Page 2 - Drumul_socialismului_1988_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9*

EPOCA NICOLAE CEAUSESCU

B STUDIO!
EPOCA DE AUR A ROMÂNIEI SOCIALISTE LOB. şl Ilunedoai
Cai
lor
şoimii'
illn
artelor a los
sărbătoririi IV
Printre mom
Perioada <care a trecut de la istoricul Congres sute şi sute de femei, mul­ niei, a devenit In perioada nlfestării, de
oi IX-lea al Partidului Comunist Român constituie, te dintre ele tinere mame, inaugurată de Congresul Ţara va primi mai mult aparte s-au I
ii
Icră putinţă de tăgadă, cea moi fertilă şi inllori- încă de la înfiinţarea uni­ al IX-Jea al partidului — poziţia ale do men
tico
toare etapă din istoria României. Şi dacă in urmă tăţii, Condiţiile de viaţă şl cu totul nou, frumos şi cărbune din Valea jiului curilor aşczărr
cu 70 de ani, în acel neuitat 1 Decembrie 1918, învăţătură de care se bu­ măreţ. Ctitoriile epocii pe tural ui plonit
poporul a hotărit unirea celor de-un neam intr-o cură copiii noştri în că­ care o trăim şi-au pus Iu dimineaţa zilei de Florea, Gheorghe Lip.şa, „Cuvine la po i
momentul
patrie unică şi independentă, putem spune că in mine, in grădiniţele şl şco­ amprenta pe înfăţişarea luni, cînd s-an deschis lu­ loan Boteanu. De fapt, în zut de pionii
urmă cu 23 de ani, tot prin voinţa unanimă a În­ lile din municipiu ne an­ întregii ţări, influenţmd crările Plenarei Comitetu­ întrecerea socialistă mine­ ui patriei.
tregului popor a fost ales in fruntea partidului şi gajează puternic la înde­ creşterea continuă a nive­ lui Central al Partidului rească pentru a da ţării i
statului cel mai iubit fiu al naţiunii noastre, tova­ plinirea exemplară a sar- lului de trai şi imbumătă- Comunist Român, a orga­ tot mai mult cărbune, bri- }
răşul Nicolae Ceauş eseu — comunistul înflăcărat şl cinijor profesionale şi ob- firea calităţii vieţii oame- nismelor democratice şi găzile conduse do ortacii t
revoluţionar, care a ştiut să imprime patriei socia­ şteşti, la o înaltă compe- nilor muncii", organizaţiilor de masă şi pe care i-am numit s.e si- ţ IV ELEVI
eSwcSSEHSîSS
liste unite un ritm de dezvoltare fără precedent, tifie pentru calitate. Forţa Noi, toţi, sintem minări obşteşti, eram în mină, tuează pe locuri de frunte, i
lată de ce, pe bună dreptate, popoarele lumii În­ creativă feminină şi-a pus, pentru şansa de a fi con­ împreună cu o parte din­ Noi, minerii de la Lo- >
tregi au numit acest adevăr prin cuvintele „mira­ de acum, amprenta pe temporanii „Epocii Nicolae tre ortacii mei, în abatajul nea, mină fruntaşă pe ba- ţ o 19,00 T.
colul românesc", iar frumoşii ani ai propăşirii toate produsele muncii l Ceauşescu“. Exprimind a- frontal nr. 37, din blocul zinul Văii Jiului, ne vom ţ 19,30 Progra
noastre au intrat pentru totdeauna in istoria ţării, ceste sentimente cu oca­ III, cu gîndul de â ne în­ respecta cuvîntul do anga- ţiune revoluţi
ca şi in conştiinţa naţională, cu numele scump Confort şi bunăstare zia jubileului Unirii de la deplini exemplar sarcinile jare rostit în faţa tova- 1 muncă exemi
inimilor noastre, „Epoca Nicolae Ceauşescu". pentru om 1918, este bine să subli­ planului la zi. în cinstea răşului Nicolae Ceauşescu, l tru întregul p
niem şi faptul că in pre­ Plenarei C.C. al P.C.R. ra­ sporindu-ne mereu contri- i cepte şi orie
\ Tradiţie şi prezent crescut cu 40 000 de bo­ o Populaţia urbană din zent poporul nostru acţio­ portasem un plus la pro­ buţia la creşterea produc- I excepţională v
vine, 134 000 de porcine, judeţ a sporit in „Epoca nează intr-o unitate de ducţia de cărbune de ţiei de cărbune, Ia„înfăp- \ privire la progr
• in „Epoca Nicolae 53 000 de ovine şi peste Nicolae Ceauşescu" cu monolit, strins unit in ju­ 27 375 tone. Brigada pe tuirea programului priori- ţ tilateral al
Ceauşescu", producţia mar­ 2 300 000 de păsări. 24,9 la sută © Ca urmare, rul Partidului Comunist care o conduc avea extra­ tar de dezvoltare a bazei / 19,50 Făurirea
fă industrială a judeţului Deşi judeţul Hunedoara in această perioadă au Român, al secretarului său se, de la începutul anu­ energetice şi de materii ) naţional unita
Hunedoara a crescut cu a fost şi este puternic in­ fost construite şi date în general, tovarăşul Nicolae lui,. 107 293 tone de căr­ prime a ţării. Ideile, o- l înfăptuirea r
182,3 la sută © Fondurile dustrializat, cultivarea pă- folosinţă 81 670 de apar- Ceauşescu, pentru a infăp- bune, apreciat drept de rientările şi îndemnurile 1 deal nafionai
fixe industriale au sporii mintuiui a constituit mereu tamente a Numărul locui­ tui obiectivele jalonate in cea mai bună calitate. S-a formulate de tovarăşul 1 Unire — unita
in aceeaşi perioadă cu una din distincţiile sale de torilor ce revin la un me­ recenta Expunere la şedin­ muncit foarte bine în ziua Nicolae Ceauşescu, în Ex- l tria română,
367,6 la sută • Au luat praf, o floare aparte de dic a scăzut de la 774 la ţa comună a Plenarei C.C. deschiderii lucrărilor ple­ punerea rostită în deschi- literar-muzical-f
naştere 37 de noi între­ bogăţie. „Agricultura hu- 464 • Numărul cadrelor al P.C.R., a organismelor narei şi în continuare. Pe dorea lucrărilor Plenarei 1 © 21,50 TeU
prinderi, în diverse ramuri nedoreană — menţiona to­ didactice a crescut cu 25,5 democratice şi organiza­ cele trei schimburi, ortacii C.C. al P.C.R., ne sînt ca ţ 22,00 închidere
de activitate, iar cele exis­ varăşul loan Dârăbanf, di­ la sută • Desfacerea de ţiilor de masă şi ob­ şi-au roalizat şi depăşit şi întregului nostru popor, t mului.
tente au fost amplu dez­ rector general al Direcţiei mărfuri la principalele pro­ şteşti. planul la extracţia cărbu­ călăuză în muncă. J
voltate o In anul 1988, judeţene pentru agricultu­ duse înregistrează un spor ESTERA SÎNA, nelui. Rezultate bune au GRIGORE MfNDRUŢ, \
faţă de 1965, se obţin plu­ ră — a beneficiat in Epoca de 290,4 la sută. MARIN NEGOIŢĂ obţinut şi minerii din bri­ şef de brigadă ţ
suri de peste 5 miliarde de Aur a României socia­ Fiecare am care a „în­ găzile conduse de Anton la I.M. Lonea i . J l£»o
kWh energie electrică, cir­ liste de importante valori tors" filele calendarului,
ca 5,3 milioane tone de pentru dezvoltare şi mo­ din 1965 încoace, a in sem­ Nou şi însufietitor îndemn Ia muncă
DEVa .
cărbune, 313 000 tone de dernizare. Amintesc doar nat încă un mare pas spre ralilor — seri: N03
cocs, 1 122 000 tone de faptul că fondurile fixe din Civilizaţie, confort şi bună­ tria); Să-ţi
fontă, 1 385 000 tone de agricultură au crescut cu stare. Pentru a ilustra a- şi realizări deosebite spre mine (A
oţel ş.a. 304,8 la sută ! In acest fel cest adevăr ne-am oprit NEDOARA: I
a fost posibilă construirea înfăptuind neabătut Te­ interni şi externi impor­ ţinută pentru îndeplinirea mi-e dor de
Pentru judeţul nostru mi­ unor ferme model pentru la municipiul Deva — o dern — A);
neritul reprezintă o tradi­ creşterea animalelor, exe­ adevărată perlă arhitectu­ zele din aprilie, indicaţii­ tante cantităţi de produse exemplară a prevederilor dragostei (Mo
ţie. La fel şi făurirea me­ cutarea unor ample lucrări rală a judeţului nostru şi le şi orientările date de fizice. de plan. Păstrează-mă
talului. Rădăcinile acestor de ameliorare şi îmbună­ a ţării. „In ultimul timp — secretarul general al parti­ Am urmărit şi noi cu Vom dezbate cu toată tru tine (FU
TRo;ANI: F;
două ocupaţii se pierd in tăţire a terenului arabil şi ne-a declarat tovarăşul dului, tovarăşul Nicolae interes importanta Expu­ responsabilitatea Expune­ grăbesc (Pari
negura vremilor. Alături de a pajiştilor, aplicarea ce­ Minică Neagoie, prim-vice­ Ceauşescu, referitoare la nere prezentată de iubitul rea tovarăşului Nicolae \ vă la start
ele, credem, trebuie aşeza­ lor mai noi metode agro­ preşedinte al Comitetului perfecţionarea întregii ac­ conducător al partidului şi Ceauşescu în organizaţiile l brie); Uinbr
(Unirea); LI
tă şi producţia de electri­ executiv al Consiliului tivităţi de organizare şi stalului la şedinţa comună de partid, ne-o vom în- / Dorado — sc
tehnice in cultivarea şi în­ a Plenarei C.C. al P.C.R.,
citate prezentă de aproa­ grijirea pămintului. De a- popular municipal — au conducere, de mobilizare suşi ca program cotidian > (Cultural) ;
pe un veac pe aceste me­ semene o, tot aici trebuie fost finalizate încă 148 de şi acţiune revoluţionară a organismelor democrati­ de acţiune revoluţionară, o \ Secvenţe (
BRAD: O fe
leaguri. subliniate eforturile ce se apartamente, amplasate in pentru îndeplinirea preve­ ce şi organizaţiilor de vom materializa neabătut t ră (Steaua
Există, deci, suficiente şi lac permanent pentru apă­ zona centrală a Devei. derilor de plan, oamenii masă şi o b ş t e ş t i , în muncă, în viaţă. Nu- / RABARZA:C
puternice argumente pen­ rarea mediului ambiant şi, Sint blocuri noi, care între­ muncii de la laminorul de care se constituie — prin mai aşa ne vom putea în- 1 (Minerul) ;
Jandarmul ş
tru a vorbi despre o ade­ implicit, pentru a putea gesc bogata zestre urba­ 800 mm din cadrul Combi­ bogăţia de idei, prin o- deplini sarcinile mobiliza- ţ rlţele (Patria
vărată tradiţie hunedorea- culege in fiecare an roade nistică a municipiului nos­ natului siderurgic Hune­ rientările şi aprecierile de toare din anul 1989, vom l mo personal
nă in cîteva ramuri de ba­ tot mai bogate". tru. Ele se ■ armonizează doara au reuşit să obţină, inestimabilă valoare teo­ reuşi să cinstim cu reali- ’ GEOAGIU-B/
rul cu sabia
ză ale economiei naţiona­ perfect cu ceea ce am în perioada care a trecut retică si practică — in­ zări deosebite marile eve­ cultură şl c
le. Dar, in perioada ce o construit pînă acum şi, în din acest an, rezultate tr-un nou şi mobilizator nimente politice — Con­ tarea Român
urmat Congresului al IX- Forţa creativă afară de un grad ridicat pozitive în producţie. In program de muncă şi ac­ gresul al XlV-lea al parti­ TEC*: >''ezul
al pîir
>ac
lea, după cum rezultă şi feminină de confort, finisate minu­ cinstea şedinţei comune a ţiune revoluţionară al în­ dului şi a 45-a aniversare Li şea; IEI
şi
popor
tregului
partid
din datele cuprinse in ca­ în competiţia ţios, au la parter noi spa­ Plenarei C.C. al P.C.R., a pentru înfăptuirea vastei a revoluţiei de eliberare ţ torul de şerp
seta de la începutul aces­ ţii comerciale şi prestatoa­ organismelor democratice opere de edificare multi­ socială şi naţională, anti- i I LI A r \ sa
rd
Polul
tor rinduri, activităţile eco­ pentru calitate re de servicii. Se află in şi organizaţiilor de masă laterală a patriei. îndem­ fascistă şi antiimperialistă 1
şi
obşteşti,
desfăşurate
nomice tradiţionale din stadii avansate de execu­ în Capitala p a t r i e i , nurile şi indicaţiile tovară­ de ia 23 August 1944. I)
judeţul nostru au cunoscut In aceşti ani de aur au ţie încă 150 de aparta­ ne-am amplificat preocu­ şului Nicolae Ceauşescu,
o dezvoltare vertiginoasă, luat naştere industrii noi mente amplasate in cartie­ sarcinile puse în faţa na­ MIHAI PLEŞCA, J ; Prono
fără precedent, contribuind pentru judeţul nostru: in­ rele Dorobanţi, 23 August, pările şi strădaniile la fie­ ţiunii, prin acest strălucit maistru, secretarul f
cu eficienţă la înflorirea dustria mătăsii, a tricota­ in zonele Avram lancu şl care punct de lucru, în­ document, ne mobilizează comitetului de partid, 1 Rezultatele
patriei. „Se ştie — menţio­ jelor şi încălţămintei, con­ Alexandru Sahia. Chipul scriind în bilanţul celor dinamic în producţie, ne laminorul de 800 mm, ţ 30 noiembrie
na tovarăşul Octavian Bă­ fecţiilor ş.a. „Toate unită­ aşezării, asemenea imagi­ 11 luni din an noi reali­ determină la acţiune sus­ C.S. Hunedoara 1 Extr. I : 4
1
noasă, preşedintele comi­ ţile din domeniul industrie nii tuturor oraşelor Romă- zări, livrînd partenerilor 23, 21 ;
Extr. a ll-i
tetului sindicatului de la uşoare — ne-a declarat to­ 1, 28, 39.
C.T.E. Mintia — că marele varăşa ing. Cornelia lloiu, Fond total
obiectiv energetic care îl directorul întreprinderii de 502 061 Ici, di
lei, report
constituie unitatea noastră tricotaje Petroşani - au Ha T.
reprezintă intru totul o luat naştere la indicaţia
creaţie-simbol a „Epocii expresă a secretarului ge-
Nicolae Ceauşescu". In ex­ 'neral al partidului, tova­
celaşi timp, atit construc­ răşul Nicolae Ceauşescu, Vrem
ţia propniu-zisă cit şi acti­ privind folosirea la maxi­
vitatea productivă de aici mum a bogatelor resurse Pentru a/
au făcut din „Steaua de locale şi, îndeosebi, a for­ devine urnei
pe Mureş" o adevărată ţei de muncă feminine. In fi mai m
Vor cădea p’
şcoală a energeticii româ­ acest mod, soţiile şi fiicele vent în part
neşti. Experienţa dobindită de mineri, siderurgişti, con­ intervalului,
fia moderat
la ‘ Mintia s-a aplicat din structori şi alte categorii sud-est, pe
plin şi in alte unităţi si­ de oameni ai muncii din intensificări
milare din ţară şi, de ce judeţ au posibilitatea să km/oră. M
nu ?, chiar la ctitorirea şl muncească, să creeze bu­ vor creşte
exploatarea unor centrale nuri materiale pentru ţară mele vor fi
tre plus 2 şi
hidroelectrice, cum sini şi, totodată, să-şi pună in maximele Ii
cele de pe Riu Mare". valoare propria personali­ grade.
tate muncitorească, pre­ I,a munte
Pâmîntul ca o floare cum şi potenţialul, talen­ deveni um.ee'
tul de care dispun". fi acoperit,
de bogăţie - Numai intr-o epocă prt /ipitaţii i
ploaie şi
cum este aceasta in cave peste l 300
o intre anii 1965-1988 trăim noi, împreună cu soare. Vînt
suprafaţa agricolă a jude­ copiii, cu familiile noastre intensificări
din scctori
ţului nostru s-a mărit cu — sublinia şi tovarăşa Ro- la 80 km/o
circa 40 000 ha « Produc­ dica Istrate', preşedintele colind zăpac
ţia agricolă a sporit cu comisiei de femei de Io ţă. (Metcon
viciu L Vra
164,1 la sută ® Producţiile Întreprinderea de tricotaje
medii Ia hectar sînt mai tip lină Hunedoara - fe-
mari cu 1 700 kg la griu meii-mamă ! s-au creat m m
şi 2 120 kg la porumb, iar posibilităţi optime de afir­
efectivele la animale au mare. Lucrez impreună Cu Imagine sugestivă din Deva în „Epoca Nicolae Ceauşescu".