratura de specialitate, conti­ strează ideea de libertate
us — se­ cu cercul de speologie spor­ nuă şi în prezent să suscite tolbă, arc şi săgeţi". Iar lizarea unor produse de
re în A- tivă „Proteus“ s-a constituit, interesul cercetătorilor şi să şi n.eatîrnare pentru pă- Horaţiu spune : „se pricep calitate, pe gustul şi pre­
BRAZI: în urmă cu trei ani, pe lingă ofere în continuare un vast mîntul străbun, a poporu­ meniţi mai sus, cum îşi mai bine decît toţi la a- ferinţele cumpărătorilor.
îline«^'ytti Muzeul Castelul Corvlneştilor, şi complex teren pentru stu­ lui care în acele vremuri spun ei înşişi şi cum l’c runcarea săgeţilor"
: Tniw T- un cerc . Interdisciplinar de diile interdlsciplinare, în spe­ străvechi a locuit pe te­ zic şi romanii măcar că Patiseria livrează zilnic
pilot de speologie — „S p e 1 e o n“ al­ ţă şi pentru arheologie. Ast­ ştiu prea bine că unii din­ Scrierile antice oferă o celor 25 de unităţi co­
(Casa de cătuit din oameni ai muncii fel, în cadrul aceluiaşi pro­ ritoriul ţării noastre, în- imagine clară şi despre merciale din Deva şi Si-
tIA : Pă din municipiu. gram de cercetări speoarheo- tinzîndu-se, în anumite pe­ tre heleni îi numesc geţi,
ul): TTJA: In judeţul nostru nu fost logice a intrat şi această zo­ rioade de timp, şi dinco­ fie pe drept, fie pe ne­ nivelul vieţii economice a meria circa 30 sortimen­
t (Lumi- descoperite în urmă cu zeci nă carstică, unde alături de drept". Un alt istoric ro­ strămoşilor noştri. Astfel, te de cornuri cu brînză
Sub pa- de ani primele resturi fosi­ binecunoscutele staţiuni ar­ lo de aceste hotare. Ptolemeu, descriind Dacia, şi mere, prăjituri „Albi­
linerul). le şi vestigii materiale ale o- heologice cercetate în trecut, Atît numele de daci cît man, Pompeius Trogus ca­
mulul paleolitic de pe teri­ au fost descoperite noi cavi­ şi acela de geţi desemnea­ re a trăit în vremea îm­ enumera peste 40 de oraşe na", melclşori cu mere,
toriul României ; tocmai de tăţi, oferind un inedit şi va­ păratului Augustus menţio­ cu o populaţie destul de ruladă, cremeş ş.a. Pe 10
aceea, membrii cercului „Spe- riat material arheologic, ce ză unul şi acelaşi popor, mare. Din însemnările lui luni, unitatea şi-a depă­
leon“ şi-au propus continua­ acoperă în timp mai multe avînd în vedere unitatea na că: „şi dacii sînt o Herodot şi Ptolemeu, com­
rea acestor preocupări. milenii şi epoci istorice (pa­ de cultură materială şi mlădiţă a geţilor". şit planul cu peste
în cadrul acestui amplu leolitic, neolitic, epoca bron­ spirituală. Tucidide vor­ Autorii antici recunoş­ pletate cu informaţiile da­ 200 000 Iei ® Renovat şi
program, o primă zonă a zului, a fierului, dacică, ro­ te de Criton, medicul îm­ modernizat, cu un grad
rcmea se mană şi prefeudală). Amintim beşte despre: „geţii de teau, prin urmare, identi­
eu cerul constituit-o Munţii Poiana doar cîteva din noile staţiuni păratului Traian, rezultă sporit de confort, mote­
. Vîntul Huscăi. Zona carstică a a- arheologice descoperite : Cio­ dincolo de Haemus şi ce­ tatea etnică dintre geţi şi că agricultura era ramura lul de la Valea de Peşti,
îrat din cestui masiv, alături de fru­ clovina II, Şura Mare, Po- lelalte seminţii care locu­ daci şi unitatea etnică. cea mai importantă a e-
Tempera- museţile sale naturale, oferă norici, Federi etc.). iesc între Istros şi Pontos Izvoarele narative antice unitate aparţinătoare Bi­
or fi cu- Euxinus", iar Menandru furnizează, de asemenea, conomiei geto-dacilor. In roului de turism pentru
Alături de acest sistem hi-
îinus 5 $1 un vast cîmp de cercetare şi dro-carstic au mal fost cer­ această direcţie Arrian ne tineret Hunedoara-Deva,
cele ma- pentru, arheologie. Aici au cetate şi alte sisteme, printre pune în gura unuia dintre informaţii atestate şi de spune: „la ivirea zorilor aşteaptă din nou să-i
12 grade, fost descoperite într-un mare personaje (şi el un nume cei'cetările arheologice, în
t local la număr de peşteri (Cerişor, care amintim valea Baniţei, semnificativ : Daos — Da­ special cu privire la teri­ Alexandros a pornit prin treacă pragul cît mai
Crăciuneasa, Arânleş, Hune­ cu peştera Bolii, valea Roşiei cul) replica „aşa sîntem toriul locuit de geto-daci, holde. El a poruncit pe­ mulţi oaspeţi. Se spune
doara etc.) urme străvechi de cu o serie de peşteri, deşi destraşilor să înainteze,
scurte, dar spectaculoase, va­ noi tracii, şi mai ales ge­ care în vremea lui Bure- că este ca o „bijuterie",
locuire umană, constînd din culcînd griul cu lăncile
vestigii materiale create de lea Muncelior cu peştera ţii, ...mă mîndresc că mă bista se întindea în spa­ înclinate pînă au ajuns în că n-are concurenţi. Să
Gaura Oanel etc.
unele comunităţi aparţinînd trag din neamul acestora ţiul cuprins între vestul mergem să-l vedem...
epocii pietroi, a bronzului, a TIBERIU MARIŞ, din urmă". Slovaciei, Nistru, Vistula locurile necultivate".
fierului, inclusiv dintr-o pe­ arheolog Nici- autorii greci, nici şi Haemus. ADRIANA RUSU