Page 3 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 3
4 © JOI, 1 DECEMBRIE 1988 Pciş. Ş
1
.......- C
La Alba lulia acum 70 .de ani
ploniei POPORUL A HOTĂRlT UNANIM MAREA MM
ABTŢ
patriei
studioul
dedicat
ii Uniri,
ele ma
ri interes
:urnt ex-
ărl plas-
ilor cer
tului cul-
or, eseul
tro“ şl
reaii-
şl şoimi
5, A »'<''< >' /u jt//(/+/*/<
jurnal ®
de oc
ară, de
ră pen-
br. Con- m m
ntări de
oioare cu ‘iŞmrî
esul mul-
patriei o
statului
român, Proclamaţia solemnă de unire a tuturor românilor adoptată de Marea Adunare
naielui i- Naţională de la Alba lulia.'
' • 21,00
te in pa-
Spectacol
:otegrafic Mărturii ale participării maselor populare
Jurnal •
□ iprogra-
hunedorene la înfăptuirea marelui
act al unirii
Plecarea reprezentanţilor din Valea Jiului la Marea Adunare Naţională de ’la In toamna anului 1918 de impozantă, datori sîn- se va ţine la Alba lulia".
Alba lulia. criza politică din monar tem de a ne îngriji ca In ziua de 1 Decem
i gi..d- hia austro-ungară a atins prin numărul participan brie 1918, în majoritatea
-II (Pu- punctul culminant. în a- ţilor să dovedim lumii localităţilor hunedorene
>Csc de- ceste condiţii, lupta ma întregi că poporul român au avut loc adunări în
; H U- Se împlinesc astăzi 70 de ani de la Eveniment epocal, unirea de la 1 De
fecare zi 1 Decembrie 1918, zi care a marcat de cembrie 1918 a deschis orizonturi largi de selor populare de pe în una este şi că toţi îm sufleţite în care popu
J (Mo- săvârşirea procesului de formare a statu venirii socialiste a României, care, îndeo treg cuprinsul ţării a im preună pretindem sus şi laţia şi-a manifestat
?oves(en lui naţional unitar român. Moment înscris pus desăvîrşirea procesu tare formarea statului na bucuria şi adeziunea faţă
t — b>; sebi de la istoricul Congres ai IX-lea al lui de formare a statului
ir pon cu litere de aur în cartea multimilenarei partidului, de cînd la cîrma ţării se află ţional român unitar şi dc măreţul act al unirii,
ţi : pe- noastre istorii, Marea Unire a reprezentat naţional unitar care a puternic". traiismiţîndu-se totodată
rnele se b împlinirea aspiraţiilor, tuturor românilor de cel mai iubit fiu al naţiunii, eroul între fost, după cum sublinia Avîntul patriotic care numeroase telegrame. în
Rezer- eroii neamului, t o v a r ă ş u l Nicolae secretarul general al a cuprins întreaga Tran tr-o astfel de telegramă
Noieni- a trăi uniţi în graniţele aceleiaşi ţări, in
soarelui tr-un stat unitar, liber şi independent. Ceauşescu, cunoaşte împliniri fără prece p a r t i d u l u i , tovară silvanie s-a făcut simţit se spunea: „Subscrişii şi
fel: El „Desfăşurarea evenimentelor istorice - dent. în această perioadă, pe care cu mîn- şul Nicolae Ceauşescu, un cu prilejul adunărilor în cu nesubscrişii din Fin-
l I—II „măreţ act de dreptate care au fost aleşi dele toag dorim cu toată ini
TLCAN : arată secretarul general aj partidului, to drie o numim „Epoca Nicolae Ceauşescu",
!al'ârul); varăşul Nicolae Ceauşescu — demonstrează s-au realizat idealurile sacre pentru care istorică pentru care s-au gaţi la adunarea de la ma ca toate părţile lo
! singu- în modul cel mai categoric faptul că Uni jertfit nenumăratele ge Alba lulia, alegerile a- cuite de români să sc a-
I): GU- au luptat strămoşii, se fundamentează vii neraţii ale înaintaşilor". vînd un profund caracter lăture României".
he verzi rea nu a fost efectul unei intîmplâri, rodul torul luminos aJ poporului nostru, înteme în comitatul Hunedoa democratic. Edificator în Realizare a unei legiti
AŞTIE : unei simple conjuncturi favorabile sau al
ndarme- înţelegerii intervenite la masa tratativelor, iat pe. unitatea de nezdruncinat în jurul ra, loc al unor străvechi acest sens este convoca mităţi obiective a însăşi
l’robie- tradiţii de luptă pentru torul Consiliului naţio dezvoltării istorice a so
lacăra); ci rezultatul luptei hotărîtoare a celor mai partidului, pe ataşamentul neclintit faţă de
’-uptăto- largi mase ale poporului". cauza socialismului. libertate şi unitate naţio nal român din Mintia, cietăţii româneşti. Uni
drul de nală, populaţia româ în care se arăta: „Pluga rea cea Mare a constituit
o „Cîn- nească simţea măreţia a- rii şi muncitorii români un moment culminant al
: iia- care au împlinit 24 de luptei şi năzuinţelor se
fieri- : nte cestui eveniment şi a tre
B’ J: Trăiesc şi acum măreţia unirii cut la constituirea consi ani şi au locuinţă stabilă culare ale poporului ro
S- liilor naţionale locale şi, în Mintia sînt invitaţi mân din toate provincii
ureşul): paralel, a gărzilor naţio prin aceasta a se întruni le pentru înlăturarea do
ianc 1 Am fost şi eu la Marca împreună cu alţi consă fost masivă, demnă şi
dna. nale, pentru organizarea duminică, 24 noiembrie minaţiei străine şi for
Adunare Naţională de la teni. am intrat în garda impunătoare prin cei 165 vieţii politice şi adminis a.c. cu scopul de a alege marea unui stat naţional
Alba lulia, din 1 Decem naţională din satul natal delegaţi oficiali ca mem delegaţii pentru aduna unitar.
brie 1918, unde, împreu Teiu, comuna Lăpugiu. bri în Marea Adunare trative, pentru păstrarea rea generală naţională ce Prof. DUMITRU BARNA
nă cu cei peste 100 000 Apoi am colindat şi sa Naţională şi prin cei ordinii, după alungarea.
locale
autorităţi
vechilor
români adunaţi acolo, în- tele vecine, slrîngînd 20 000 de participanţi la austro-ungare. • A* ? ţ 7 > S 4 L
tr-un entuziasm fără sea semnăturile oamenilor pe marea adunare populară,
erli din Primul consiliu naţio
măn am ratificat plebisci listele de adeziune la u- care au reprezentat toa nal român, pe aceste me
tar istorica hotărîre de nire, liste care se găsesc te categoriile sociale şi
i 5, 14, leaguri, s-a constituit la
unire. A fost cea mai la Muzeul Unirii din ţinuturile istoricului ju
i, 43, 37, mare zi din toată zbuciu Alba lulia. deţ Hunedoara. Hunedoara, în 5 noiem
■
•î^tiguri: mata istorie a Transil In preziua unirii am Apoi, dintre oratorii brie 1918. Apoi s-au con , .. . ■ Sfîa /î -x-PT-'- * ■ «.»?**
stituit la Deva şi Orăş
re 19 550 vaniei, a întregii ţări, plecat cu trenul la Alba desemnaţi pentru a co at -
crntego- lulia. Călătoria a fost munica poporului hotă tie în 7 noiembrie 1918,
fiindcă atunci şi acolo la Petroşani în 11 noiem £»***,( A'"
S
s-a desăvîrşit formarea grea, trenurile supraîn rîrea unirii, doi au fost brie 1918, aici participînd
statului naţional unitar cărcate, iar gările erau hunedoreni: dr. Aurel şi muncitori socialişti ca
român. pline cu lume care aş Vlad, de la Orăştie şi dr. re şi-au exprimat voinţa
tepta să meargă la Alba Petru Groza, din Deva. : O -rw»
A fost şi una din cele lulia. Ajuns acolo, am Şl dintre secretarii Ma fermă pentru îndeplini / ,'<-<■» <W
mai fericite zile din via dormit într-o şură cu fin, rii Adunări doi au fost rea dezideratului naţio
vremea ţa mea, fiindcă am avut la periferie. Dar, ce con hunedoreni: prof. Silviu nal. Asemenea consilii VW- it H
ierul va norocul să particip la naţionale şi gărzi naţio * * Si-i „ x » .., :t ...
icoperit. înfăptuirea celui mai mă ta, faţă de măreţia eve Dragomir, din Gurasada, nale au luat fiinţă şi în
lai frec- nimentului ! şi Iosif Csiser, conducă s-j . S r-> i JWKi «Sixj .*.»*«!, I<S, O»»- i-< tyn.f'vr * > ,
doua a reţ ideal şi vis al nea în dimineaţa zilei de torul delegaţiei minerilor localităţile rurale: Pui,
1 va su- mului: unirea tuturor ro Goroeşti, Galaţi, Vaidei, ****** ** ^ «*«««•» -WTW
sud şi mânilor într-o singură 1 Decembrie 1918 toată din Valea Jiului. Rîu Alb, Ba-ru, Sălaşu f Iii f şi ♦tuş*».
iri cu lumea s-a adunat .pe Cîm- Sînt fericit astăzi că
la 50 ţară. pul lui Horia, aşteptînd am putut ajunge la a de Sus, Mintia, Le.şnic, *** el ta*!IJxitii
.'râturile Atît de puternic s-au Dobra, Geoagiu şi altele. v „ >> ffnu' in ji'rM ii -i,
Mini- hotărîrea Marii Adunări 70-a aniversare a Marii Aducînd ia cunoştinţă
inse în- fixat acele evenimente în Naţionale. Cînd oratorii Uniri, deoarece astfel am P- , A }
ade, iar mintea şi sufletul meu desemnaţi au comunicat putut vedea şi constata vestea convocării Marii
şi 10 incit şi azi, la 70 de ani mulţimii hotărîrea adu tot progresul şi toate rea Adunări Naţionale de la < .
după unire, parcă le văd să, uriaşa mulţime, de lizările României în a- Alba lulia, ziarul „Liber
mea va în faţa ochilor şi parcă peste 100 000 români, a cest răstimp, care sînt tatea" din Orăştie scria:
•rul va io trăiesc cu tot entuzias „Această adunare este
r cădea izbucnit intr-un entu enorme şi frumoase în chemată să hotărască a-
>rmă de 1 mul tinereţii. ziasm de nedescris. stri- toate ramurile vieţii, iar #■ nxMyJt (\ j.J.
ţă, la Aveam 19 ani .şi eram gînd „Trăiască România cele din ultimele decenii supra sorţii neamului
> s
nin- nostru şi să exprime *' * t>M g * **’ f i nni ««s ssş
?rat, cu elev în ultima clasă la Mare 1". sînt cu adevărat extra voinţa nestrămutată a Sa ■
nporare Liceul român din Blaj, Am văzut şi am trăit ordinare. . naţiunii române care pre
lic pînă dar făcusem deja aproa grandoarea Marii Adu Pentru toate acestea, . a; z*— > •„> ,
cal vls- nări Naţionale de la Alba doresc scumpei mele pa tinde sus şi tare unirea : M i;'.
cal cea- pe doi ani serviciul --în naţională". în numele
ie ser- urmata austro-ungară şi lulia, din 1 Decembrie trii, România, Un viitor Consiliului naţional din A/ ' jr--
). numai revoluţia din 1918, care prin voinţa şi tot mai frumos şi îmbel Orăştie. ziarul chema pe t»
toamna anului 1918, care hotărîrea sa a rupt lan şugat, în libertate, drep toţi românii să participe Ai. A - * ' C ; v
a prăbuşit total putredul ţurile robiei românilor tate şi democraţie. la - ■ adunare: „Fraţilor, :
imperiu austro - ungar, din Transilvania. VICTOR I. ŞUIAGA, pentru ca adunarea a- Fotocopie a unui Creden ţional menţionind delegi
m-a adus acasă, rănit, de Participarea hunedoro- doctor în drept, ceasta să fie cît se poale devenilor la Marea Aduna.re Naţională de la Alba
pe frontul italian. Acasă, nilor la Marea Unire a pensionar
