Page 9 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 9
i ovaraşui wcoiae ueauşescu, împreuna
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ i
cu tovarăşa Elena Ceausescu, va face o vizită
oficială in Australia
Tovarăşul Nicolae Elena Ceauşescu, va efec Australiei, Ninian Ste-
oficială
în
Ceauşescu, preşedintele tua o vizită invitaţia gu phen, în a doua decadă a
la
Australia,
lunii aprilie .1988.
Republicii Socialiste Româ
SOCIAUSMlL nia, împreună cu tovarăşa vernatorului general al
OMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C J
isminü SI LI U LUI POPII IAR JU D ETE AN te Ca un moment apar
simpozionului
al
privind educaţia mato-
F a p te i c te im in e ă , m\mm fle rlin te d e ta ră rialist-ştiinţifică a ele
Anul XL, nr. 9 448 DUMINICĂ, 3 APRILIE 1988 4 pagini - 50 bani vilor, organizat de
Inspectoratul şcolar ju
deţean, la Liceul indus
trial nr. 5 Deva, a avut
Hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă Ideile proprii ţ loc o acţiune-model,
I dedicată aniversării zi
şi de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii şi munca „de echipă j lei de naştere a elevi
invi
în
prezenţa
lor.
taţilor — directori ad
munca
..Coranda
municipiului
— Certe/", \
in
Factor dinamizator al progresului Deva, centrul clădire Impună- va", „Valea Morii-Brad". Ce i juncţi cu conducerea edu
cativă,
li
o
toare, cu cinci niveluri şl înseamnă aceste obiective i ceului, profesori, pă
cu zeci de ferestre mari pentru extracţia şl prepa- 1 rinţi şi colegi — 25 de
şi înfloririi patriei ^ atrage atenţia. Este Instl- rarea minereurilor din zo- ţ i elevi născuţi o dată cu
luna
primăvara,
în
i tutui de cercetări, Ingine-
nele respective se cunoaş-
i r/'e tehnologică şi de pro• te bine. Intrebînd, prole- 1 martie, au trăit o după-
In actuala etapă de con forturile producătorilor în diţii de eficienţă cîi mai \ iectare lucrărilor de sional, in ce rezidă forţa \ amiază unică.
a
strucţie socialistă, mecanis direcţia creşterii eficienţei ridicată. i construcţii şl instalaţii pen- acestui colectiv, realizările în atmosfera festivă
mul de funcţionare a eco în toate fazele şi pe toate Privită prin prisma a- j tru minereuri mnt '■■■ — -- —-■-------- creată, profesorul Traian
sau, maj lui an de an mal consis-
nomiei — aflat la un sta treptele activităţii econo cestor exigenţe, putem a- pe scurt, dacă nouă tente, ni s-a răspuns cu Dinorel Stănciulescu
diu de optimizare şi, în mice. Plenara C.C. ăl preoia că, în general, acti \ iniţiale par p u ţ i n e , aerul firesc al modestiei I le-a vorbit cu căldură
acelaşi timp, mereu perfec P.C.R. a adoptat o serie vitatea productivă desfăşu t I.C.I.T.P.L.C.I.M. Denumi- . „ . . t tinerilor despre semni
tibil — reprezintă un fac de măsuri pe linia perfec rată în judeţul nostru pe s?nce w/ nDhl dorin ficaţia pe care intra
t0 c r
fe
r a ,a mu
f
'? ,S° J a de a fl cit mai utili
/J=f
tor dinamizator al progre ţionării mecanismului e- primele trei luni ale anu \ de activităţi se desfaşoara - , ; , \ rea în lumo o are pen
f
sului cconomico-social, un conomico-financiar prin îm lui 1988 s-a ridicat la pa d m egăm ntu tru fiinţa umană, de-
sistem complex şi eficient bunătăţirea sistemului de rametri cantitativi şi cali ' _ _ nemărturisit şi nescris cu \ dicîndu-le, ca un prim
do conducere a dezvoltării stabilire a preţurilor de tativi corespunzători. Mai In birourile largi, lumi- noi înşine de a dovedi f dar, poemul „Da ziua
multilaterale a patriei. Aşa producţie. Aceasta repre- există însă şi întreprinderi rtoase, se pun zilnic baze că ştim şl că putem mai ) ta". Despre responsa-
-
care, din cauza depăşirii unor noi obiective, insta- Jt d m lb] netn5 „ )
costurilor de producţie, au laţu, tehnologi,, care con- de neom ■ , , 4
de of5
MECANISMUL ECONOMICO-FINANCIAR acumulat în bilanţul aces ( 1° ? pusă in lumină, în valea- I
tei perioade importante calitate mdustne, de ex- p an
, şetele noastre, )
de
activitatea
• Cunoaştere ® Aplicare • Eficientă pierderi şi, la implicit, nu au \ fracţie ş, prelucrare a mi- ^ noastre ..." _ 7 , . . \ 1 Aniversare
C(J
£ nereunlor din mai multa ,
bază
reuşit să-şi realizeze bene ) judeţe ale ţârii, In care In biroul cochet al tngb \
[
ficiile planificate. In aceas f are activitate centrala da ne u ui Paul Mărginean, l
cum arăta secretarul ge zintă încă un exemplu viu, ! . . . . . . . n - seru/ atelierului construc- .
; \
neral al partidului, tova concret al grijii constante tă situaţie se află mai \ specialitate din Deva, ca- t !ncărca( cu bilităţile multipla ale
răşul Nicolae Ceauşescu, pe care conducerea parti multe întreprinderi minie l re,a l ' . e s c ™°ordonet ş, fofo f , sugcsUvc a e , t vîrstei tinere, despre
.
J
.
în cuvîntarea rostită la re dului si statului nostru, re din Valea Jiului (Lonea, 1 respectivul institut. Ingi- unora dintre principalele . . t l pragul păşirii cătie ma
4 nori, cercetători, prolec
centa plenară a Comitetu personal tovarăşul Nicolae Petrila, Livezeni, Aninoa- turitate şi integrării lor
lui Central al P.C.R., este Ceauşescu, o manifestă sa. Vulcan, Paroşeni, Lu- } fanţi, desenatori si tehni- obiective pe apariţia ca- / în viaţa socială, le-a
au inscris nL
necesar ca, în conformita pentru perfecţionarea con peni, Valea de Brazi), cele * cieni dau o neîntreruptă ro r . ? V~ , jmelc, J
procu
tinerilor
‘ ^
Q
te cu principiile autocon- tinuă a mecanismului de două combinate siderurgice ? bătălie cu timpul, arunca a a un a ^ colective ^ vorbit Tiberiu Medeanu.
rorul
ducerii, autogestiunii, auto funcţionare a vieţii ccono- din Hunedoara şi Călan, \ in lupta pe planşetă sau ¡ * ' !, ,' P °' (
tit J ului
ale n
n
finanţării, în nici o unita mico-sociale. Aşadar, ori Fabrica do produse refrac 4 in labirintul detaliilor de 100 de lucratori de 1 Elevul Gheorghe An-
te economică — lindc se de cîte ori este necesar tare Baru, I.U.M. Petro } execuţie şl al studiilor de 0, c, j dreica, secretar al or
. ’ "Fotografia d n faţa,
administrează, de fapt, o sînt adoptate prompt şi o- şani, întreprinderea „Vîs- \ cercetare gînduri şl idei- st,n 9° I • e5te ma n0JC \ ganizaţiei U.T.G. din
’
os
parte a avuţiei naţionale perativ noi măsuri care să coza“ Lupeni, I.L. Deva, \ (artă, din care se nasc ?{ reprezintă o instalaţie i liceu, i-a felicitat pe
— să nu se mai înregistre prevină fenomene de stag Ţesătoria de mătase Lu- i proiecte, se conturează de , recuperare a molibde- 1 sărbătoriţi, oferindu-le
:
ze pierderi, să nu se mai nare, să înlăture tot ce a pen ş.a. Acţiunile de con- / noi capitole în amplul ntJ Ul d,n concentratele su- \ garoafe. După poezie şi
apeleze la credite. Meca devenit perimat, să promo I proces al dezvoltării bazei puse preparării la uzina ţ flori, muzică. Acompa- I
nismul economlco-finan- veze tendinţele şi experien IOAN DAVID, d n niindu-sc la chitară, e-
ciar este chemat să asigu ţele avansate, să amplifice directorul de materii prime a ţării, ‘ cadru! intrep' ndcrii i levul Alin Cibian le-a
re desfăşurarea activităţii preocuparea pentru gospo Inspecţiei teritoriale apar argumente utile şi miniere Moldova Noua, iu- > dăruit colegilor două
economico şi să ofe dărirea cu spirit de răs financiare de stat necesare pentru uşurarea deţul Caraş-Severin, ne 1 cîntece despre tinereţe
re în acest scop in pundere a resurselor şi rea Hunedoara - Deva şi rodnicia muncii oame- spune interlocutorul. Pune- ^ şi primăvară. Adunînd
strumente operaţionale con lizarea integrală a tuturor nilor din aceste sectoare fionează in plin, cu bune i în glas emoţia întrea
crete care să stimuleze e- sarcinilor de plan în con (Continuare în pag. a 2-a) economice. rezultate. Ce vreau să ) gă a celor sărbătoriţi,
. Deşi Institutul este tînăr spun ? Molibdenul, se I elevul Adrian Cocea,
} — ctitorie intre ctitoriile ştie, un metal extrem de ţ doar de cîteva zile
(j ,.Epocii Nicolae Ceauşescu' valoros, se pierdea fa l major, a mulţumit ce
—, rezultatele safe sînt halda de steril împreună } lor care, într-un fel
!
consistente, situînd colea- cu altele în procente n- ) sau altul, au contribuit
tivul in rîndul celor sinii- f/ . Specialiştii ¡ostilii- \ la realizarea atmosfe
me
ţ lare fruntaşe pe ţară. Din tutui nostru şi-au pus m n- ^ rei de intimitate şi săr
!
şi
bătoare.
Măsuri eficiente, puternică mobilizare ^ munca, migala şl răbda- tea la treabă, au mai ^ spectatori Sărbătoriţi unit,
şi-au
ţ rea acestor oameni, din citit şi ei cum se face prin i apoi, glasurile într-un
la recuperarea restantelor şi realizarea ■ confruntarea de Idei şi altă parte şi au găsrt / ) vibrant „La mulţi
ani 1"
soluţii, din sentimentul
soluţia. Adică, noi de ce
într-o
unor lucrări de cea mai bună calitate ! tonic de a senrl în cel să nu putem ? ! Secretarul \ i pregătită sală alăturată,
pentru
desfă
mai înalt grad tara, in cu-
generai al partidului, lo-
ţ nuna de frumuseţi a ju- varăşul Nicolae Ceauşescu, şurarea unui alt mo
Precipitaţiile căzute în ne s-a încheiat la cele zării pe cele 40 de ha, des ţ defului nostru, a Romă- îndeamnă mereu — ment al manifestării,
ultima vreme au determi două cooperative agricole tinate acestei culturi. Sîm- ne orchestra liceului l-a
nat încetinirea ritmului de producţie din Rapolt şi bătă s-a intrat şi la aşeza 1 niei, s-au adăugat, in ul- întîmpinat pe sărbât->-
lucrărilor pe ogoare şi în Bobîlna. O puternică mo rea în sol a seminţei de i timii an’, ngi corole de Iu- DUMITRU GHEONEA . riţi cu aceleaşi acor
r
unităţile agricole de pe ra bilizare am realizat şi la sfeclă şi a celei de in, a -" i mină, de putere, de mo- ) duri omagiale. în aplau
za comunei Rapoltu Mare. curăţarea şi fertilizarea tivitatc încredinţată me- . dern. Citeva dintre ele se r * zele colegilor invitaţi
II. UJICVU ulililí isiu ac
— Adevărul este că lu păşunilor şi fîneţelor, or- să participe ia aniver
crările agricole sînt mult ganizînd numeroase ac TRAIAN BONDOR ) numesc „I.P.5.R.U.M. De- (Continuare în pag. a 2-a) ţ sare. sărbătoriţii au
întîrziate — arăta Augus- ţiuni de masă. trecut repede de la
tin Boticiu, secretarul co (Continuare în pag. a 2-a) starea de emoţie so
mitetului comunal de lemnă la cea de destin
partid, primarul localităţii. Comuna dere presupusă de rit
De aceea am stabilit di Rapoltu Mare mul dansului. Acesta
recţii de acţiune pentru e- nu s-a întrerupt decît
liminarea rămînerilor în o dată cu sosirea scrii
urmă. — Cine s-a situat în torului Valeriu Bârgău.
— Care sînt, în princi fruntea acestor acţiuni ? oaspete al manifestă
pal, aceste direcţii'! — Firesc, membrii bi rii. Integrîndu-se în
— Activitatea de pe o- roului comitetului comunal
goare s-a reluat imediat de partid şi deputaţii, atmosfera intimă a mo-
ce starea terenului a per printre care Ştefania Să- 1 montului, scriitorul le-a
mis-o — adică vineri, 1 vuţ, Ioan Aclam, Florica < dedicat tinerilor cîteva
aprilie a.c. Toate tractoa Sicoe, Ioan Danciu, Maria din poemele sale, ofe
rele au fost scoase în cîmp Alba şi alţii. Toţi factorii rindu-le totodată auto
la pregătirea terenului şi de conducere au primit în grafe pe rccenlul său
aşezarea seminţei sub sărcinări precise în buna roman „Semne particu
brazdă. La arat şi discuit desfăşurare a campaniei lare", primit în dar de
se munceşte de dimineaţa agricole de primăvară. fiecare sărbătorit. Mo
pînă noaptea, în schimburi Vineri, la pregătirea te mentele vesele susţinu
prelungite şi în două renului au muncit Fran- te de elevii Darius D>a-
schimburi. La sortarea cisc Acs, Ioan Bălosu,
cartofilor, activitate ce Ioan Borde şi Aclam Ioni- D. STRAJAN
presupune multă muncă ţă. După amiază, Francisc
manuală, am mobilizat Acs a trecut la semănat. Fo tarlaua „Bălţi“ a C. A.F. Ostrov, mecanizatorul cornel- Niculcscu plantează J (Continuare în pag. a 2-a)
foarte mulţi cooperatori şi, Seara, unitatea a raportat cartofi, ajutat fiind do cod peratorul Leonel Bojin. I
ca urmare, această acţiu încheierea însă-mîntării ma» I
