Page 10 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9
Partidul Comunist Român
ÎOTUECEffifl SOCIftiSB - ÎSIBUHÂ DE IFIBMăBE Â INIŢiATIVEI Si
(Urmare din pag. 1) noi, a preluării destinului
BfiSPBHEBIISâMEBIlliiOffiiiMM !ilEPUIl£â SâR£®!L08 BE;PLâl Partidului Comunist, a în propriile mîini, a lichi I'OHJL.l
ES L.
asu
şi
dării
exploatării
Comitetului Naţional Anti pririi, a realizării unei pe slruil
•u .. ^; i-... parterul
fascist, la numai cîteva Românii socialiste, aşa Sen dese
luni după venirea , nazis cuin au dorit-o în momen modernă
mului la putere în Ger tele constituirii revoluţio ciaiă —
statului
respo
la
unitar
naţional
mania, apare ca un fapt
Aurel D
LA PANOUL DE ONOARE istoric de o semnificaţie narii, masele muncitoreşti o" noua
zilnic
la
deosebită. De fapt, Comi
din România".
ar
Antifascist,
In
Naţional
revoluţio
tetul conducerea căruia a nară a activitatea muncitoare, laliei eleeti
se
olasei
în
tehnice,
AL ÎNTRECERII SOCIALISTE fost desemnat, de ca către formarea democratică a metice,
în lupta sa pentru trans
na f, cas
re
comunist,
partidul
prezentant al tineretului ţării, rolul partidului ca tele.
revoluţionar, tovarăşul forţă conducătoare s-a a- B GO
ÎN NUMĂRUL DE AZI AL ZIARULUI PUBLICĂM CLASAMENTUL ANULUI 1988 Nicolae Ceauşescu, a con firmat cu tot mai multă în cele
scripţii
stituit o organizaţie larg putere, pe măsura dezvol oraşul <
AL ÎNTRECERII SOCIALISTE, CUPRINZÎND UNITĂŢILE ECONOMICE DIN JUDEŢ CARE democratică la scară na tării şi amplificării pro cianşat,
ţională, deschisă tuturor cesului de edificare a so tnmînfi,
AU ÎNTRUNIT PUNCTAJ POZITIV, PRECUM Şl PE SUBRAMURI ŞI DOMENII pentru
cetăţenilor ţării, cu sarci cialismului. Conducând a- terialeloi
DE PRODUCŢIE ALE ECONOMIEI JUDEŢULUI na precisă ce interesa în ceastă măreaţă operă, gospodni
Au fost
tregul popor român — partidul s-a dovedit forţa speciale
lupta împotriva pericolu capabilă să ofere şi să a- rea fieri
lui fascist, pentru pace, plice, în strînsă unitate cu tiel, ştii
salvgardarea democraţiei, poporul,. soluţii ştiinţifice, nu fi con
teinerelo
independenţei şi integri realiste şi clare pentru pozitării
ÎNTRECEREA PE- JUDEŢ IN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR tăţii teritoriale a ţării. dezvoltarea economică şi riale.
Relevantă este, în acest socială a României pe ca
scop, marca demonstraţie lea progresului specific o-
Locul Locul antifascistă, antirăzboinică rînduirii socialiste.
DENUMIREA UNITĂŢII Punctajul ocupat DENUMIREA UNITĂŢII Punctajul ocupat şi antirevizionistă de la în ridicarea pe o treap
ECONOMICE obţinut în între ECONOMICE obţinut pe ramuri 1 Mai 1939 — în organi tă nouă şi înflorirea socie
cerea pe sau domeniu zarea şi conducerea căreia tăţii socialiste româneşti, • ts>«
judeţ un rol hotărîtor l-au avut un moment de cea mai 19.25 Te
A.C.M.R. Deva 755,3 1 t o v a r ă ş u 1 Nicolae mare însemnătate l-a con rile form
şui Nio
I.F.E.T. Deva 1305,8 i I.E.E.L.I.F. Deva 674,1 2 Ceauşescu şi t o v a r ă ş a stituit Congresul al IX- - progr
Ceauşescu
în
Mina Deva 1288,5 2 A.C.M.R.U.E. Deva 509,69 3 Elena într-o deplină — uni iea cînd, în fruntea Parti a şi acţ
I.A.C.R.S. Hunedoara
dului
care,
235,13
4
Român
Comunist
Mina Coranda — Certej 1224,4 3 A.C.H. Rîu Mare-Retezat 114,5 5 tate, comunişti, socialişti, fost ales tovarăşul Nicolae nară •
Cariera minieră Mintia-Veţel 1107,9 4 I.A.C.M.M. Petroşani 54 6 social-democraţi au mani Ceauşescu, inaugurindu~se în î
răsp—id
I. „Plafar" Orăştie 814,5 5 A.C.C.F. Petroşani 25 7 festat în Capitală şi în astfel perioada cea mai revoluţie
rodnică
mai
I.P.I.C.C.F. Deva 755,1 6 alte localităţi şi pentru in dinamică şi din întreaga tului
integritatea
dependenţa
realizări
în
I. M. Hunedoara 748,6 7 patriei. istorie a patriei. După cei Românie
I. M. Lonea 695,3 8 IN DOMENIUL TRANSPORTURILOR Avîad în vedere sarci aproape 24 de ani caro au cîntă p
I.J.P.I.P.S. Deva 673 9 nile esenţiale ale acestei trecut de la Congresul al « 20,45
învăţăm
evidenţiază
I. C. Orăştie 658,9 10 I.J.T.L. Deva 089.8 I epoci istorice — -răsturna IX-lea se originalitatea cu donate
putere
regimului
rea
şi
dictatorial,
I. E. Haţeg 636,2 11 I.T.S.A.I.A. Deva 687 2 întronarea unui guvern realismul soluţiilor adop -extindă
Intrepr. de bere Haţeg 623,5 12 U.M.T.C.F. Deva 572,9 3 democratic, alungarea tru tate de partidul nostru patriei
U.U.M.R. Crişcior 610 13 I.T.A. Deva 319,2 4 pelor naziste cotropitoare, pentru dezvoltarea şi mo civilizaţi
I.P.S.R.U.M. Deva 588,9 14 eliberarea părţii de nord- dernizarea economiei, asi mul ş
I.V.P.S. Deva 540 15 vest a ţării, alăturarea gurarea eficienţei întregii 21.25 l
U.J.C.M. Deva 481 16 României la coaliţia forţe activităţi, crearea şi per viaţă «
I. M. panificaţie Deva 431,2 17 ÎN DOMENIUL CIRCULAŢIEI lor antifasciste — Parti fecţionarea cadrului de nai.
I.M.M.R. Simeria 407,8 18 dul Comunist Român a mocratic, de participare
I.P.I.L.F. Haţeg 382 19 MĂRFURILOR acţionat cu fermitate pen activă a întregului popor
I.M.C. Deva 349,8 20 tru unirea tuturor forţe la conducerea vieţii so-
1. M. Barza 291,4 21 C.E.D.C. Deva 394,1 1 lor patriotice. Astfel, a fost cial-economlce şi politice,
Intrepr. de tricotaje Hunedoara 243,7 22 B.A.D.P. Petroşani 393,3 2 creat, în 1913, Frontul Pa formarea conştiinţei revo DEVA
I. M. Hărbăteni 233,1 23 B.A.T.M.A. 20 Simeria 273 3 triotic Antihitlerist, la 1 luţionare. (Patria)
I.U.M. Petroşani 223 24 O. J. T. Deva 231,1 4 Mai 1944 Frontul Unic Ca urmare a aplicării mea de
Fabrica de încălţ. Hunedoara 213 25 I.L.P.P. Deva 229,3 5 Muncitoresc, iar ia scurt ferme a liniei politice riile 1-1
DOARA
Intr. „Marmura" Simeria 194,5 20 B.J.A.T.M. Deva 222,3 6 tim-p, partidele comunist creatoare, ştiinţifice elabo Şchercz:
f. M. Orăştie 172,6 27 l.C.R.A. Deva 150 7 şi social-democrat au rea rate de Congresul al IX- I—II
Intr. ţesătoria de mătase Deva 152,6 28 I.C.S.A.P. Deva 131 8 lizat un acord de colabo lea, România a obţinut A); Li
dur'
I.R.E. Deva 100,9 29 I.C.R.T.I. Deva 130.9 9 rare cu partidele liberal realizări deosebite, ceea Ră:
I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani 84 30 I.C.S.A.P. Hunedoara 128 • 10 şi naţional-ţărănesc; în ce a asigurat condiţiile (Fla«,..,ii
I.J.L.F. Deva \> 22,5 31 U.J.E.COOP. Deva 118 11 cadrul Blocului Naţional- necesare ridicării nivelu Acea
A I.C.S.M. Călan 108 12 (Parîng)
I.C.R.M. Deva 104,9 13 Democratic, s-au adîncit, lui de viaţă al poporului, poliţie
Sosesc
I.C.S.M.I. Hunedoara 98 14 totodată legăturile parti un grad superior de civi re (Un
I.C.S.M.A. Hunedoara S;i,2 15 dului comunist cu cadre lizaţie a întregii societăţi, O fată
ral); V
I.C.S.M.I. Petroşani 79 16 ale armatei. S-a realizat întărirea independenţei şi
ÎNTRECEREA PE RAMURI ŞI DOMENII în acest fel cea mai largă suveranităţii naţionale. da negr
I.C.S.L.F. Deva 1)0 17 ceafăru!
Oficiul Farmaceutic Deva 53 18 coaliţie de forţe politice Astăzi, Partidul Comu fiecare
Locul I.C.S.M. Vulcan 44,7 19 din istoria României, cai-e nist Român constituie cen tine (ÎS
DENUMIREA UNITĂŢII Punctajul ocupat I.C.S.M.I. Deva 38,9 20 au colaborat activ la pre trul vital al naţiunii, se LA : A
(Muncit
ECONOMICE obţinut pe ramuri I.C.S.A.A.P. Petroşani 37,2 21 gătirea şi desfăşurarea cu afirmă drept cel mai au SA :
sau domeniu succes a marelui act isto tentic şi nemijlocit expo (Muncit
I.C.S.M. Brad 27 22 nent al năzuinţelor şi as Şarada
I.C.S.M. Lupeni 13 23 ric de la 23 August 1944. dictaturii piraţiilor sale. „Partidul Vă plac
Răsturnarea
Subramura extracţiei cărbunelui I.C.S.M.A. Deva 8,0 24 antonesciene a marcat de — subliniază tovarăşul un ro
Cei şap
clanşarea insurecţiei şi în Nicolae Ceauşescu — re riile I-
I. M. Lonea 095,3 i ceputurile revoluţiei de e- prezintă centrul vital al gabondi
(Flăcări
I. M. Hărbăteni 233,1 2 liberare socială şi naţio naţiunii noastre, de la ca BAI: E
nală, antifascistă şi anti- re radiază lumina, gîndi- (Centru
Subramura extracţia şii prepararea imperialistă,* „Care — du rea creatoare ce călăuzesc «ren ţie
nlei");
minereurilor pă cum subliniază tova înaintarea fermă a po premiu
răşul Nicolae Ceauşescu — porului nostru pe drumul (Dacia)
Mina Deva 1288,5 1 a deschis poporului român socialismului şi comunis de cari
Ciocul
Mina Coranda-Certej 1224,4 2 calea făuririi unei vieţi mului". (Centru
Cariera minieră Mintia-Veţel 1107,9 3 creaţie
I. M. Hunedoara 748,0 4 nici");
na cîn
I.M. Barza 291,4 5 1LIA :
învăţămîntu! agrozootehnic de masă pre ml
Subramura materialelor de construcţii,
industrializarea şi prelucrarea lemnului (Urmare din pag. 1) crete ale cooperatorilor
din Dobra. Printre cei mai
I.F.E.T. Deva 1305,8 1 terii de la cercul de cul activi cursanţi se numără
I.M.C. Deva 349,8 2 tură mare al aceleiaşi chiar oamenii care dove-j Pentr
Intr. „Marmura" Simeria 194,5 3 unităţi. Remarcăm pre dese- hărnicie şi pricepere fi în f
tru
aci
zenţa bună, modul în care în munca pe ogoare, adică cer in;
Subramura industriei uşoare - lectorul Mircca Jivan, in brigadierul Aurel Mihuţ, zonele
cădea
ginerul şef al unităţii, a cooperatorii Petru Gheara vorizîm
Intrepr. de tricotaje Hunedoara 243,7 1 pregătit şi a condus dez şi Viorel Mort, mecaniza lciulul.
Fabrica de încălţ. Hunedoara 213 2 baterile, pe care •— por torul Marius Datca. slab. ‘1
Ţesătoria de mătase Deva 152,0 3 nind de la sarcinile cc Se poate, deci, conchi nimo v
mii
tre
revin lucrătorilor ogoare de că dezbaterile la cele de, Iar
Subramura construcţii de maşini lor din Expunerea secre trei cercuri au avut gra tre zer
ridicaţi
tarului ■ general al parti dul dc âtractivitate şi ni în zone
I.P.I.C.C.F. Deva 755,1 1 dului, ■ tovarăşul Nicolae velul dc pregătire necesare va pre
U.U.M.R. Crişcior 610 2 Ceauşescu, la marele fo însuşirii cît mai temeinice frecver
I.P.S.R.U.M. Deva 588,9 3 rum, democratic din 28—30 a temelor. Important este cîmpie
I.M.M.R. Simeria 407,8 4 noiembrie 1988, din pro însă ca, în continuare, tot
I.U.M. Petroşani 223 5 Experienţa acumulată «le-a lungul anilor <Ie către cio gramele de dezvoltare a ce s-a învăţat să fie apli
I. M. Orăştie 172,6 6 plitorul Nicolae Popa t l-a Impus ca pe unul «tlntre cei agriculturii — lo-a orien cat în practică, atît în fer
I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani 84 7 mai buni meseriaşi ai atelierului «ioplitorle «le la între mele zootehnice, cît şi în
prinderea „Marmura" Simerla. tat cu precizie spre acti
vitatea şi sarcinile con cultura mare.
