Page 5 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 5

t L2k


                                                            ?<c\\ R

                                     PROLETARI DIN TOATE TĂRiLg7UNIŢI-VÂ!                                                             - PRODUCŢII SPORITE -
                                                                                                 EKIHLECIRICÂ
                                                                                                                                     Economii în toate domeniile


                                                                                                                                                                     1
                                                                                               Cantitatea de energie electrică „extrasă *
                                                                              IjuatŢUL HUNEOOftRA
                                                                                                          din apele Rîului Mare trebuie


                                                                                                                     să crească mereu
               ORGAN  ftL  COMITETULUI  JUDEŢEAN  HUNEDOARA  flt  P  C.R.                      Zi  de  iarnă,  zi  de  muncă   tru  luna  ianuarie.  Deşi  în   temui energetic naţional
                SI AL C  O  N  S  m  U  L U  I   P  O  P  U  L A  R    J U  D  E Ţ E A  N    intensă   pe    amenajarea   lacurile   de   acumulare  apa   —   După  cum  se  poat®
                                                                                             hidroenergetică   Rîu   Mare-   este  la  cotele  minime  do   constata   la   aceste   trei
                                                                                             Retezat.   Constructorii   şl   exploatare  —  deci  noi  aş­  obiective   am   concentrat
                                                                                             montoril   sînt   la   datorie.   teptăm   în   continuare   pre­  forţe  puternice  —  ne  spu­
                                                                                             Despre  modul  în  care  ac­  cipitaţii   —   centralele   sînt   nea   tovarăşul   Mihai   Te-
                                                                                             ţionează   am   cerut   mai   la  oricare  oră  din  zi  şi   leanu,   secretarul   comite­
                                                                                             întîl   părerea   beneficiaru­  noapte  la  dispoziţia  dispe­  tului  de  partid  de  la  An­
                                                                                             lui.  Inginerul  Ion  Poenaru,   ceratului   energetic   naţio­  trepriza   de   construcţii
                                                                                             şeful   compartimentului   in­  nal.                  hidroenergetice   Rîu   Mare-
                                                                                             vestiţii  de  la  I.  E.  Haţeg,   Am  văzut  şi  am  con­  Retezat.   Deşi   iarna   con­
                                                                                             ne spune:                  semnat activitatea bună    diţiile   sînt   mai   vitrege,
                                                                                               —    Aşa  cum  a  indicat                           pe   şantier   se   munceşte
                                                                                             secretarul   general   al                             într-un  ritm  bun,  în  pro­
                                                                                             partidului,   t o  v  a r ă ş u  l    Amenajarea      grame   prelungit.   Lucrările
                                                                                             Nicolae   Ceauşescu,   puterea   hidroenergetică      sînt   în   grafice,   unele   in
                                                                                             energetică   a   ţării   trebuie   Rîu Marc-Rclezat   avans...
                                                                                             să   crească   mereu.   Nouă,                           —   Aici,  la  centrala  To-
                                                                                             celor   de   pe   Rîu   Marc-                         teşti   II,   noi,   constructorii
                                                                                             Retezat,   ne   revin   sarcini   a   unor   oameni   aflaţi   la   sîntem   cu   lucrările   spre
                                                                                                                                                   finalizare  —  preciza  tova­
                                                                                             însemnate   în   această   di­  datorie   la   centralele   ra­  răşul   inginer   Ioan   Radu,
                                                                                                                                            ener­
                       Făurirea partidului politie ai clasei                                 recţie.   Centralele  în   hidro­  cordate   al   sistemului  Ghcorghe   .şeful   brigăzii.   Predăm
                                                                                                                                   ţării.
                                                                                                                        getic
                                                                                             energetice
                                                                                                       puse
                                                                                                                 func­
                                                                                             ţiune   sînt   în   permanenţă   Cocotă,   Vaier   Oneasă,   montorilor   obiectivul,   în
                                                                                             disponibile   şi,   la   solici­  Mircea   Zlătior,   Mihai   vederea   începerii   monta­
                   muncitoare — moment de excepţională                                       tările   dispeceratului   produc   Szabo   cei   ca.re   coordo­  jului   şi   urgentării   punerii
                                                                                                                                sînt
                                                                                                                                      doar
                                                                                                                                            cîţiva
                                                                                                                    e-
                                                                                                                        dintre
                                                                                                                                                   în funcţiune.
                                                                                             nergetic
                                                                                                      naţional,
                                                                                             energie electrică.         nează   pe   schimburi   acti­  JLa   centrala  Haţeg   i-am
              însemnătate pentru destinele naţiunii noastre                                  licitaţi   în   perioada   vîr-   vitatea   energeticienilor   ha_   găsit sfătuindu-se despre
                                                                                               —  De  regulă,  sîntem  so­
                                                                                                                        ţegani.
                                                                                             fului  de  sarcină  —  conti­  Dar   cum   în   această       GH. I. NEGREA
              „Crearea   Partidului   So-   Intr-un   asemenea   con­  mentelor   a   demonstrat   că   nuă   tovarăşul   Ştefan   Pâ­  primă   parte   a   anului   se
             cial-Democrat   al   Muncito­  text,  partidul  clasei  mun­  partidul   muncitorimii   s-a   rău,   şeful   compartimentu­  cer   încheiate   lucrările   la   (Continuare in pag. a 3 o.
             rilor  din  România,  în  1893   citoare  s-a  distins,  în  pei­  dovedit  capabil  să  discear-   lui producţie.  alte  trei  centrale  —  To-
             —  subliniază  t o  v  a r ă ş u  l    sajul   politic   al   României,   nă  de  timpuriu  că  şansa   —   Cit  a  pulsat  I.  E.   te.şti  TI,  Haţeg  şi  Sîntă-
             Nicolae   Ceauşescu   —   a   printr-o   concepţie   proprie,   de  viitor  a  patriei,  a  so­  Haţeg  anul  acesta  în  siste­  măria-Orlea   —   am   trecut
             deschis  era  organizării  po­  izvorîtă   din   prospectarea   cialismului   însuşi   pe   pă­  mul energetic al ţării ?  să  vedem  cum  se  munceş­  \ Cu şapte zile
             litice   a   clasei   muncitoare   ştiinţifică,   înnoitoare   a   mântul   României,   se   află   —  Peste  6  000  megawaţi,   te  aici,  .  pentru  urgenta­
             la  scară  naţională,  a  afir­  problemelor   fundamentale   în   realizarea   unei   econo­  ceea   ce   înseamnă   că   rea   lucrărilor,   pentru   co­  ţ mai devreme ^
             mat  cu  putere  rolul  cla­  ale  ţării  —  fapt  ce  i-a   mii   puternice,   pq   temelia   ne-am   îndeplinit   şi   depă­  nectarea   acestor   centrale,
             sei   muncitoare   ca   forţa   permis   să   se   situeze   în   unei   puternice   industrii   şit   sarcinile   stabilite   pen­  cît mai grabnic, la sis-  \   Tovarăşul   Ioan   Scur-
             socială  cea  mai  progresis­  fruntea   luptelor   pentru   naţionale.   Militanţii   miş­                                           \  tu,  secretarul  comitetu-  ’
             tă în dezvoltarea naţiunii  dreptate   socială   şi   unita­  cării  muncitoreşti  au  legat                                          i  lui  de  partid  de  Ia  \
                                                                  indisolubil   procesul   indus­                                                  '   I.A.C.R.S.   Hunedoara,   ,
                                                                   trializării   ţării   de   necesi­
                       Teze, idei, orientări cuprinse              tatea   îmbunătăţirii   situa­                                                  \  ne-a  transmis  :
                     în cuvîntarea secretarului general           ţiei   economice   a   clasei                                                    ţ  —  I.a  încheierea  pri-  j
                                                                  muncitoare,   preconizînd   un                                                   i  mei  luni  de  muncă  din  )
                  ai partidului ia solemnitatea omagierii          larg   evantai   de   reforme                                                   I  acest  an,  decisiv  pen-  ^
                   zilei sale de naştere şi a îndelungatei         necesare   realizării   acestui                                                 ţ   tru   îndeplinirea   sarci-
                                                                   deziderat.   în   această   di­                                                 l  nilor  întregului  cinci-  )
                          activităţi revoluţionare                 recţie,   lupta   partidului                                                    ,  nai,  colectivul  nostru  ţ
                                                                   proletariatului   pentru   con­                                                 1   raportează   terminarea   i
             noastre   pe   calea   progre­  tea   poporului   în   vatra   diţii  mai  bune  de  muncă                                            ţ  cu  şapte  zile  mai  de-  >
                                                                                                                                                   i  vreme  a  lucrărilor  de  ţ
             sului şi civilizaţiei".    străbună.  El  a  chemat  la   şi  de  trai,  pentru  obţine­                                              '   reparaţie   capitală   a   i
              Moment   de   excepţională   acţiune,   alături   de   prole­  rea  unei  legislaţii  a  mun­                                        ţ  cuptorului  nr.  1  de  la  ;
             însemnătate   pentru   dez­  tariat,   forţele   sociale   de   cii   a   determinat   adopta­                                        j  secţia  O.S.M.  2,  din  C.S.  1
             voltarea   mişcării   revolu­  bază   ale   societăţii   româ­  rea,   de   către   guvernanţii                                       J  Hunedoara.  Este  o  rea.  i
             ţionare,   pentru   destinele   neşti,  devenind  un  polari-   vremii,   a   unui   ansambiu                                         1   lizare   importantă,   la   /
             naţiunii  noastre  —  izbînda   zator  al  celor  mai  diferite   de  legiuiri  care,  cu  toate                                      ţ  care  şi-au  adus  eontri-  I
             de  acum  96  de  ani  a  re­  categorii   de   oameni   ai   insuficienţele  lor,  s-au  în­
             prezentat   încununarea   u-   muncii  şi  aduclnd  un  su­  scris  printre  cuceririle  im­                                          i  buţia  constructorii  din  ^
                                                                                                                                                   '
                                                                                                                                                                      de
                                                                                                                                                                          l
                                                                                                                                                     brigăzile
                                                                                                                                                              conduse
             nui   îndelungat   proces   de   flu  înnoitor  pe  scena  po­  portante  ale  clasei  munci­                                         ţ  Doru  Gaiţa,  Angliei  No-  '
             creştere   şi   maturizare   a   litică  a  ţării,  un  nou  mod   toare.   Totodată,   în   con­
             clasei   noastre   muncitoare.   de   a   înţelege   problemele   cepţia   partidului,   soluţio­                                     l  vac,  Aurelian  Oprea,  )
             De  fapt,  încă  de  la  înce­  politice   ale   vremii.   De   narea   problemelor   esenţia­                                        ? muncitorii Ghcorghe Bu. ţ
             puturile   mişcării   muncito­  altfel,   nu   a   existat   pro­  le   ale   dezvoltării   ţării                                    I  zea,  Tudor  Polifronie,  l
             reşti  din  ţara  noastră,  s-a   blemă  majoră  ce  frămînta   noastre  în  epoca  modernă                                          )   Şimon   Ionnş,   Opriş   /
             afirmat   cu   putere   necesi­  societatea   românească   fa­  impunea  şi  o  analiză  te­                                          ’•  Muntiu,  Iosif  Rîbu,  Iu-  1
             tatea  unirii  forţelor  prole­  ţă  de  care  partidul  clasei   meinică   a   regimului   poli­                                    )  liu  Covaci,  Vasile  Ila-  l
             tariatului,   a   organizării   muncitoare  să  nu-.şi  fi  spus   tic,  miiitînd  pentru  demo­                                     l  ţegan,  Sziics  Işfan,  Va-  i
             partidului   său   revoluţio­  cuvîntul,  să  nu  fi  preco­  cratizarea   reală   a   vieţii                                          sile  Karp,  Ioan  Artcan,  1
             nar,   care  să  conducă   cu   nizat  soluţii  proprii,  cores­  politice,   pentru   înlăturarea                                    )  Anton  Moldovan,  Petru  »
             fermitate,   pe   baza   unei   punzătoare   deopotrivă   in­  unor   structuri   sociaî-poli-                                       ^  Grecu  şi  aiţii.  Avansul
             concepţii  clare,  lupta  cla­  tereselor  de  clasă,  aspira­  tice  care  generau  şi  per­                                        i   în   predarea   cuptorijfui
            sei  muncitoare,  a  poporu­  ţiilor   revoluţionare   ale   petuau   dominaţia   burghe­  I.M.M.R.   Simerin.   Muncitorii   Nicolae   Bostan,   Hcmus   i   garantează   oţelarilor
             lui   împotriva   exploatării   proletariatului,   dar   şi   in­  ziei  şl  moşierimil.  De  a-   Hărăguş   şi   Aurel   lîătrîna,   din   echipa   condusă   de   I.azăr   producerea  în  plus  a  i
                                                                                                                                                    ur
                                                                                                                                                    unei
            şi   asupririi,   pentru   drep­  tereselor   fundamentale   ale   semenea, în programul ca-  Ghcorghe,   de   ia   atelierul   inc   eano-energetic   efectuează   lu­  1 tr.  însemnate   canti-   !
            tate  socială  şi  libertate  na­  întregului   popor,                            crări do reparaţii la un post de sudură electrică.    taţi de oţel.         1
             ţională.                    întregul curs al eveni­   (Continuare în pag. a 3-a)                          Foto NICOLAE GHEORGHIU
                -  Acum,  după  ce  am   de  chemările  adresate  în­  tanţi   din   comuna   Beriu,   porc!,  2  cai  şi  peste  30  de   lucrează  pămintul,  de  nu­  chimică  din  Orăştie,  dael
              încheiat   recensămintul   a-   tregii  fărănlmi  de  secre­  oameni   care   fac   cinste   păsări  ouătoare.  Ca  să  ar­  mărul  de  animale  pe  care   face   zilnic   naveta   între
              nimalelor  —  ne  spunea  Ro-   tarul  general  aJ  partidului,   obştii.  Unul  dintre  ei  este   gumentăm  afirmaţiile  refe­  ie   creşte   in   gospodărie,   satul  in  care  locuieşte  şl
              dica  Moţa,  secretarul  co­  t  o  v  a  r  ă  ş  u  l   Nico-lae   Nicolae  Barbu,  din  satul   ritoare   la   contribuţia   sa   de   cantităţile   de   carne,   unitatea  in  care  munceş­
              mitetului   comunal   de   Ceauşescu,   stimulaţi   de   Cucui'ş,  om  care  se  apro­  la  realizarea  sarcinilor  ce   lapte  şi  alte  produse  agro-   te,  totuşi  găseşte  timp  să-şi
              partid,   primarul   comunei   sarcinile ce le revin ia  pie de 50 de ani. De cînd  revin comunei în dome­  alimentare pe care le   Iacă  datoria,  împreună  cu
              Beriu  —  putem  a  Urma  că                                                                                                        ceilalţi  membri  ai  iamilie',
              majoritatea  cetăţenilor  din
              satele  noastre  îşi  înţeleg                                                                                                       şi  în  cooperativa  agricolă
              menirea  Iar  de  ţărani  şl        Oameni                                                               satului                    de   producţie.   Mai   mult,
              cresc  în  gospodăriile  per­                                                                                                       el  creşte  in  gospodăria  sa
              sonale  multe  animale  şl                                                                                                          animale  (are  acum  3  bo­
              păsări   ouătoare.   Dovada                                                                                                         vine,  2  porci,  numeroase
              este  şi  faptul  că,  faţă  de   înfăptuirea  programelor  de   era  copil  s-a  ocupat  de   niul  autoaprovizionării,  pre­  vinde  statului.  El  deţine  in   păsări  ouătoare),  contrac­
              aceeaşi  perioadă  a  anu­  dezvoltare   a   agriculturii,   animale  şi  de  munca  pă-   cizăm   că   in   acest   an   prezent  90  de  oi,  4  vaci   tează  şi  vinde  statului  în
              lui  trecut,  s-au  înregistrat   a  celor  de  autoconducere   mintului.   Cantităţile   de   Nicolae  Barbu  s-a  anga­  şi  juninci,  3  porci,  un  cal,   fiecare   an   lapte,   carne,
                                        şi
                                                           teri­
                                            autoaprovizionare
              creşteri   la   toate   speciile                     carne  şi  lapte  pe  care  le-a   jat  prin  contract,  să  vin-   numeroase  păsări.  In  a-   alte   produse,   fiind,   in
              de  animale,  atît  in  satele   torială  —  sporesc  numărul   vindut  statului  de-a  lun­  dă  statului  un  tăuraş  de   cest  an  a  contractat  pen­  acest   sens,   un   exemplu
              necooperativizate,   cit   şl   bovinelor,  porcinelor,  ovi­  gul  anilor  se  numără  cu   400  kg,  28  de  miel,  un   tru  vînzare  la  fondul  de   printre concetăţenii săi.
              in   gospodăriile   membrilor   nelor.  Iar  o  dată  cu  aceas­  zecile  de  tone  şi  sutele   porc,  2  400  I  lapte,  200  kg   sat  un  tăuraş  de  400  kg,   Asemenea  vrednici  gos­
              cooperatori.              ta,  sporesc  lireşte  şi  can­  de   hectolitri,   contribuind   de lină ş.a.   \  un  porc,  19  miei,  1  8001   podari,  cetăţeni  cu  simţul
                                        tităţile  de  produse  agro-   din   plin   la   constituirea   Un  gospodar  de  ispra­
                Oameni  harnici  şi  buni   alimentare vindute statului.  fondului  de  autoaprovizio-                 lapte  de  vacă,  150  kg  de   datoriei  sînt  mulţi  in  sate­
              gospodari,   cetăţenii   din   Să-l  cunoaştem  pe  ciţl-   nare  teritorială.  Recenzării   vă  este  şi  Nicolae  Nast-a,   brinzâ,  180  kg  de  lină,   le   Beriului.   Ei   şi   atiţia
              satele  Beriului,  ca  de  alt­  va  dintre  cei  mai  vred­  au  numărat  in  gospodă­  din  salul  Mâgureni.  Ţăran   alte produse.  alţii  ca  ei  dau  vigoare
              fel   toţi   locuitori!   satelor                                              cu  gospodărie  individuală,   La  rindul  său,  Romulus   şi bogăţie satului.
                                        nici   crescători   de   ani­  ria  sa  3  vaci  de  toată  fru­  o!  a  înţeles  că  bunăstarea   Bodea,   din   Beriu,   deşi
              hunedorene - mobilizaţi   male şi statornici contrac­  museţea, 130 de oi, 4   sa depinde de modul cum   muncitor la întreprinderea     MIRCEA LEPĂDATU
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10