Page 10 - Drumul_socialismului_1988_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMU

rubrica tineretului CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ

0 fată ambiţioasă Măsuri eficiente, puternică mobilizare la recuperarea s

- Aşa ai ajuns să te * d ci
Ü®¡1Ü R.
situezi pe locul intîl pe | U
judeţ la concursul prole- * restanţelor şi realizarea unor lucrări de cea mai bună calitate!' n
sional din agricultură „Cel | Ic
î mai bun producător din * (Urmare din pag. 1) numai la porumb, ci şi la furajeră, 40 cu lucernă în activităţi realizate de me­ c;
U
zona necooperativizată"... I celelalte culturi, recolte cultură pură, 40 cu ovăz, canizatorii Nicolae Medres- p
— Aceasla-i altă poves- J canizatorilor Adam loniţă superioare în 1988, an ho- p<
te. Nu ajunge doar să > şi Francisc Acs. Corne] tărîtor al actualului cincinal, 78 cu iarbă de Sudan ş.a. cu, Victor Bolea şi Nicolae <i
Ritmul
O mare parte a terenului
Bolea.
lucru
de
munceşti, ci trebuie să I Tărăpoancă, inginerul şef aşa cum nc-a cerut-o tova­ a'fost fertilizată cu îngră­ sporeşte de la o zi la alta. p
obţii şi rezultate, adică ' al unităţii, sublinia : răşul Nicolae Ceauşescu, şăminte naturale, la pre­ Se fac intense pregătiri în
recolte cit mai bune. In [ secretarul general al* parti­ gătirea terenului şi însă- vederea trecerii la planta­ TI
— Deşi ne preocupa a-
plus, la un asemenea - Ungerea unui ritm înalt, dului. mînţări se urmăreşte rea­ rea cartofilor. întreaga E
concurs este necesar să I acordăm o atenţie maximă In stabulaţia 1987/1988, lizarea unei calităţi supe­ cantitate do sămînţă de ca­ Si
dovedeşti şi cunoştinţe * calităţii lucrărilor. întrea­ Asociaţia economică de la rioare. re dispune unitatea a fost Ci
P
teoretice, să stăpineşti teh- j ga suprafaţă ce o vom se­ Bobîlna s-a confruntat cu — La ce se lucrează în sortată şi s-a încheiat ad­ /.i
nologiile culturilor de ce- * măna a fost fertilizată cu o lipsă acută de furaje. în aceste zile ? ministrarea celor peste 1000
reale, de porumb, din t asemenea condiţii, este fi­ — Am reluat, după ploi, tone îngrăşăminte naturale
CRISTINA OPREAN pomicultură şi legumicul- I îngrăşăminte de chimice, pe rească decizia conducerii însămînţarea sfeclei fura­ — la aceste acţiuni au luat Oi
destinate
ha
60
cele
Este mică de statură, tură. Am pus, deci, mina ' cartofilor am administrat unităţii de a realiza o.co­ jere — lucrare ce o rea­ parte toţi locuitorii sate­ lil
sprintenă in mişcări şi pe carte şi m-am pregătit. | gunoi de grajd. Terenul titură în această direcţie. lizează Ioan Olah, Glieor- lor Bobîlna şi Foit — c-
mişcări
foarte tinărâ. Are doar 19 M-au ajutat şi profesorii * este pregătit grădinăreşte, •— Nici nu se pune pro­ ghe Boticean şi Petru Evi. videnţiindu-se — cum ne
ani. Locuieşte in satul de la Liceul agroindustrial | mergem cu o densitate blema ca în acest an să nu O dată cu ea se aplică şi spunea Irina Radu, preşe­ ci
fi
Pane, din comuna Dobra. din Uia, pe care-l urmez * optimă la unitatea de su­ realizăm necesarul de nu­ îngrăşăminte chimice. Rea­ dinta unităţii — Ioan Mi- to
I'oce parte dintr-o familie la cursul seral. Asa am t prafaţă. Cele 145 ha ce treţuri — opina Ioan Su­ lizăm o densitate optimă ron, Ioan Cristea, Ioan P-
ele gospodari v ednki, care reuşit să mă situez pe ' vor fi cultivate cu porumb san, directorul complexu­ de plante la hectar. Asi­ Jude, Valeria Gabor, Oli­ în
r
•'şi onorează statutul de locul inlii la etapele pe > au fost ogorîte în toamnă, lui de vaci cu lapte de la gurăm astfel o bază temei­ via Ţîrlea, Lazăr Ghibu,
oameni ai satului, culţi- C.U.A.S.C. şi pe judeţ, I au fost fertilizate în între­ Bobîlna. nică pentru obţinerea unor Veniamin Lăscău, Petru
vindu-şi an de an pămin- apoi să particip la ia za ] gime cu îngrăşăminte chi­ — Cum veţi atinge acest recolte superioare de nu­ Mureşan şi mulţi alţii.
tul, crescind in gospodă­ linală pe ţară, care s-a | mice. Realizăm un pat obiectiv ? treţuri. Se poate concluziona că, se
ria proprie numeroase a- desfăşurat in judeţul Dini- * germinativ de bună calita­ — Am stabilit o structu­ Şi la Cooperativa agrico­ sub îndrumarea comitetu­ I>
nimale şi contractind cu boviţa. te. O mare suprafaţă de ră optimă a culturilor ce lă de producţie din Bobîl­ lui comunal de partid şi tâ
Si
statul surplusul de produ­ — Acolo cum o lost ? teren este irigată. Sîntem le însămînţăm în aceste na, campania agricolă de a consiliului popular, în în
se agroalimentare rezultat — In primul rind am a- I hotăriţi să obţinem, nu zile — 50 de ha cu sfeclă primăvară a fost reluată Rapoltu Mare se depun e- tc
din munca lor. De lapt, vut prilejul să Învăţ multe * sub imperativele grabei şi forturi stăruitoare pentru bl
de la părinţii şi bunicii lucruri noi, pe unele din­ calităţii. Imediat ce starea recuperarea rămînerilor în tu
rii
ei a moştenit C rişti na O- tre ele, cu siguranţă, le | I I solului a permis, s-a intrat urmă la pregătirea tere­ Iii
prean, tinăra care ne-a vom aplica şi la noi. In ' A N I V E R S A R E la pregătirea terenului nului şi semănat, efec- 7.ti
inspirat aceste rinduri, bu­ renumita staţiune pomico- î 1 I pentru însămînţarea sfe­ tuîndu-se lucrări de bună m
tic
curia şi priceperea de a lă de la Voineşti, în sa- ( • (Urmore din pog. t) sfera sărbătorească a clei de zahăr ce va ocupa calitate — garanţia obţi­ cii
munci pămintul, de a tul Gemeni, dintr-o zonă * 1 după-amiezii. l 40 de ha — ca şi la încor­ nerii unor producţii agri­ Z;
creşte şi îngriji animale. necooperativizată, am cu- | 0 în ansamblul ei, ani­ • porarea seminţei în sol — cole superioare. K
- încă de cind eram noscut şi am făcut un util * 1 versarea organizată de I PI
de-o şchioapă am început schimb de experienţă cu | • gotescu şi Ioan Cosmoi tinerii Liceului indus­ t fa
să merg cu ai mei la numeroşii tineri care trăiau J l au fost urmate de con­ trial nr. 5 Deva s-a în
el.
lucru in cimp. Făceam şi acolo şi munceau in gos- i cursul „Cel mai, cea constituit într-o acţiune ca
eu ce puteam. Mai pă­ podăriile proprii, fiind sta- < mai..." Drept premiu, eu ample reverberaţii PATRIEI <h
zeam vitele, mai pliveam..■ tornici contractanţi cu î I concurenţilor, mai întîi, educative, într-o mani­
Dar cu cit mă inălţam, statul. La noi nu sint ati- | • tuturor sărbătoriţilor, festare care s-ar cu­ ftytnk d e m u ñ e s , Iém M n íe d e ta ră !
deveneam mai pricepută, ţia tineri in sat, mulţi au ' I mai apoi, li s-a oferit, veni generalizată şi
un
. rina
„tort-surpriză".
permanentizată
ii ajutam cu mai mult fo­ plecat spre oraşe şi au j ■ un „lon-surpriza Pînă permanentizata ia ni- la ni­ © j
cînte-
tîrziu, dansul
tuturor
velul
los. Acelaşi lucru ii lac şi cam uitat de munca pă- * I tîrziu, dansul şi şi cînte- velul tuturor unităţilor unităţilor ţ
cul a încununat âtmo-
de învăţămînt.
acum, împreună cu Iraţii mintului, de obirşia lor. j f5 cui a încununat âtmo- de învăţămînt. t Ideile proprii
mei mai mici. Intr-o gos­ Eu încă nu m-am gindit J \
podărie ca a noastră — niciodată să-mi părăsesc t „ ((
avem două vaci, o pereche satul. Simt că aici este 8 şi munca „de echipă
de boi, 14 oi, cinci porci, locul meu şi aş vrea ca ' l»i
iepuri, gişte, găini, pămint numai pe aceste melea- ( (Urmare din pag. 1) lite de rezistenţă, iuncţio- l zi?
pe care-l cultivăm, ceva guri să rămin. - naiitate, economicitate, i D(
fineaţâ, grădină cu prwr in ce priveşte concursul, | calitate, estetic. Este în i bc
şi meri — munca începe nu am reuşit să mă cla- „ discuţie prestigiul nostru, \ Al
hc
de la crăpatul zorilor şi sez iar pe primul loc - | cum a făcut-o şi la re­ ai ţării. Şi trebuie să- l de
1
nu conteneşte decit sea­ poate şi datorită emoţii- ' centa plenară a C .C. al apărăm, să-l consolidăm". ) ris
ra, tirziu. Cum pămintul lor pe care le-am avut, > P.C.R. - să îndrăznim mai Dacă privim din unghiul \ Ş'
ci
este tot pe coaste şi nu participind pentru prima I mult in munca de cerce- rezistenţei şi sistematiză- ( vc
din cel mai fertil, trebuie oară la o asemenea ma- ' tare-proiectare, să punem rii, ii ,aflăm ca principali ) ic
să-l munceşti cu pricepere nilestare -, dar m-am si- | ştiinţa şi tehnica mai autori de proiecte pe in- l rit
Ja
şi din greu, pentru a-i tuat printre cei din pluto- » din plin in slujba produc­ ginerii Nicolae Zaliarie, ţ rii
smulge roadele. Dar noi, nul fruntaş. Am mai lost 1 ţiei, a vieţii, a progre­ Ludovic Zsok, Didona Ho- i
la lei cu ceilalţi locuitori răsplătită şi cu o diplomă , sului. Şi dacă ne stră­ ria, Ion Florea. In direcţia
ai satului, oameni harnic oferită de organizatori | duim, iată că reuşim". drumurilor şi sistematizării )
şi buni gospodari, o fa­ pentru cel mai tindr con- * Sigur, şi munca aceas­ se situează in prim-plan l TI
cem cu tragere de inimă, curent. Sint ambiţioasă, | ta de cercetare-proiectare inginerii Ion Fioca, Troian 1 re
Arăm cu boii, prăşim şi mi-am propus să mă pre- ' este „de echipă". Este a- Fiiip şi Nicolae Vidiţchi. ) Ni
te
secerăm manual, ingrăşăm zint şi la următoarea edi- j devărat, fiecare gindeşte De iazuri şi hidrotranspor- ^ C /
pămintul... Cum la toate ţie a concursului, dar >. singur, o’e ideile lui, insă iuri răspund, între alţii, in- ' tr;
Ci
aceste lucrări sint necesare mult mai bine pregătită, | ele intră in competiţie, ss ginerii Ioan Abraham, uo
multe braţe de muncă, in aşa lei incit să mă in- J adaugă, se îmbogăţesc, Alexandru Cosma, Nicolae Zj
este firesc să ne ajutăm, trec cu şanse reale pen- i pentru a da rezultatul ii- Pirvu, Gheorghe Antonie, (IVI
D(
incă de mici, părinţii. Aşa tru locul in Hi pe ţară... * nai scontat. „De exemplu - La topografie şi fotogra- . ni
am învăţat cum se mun­ — Nu putem să-ţi dorim j spune Paul Mărginean, metrie semnează zilnic in- ţ (F
ceşte pămintul, cum se decit succes I Orăştle. Sudorul Nicolae Pasc» tot ce se construieşte ‘n ginerii Alexandru Cioară, l Bj
(C
cresc animalele. MIRCEA LEPĂDATEI î unul întreprinderea mecanică confecţii lor metalice de la secţia scu- domeniul pe care-l deser­ Ştefan Marin, Alexandru 1 T*
dintre
făurarii
lârie. vim (la sol - pe orizonta­ Feier, Mia Hui. De aii- l (D
lă şi pe verticală) se rea­ mentărlle cu apă şi insta- i so
Dr
proiectele laţiile sanitare se ocupă, 1
lizează
după
Factor dinamizator al progresului şi înfloririi patriei plecate din atelierul con­ cu rezultate superioare, 4 ek
\
ră;
Stokel,
Henrieta
strucţii. Multe alte obiec­
inginerii
Pil
r-i
(Urmare din pag. 1) legalitatea datelor rapor­ acţionează mecanismul e- cipale : © Manifestarea de tive, tehnologii, instalaţii, Angela Munteanu şl telini- J Co
tate prin bilanţurile conta­ conomico-financiar. De a- maximă exigenţă în gospo­ montaje etc. au contribu­ danul Marius Mogoş. In \ na
bile, datorate nerespectării ceea, înfăptuirea rigorilor dărirea mijloacelor mate­ ţia decisivă a colegilor timp ce din colectivul ce- l
disciplinei financiar-eop eficienţei trebuie să se con­ riale şi băneşti © Interzi­ de la atelierele minier şl lor 14 desenatori este
rol (pîrghii eficiente ale labile. cretizeze în valorificarea cerea cu desăvîrşire c- electromecanic, conduse de greu să te opreşti doar c 1
neeanismului econom ico- Desigur, mecanismul e- cit mai înaltă a resurselor fectăurii de cheltuieli a ne- Ştefan Rădoiu, respectiv, la Marina Albu, Hei ga
financiar) desfăşurate în consumate, în reducerea economicoase, precum şi Remus Gabor. Dar chiar Zăvoianu, Mcdi Bokor,
primul trimestru 1988 au eonomico-finandar repre­ costurilor şi ridicarea ni­ de alte cheltuieli care nu şi in activitatea atelieru­ Magdalena Andraş. fi l
ansamblu
zintă
com­
un
scos în evidenţă mai mul­ plex de legităţi, structuri, velului tehnic şi calitativ se încadrează în bugetele lui nostru, conlucrăm cu Am dat extensie enum' să,
te cauze care au făcut ca de venituri şi cheltuieli © ei şi, ia rindu-ne, le a- rării unor lucrători şl spe­ lat
aceste întreprinderi să în­ principii, metode şi pîrghii al producţiei, sporirea be­ Neefectuarea de aprovizio­ cordăm sprijin in proble­ cialişti, de înaltă prob'- pl(
neficiilor şi creşterea ren­
de
registreze pierderi în loc de mişcare şi conducere a tabilităţii. Noile exigenţe nări cu materii prime şi mele lor. Lucrăm pentru taie profesională, ca răs­ sla
din
activităţii
economice
,!e beneficii. Evidenţiem, formulate de secretarul ge­ materiale peste necesar, subunităţile Centralei mi­ puns Ia observaţiile critice dir
in continuare, cîteva din patria noastră. In aceste neral al partidului,tovară­ care nu se încadrează în nereurilor Deva in opt ju­ releritoare la faptul că ral
cauzele principale: A De­ rinduri ne-am oprit doar şul Nicolae Ceauşescu, la normele de stoc şi în nor­ deţe ale ţării. Executăm scriem prea mult despre CU]
do
păşirea costurilor de pro­ la cîteva aspecte întîlnitf mativele aprobate © Inter­ proiecte, urmărim, pe şan­ tehnică, cifre, obiective tre
ducţie datorită nerealizării mai frecvent în activitatea plenara C.C. al P.C.R. din zicerea introducerii în fa­ tiere, punerea lor in operă, şi mai puţin despre cel mi
planului la produeţ'a fizi- de control. Important este 28—29 martie a.c. privind bricaţie de materii prime aducem, împreună cu be­ care minuiesc, vehiculează, tă
<>â & Nerespeetarea nor­ însă să se reţină că efl aplicarea mecanismului e- şi materiale care depăşesc neficiarii şl constructorii, realizează toate acestea, pr<
ti ei
oionţa economică se vali­ conomico-financiar trebuie
melor de consum stabilite să fie înscrise la loc de normele de consum © Ac­ eventuale modificări, com­ care, prin capacitatea pro­ 1
l materii prime, combus­ dează drept criteriu fun­ frunte în agenda de lucru ţiuni ferme pentru a se pletări, îmbunătăţiri. Sim­ prie de creaţie şi acţiune, doi
;1
tibili. energie electrică damental căruia îi este pune stavilă imediată uti­ ţul datoriei, al înaltei res­ prin laptele lor concrete cer
ele. © Neîncadrarea pro­ subordonată întreaga miş­ a fiecărei unităţi economi­ lizării fondurilor fără efi­ ponsabilităţi revoluţionare, de muncă, aşazâ in fre­ po:
for
duselor in indicatorii de care planică a economiei ce, a tuturor centralelor şi cienţă şi răspundere ® patriotice ii caracterizează care zi pe fruntea ţării CU!
calitate © înregistrarea u- socialiste, în ansamblu, şi ministerelor, organelor de Toate unităţile economice pe flecare. Nimănui nu-i noi cununi de frumuseţi şl tul
dir
nui volum mare de cheltu­ a fiecărei verigi compo­ finanţe, bănci şi preţuri. trebuie să se încadreze în este indiferent dacă lucrul ' bogăţii. Iar oamenii des- va
ieli neproductive formate nente, mai ales în con Pentru obţinerea unor cheltuielile prevăzute în merge bine sau rău, dacă pre care am scris aceste
din amenzi şi penalităţi diţiile reproducţiei lărgite rezultate pozitive imediate buget, iar prevederile a- obiectivul se finalizează rinduri lac cu prisosinţă
pentru nerespeetarea clau­ de tip intensiv. In ultimă est necesar ca în toate în­ cestora Sînt obligatorii şi în termen ori nu, dacă asemenea servicii patriei
zelor din contrarie, locaţii instanţă. eficienţa reore treprinderile să se acţione­ întruneşte condiţiile stabi- noastre socialiste.
O.F.R etc. © Deficienţe in zintă barometrul oare mă­ ze cu multă responsabili­ trebuie respectate Întoc­
legătură cu realitatea şi soară intensitatea cu care tate în cîteva direcţii prin­ mai.