Page 1 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 1
L'E c
u H A
Cu mîndrie patriotică şi angaja re
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
revoluţionară sub semnul muncii
pentru dezvoltarea
|jU0iIUL HUKtOQttlA
economico-socială a patriei
MINERII Şl PREPARATORII, PE FRONTUL MUNCII
ORGAM AL COMITETULUI JUDETEAIXI H U I\ 1 EDOARA AL EC. CA ÎNTOTDEAUNA, LA DATORIE — LARGA
S I AL C D IVI S 1 1 1 ULU I P O P U LAR J U D E T E A Centenarul sărbătoririi au încheiat cele mai rod DESFĂŞURARE •
Zilei internaţionale a celor nice bilanţuri, înscriind de DE FORTE
ce muncesc ele pretutin păşiri ale prevederilor de
deni i-a aflat la datorie, plan. De la I.M. Uricani Hunedoara — străveche
Anul XLI, nrx» 9 783 MIERCURI, 3 MAI 1989 4 pagini - 50 bani ca în fiecare zi, pe mine — cu cel mai mare spor vatră a metalului româ
rii şi preparatorii din ju de producţie în această zi nesc — a cunoscut, şi în
deţ, hotărîţi să amplifice — s-au evidenţiat colecti ziua de aleasă .sărbătoare
necontenit zestrea de ma vele sectoarelor I şi II A, a muncii, o puternică emu
laţie, caracteristică întregii
Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU terii prime şi resurse ener cu. plusuri de 100, respec perioade de amplă dezvol
tiv 150 tone de cărbune,
getice a ţării, să-şi spo
rească aportul la dezvolta brigăzile cotiduse de Petru tare a patriei,' .care a ur
rea economico-socială a pa Gingă, Vasile Postelnicu, mat istoricului Congres al
IX-lea al partidului. Din
si tovarăşa ELENA CEAUSESCU leasă sărbătoare, ei s-au Ioan Ciminga, Nicolae Roş adîncurile Poienii Ruscăi
triei. în această zi de a-
ea, Teodor Săbăduş, Deneş
f 9 9 mobilizat exemplar în aba- ICacso. Şi minerii din Pa- şi din preparaţii, conti-
nuînd pe schelele construc
au participat la deschiderea Expoziţiei omagiale tajei stimulaţi de măreţele roşeni şi Lupeni, Petrila şi ţiei şi modernizării capa
Cîmpu lui Neag, prepara
izbînzi ale poporului nos
tru, aduse la cunoştinţa na torii din Coroeşli şi Live- cităţilor siderurgice şi în
cheind cu zona de expe
fotodocumentare şi de carte, organizată cu prilejul ţiunii de către secretarul zeni au muncit cu dăruire diere a laminatelor din
şi abnegaţie în ziua de 1
general al partidului, tova
răşul Nicolae Ceauşescu, Mai, ca în fiecare altă zi, oţel produs în combinatul
la recentele forumuri de extrăgînd, prelucrînd şi Erou al Muncii Socialiste
aniversării a 100 de ani de la declararea zilei de 1 Mai mocratice, revoluţionare, expediind siderurgi.ştilor şi cipalele unităţi economice
de la Hunedoara, în prin
cnergeticienilor însemnate
care deschid României noi
perspective spre dezvolta cantităţi de cărbune. din municipiul de pe Cer-
na, ziua aniversării a 50
ca zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc re şi progres. preparării minereurilor — de ani de la marea de
în sectorul extracţiei şi
La' minele şi uzinele de
preparare din Valea Jiului, la unităţile din Ţâra Za- monstraţie patriotică, anti
fascistă şi antirăzboinică
şi a 50 de ani de la marea demonstraţie patriotică, activitatea de producţie randului, Poiana Ruscăi, din 1939 a marcat o largă
de la Deva, Certej, Veţel-
din ziua de 1 Mai s-a des
făşurat sub semnul însu- Mintia, Boiţa-Haţeg — s-a desfăşurare de forţe pe
frontul muncii.
antifascistă si antirăzboinică de la 1 Mai 1939 fle'ţitoârelor îndemnuri şi acţionat, de asemenea, cu în uzinele şi secţiile
hărnicie şi responsabilita
indicaţii date de conducă
t torul partidului şi statului te muncitorească, deopo Combinatului siderurgic
cu prilejul recentei vizite, trivă la activitatea de.pro Hunedoara, în coeserie şi
T o v a r ă ş u l Nicolae torice ale luptei poporului perioada 1940—1944 în con de lucru efectuate în acest ducţie, la pregătiri şi des la furnale, în oţelării şi la.
2
Ceauşescu, secretar general român, sub conducerea glo diţiile luptei ilegale a mare bazin carbonifer al chideri, la întreţinerea şi minoare, pulsul muncii, pe
al Partidului Comunist riosului nostru partid co Partidului Comunist Ro ţării, fiind obţinute rezul repararea agregatelor şi in fluxul de producere a me
Român, preşedintele Repu munist, pentru înfăptuirea mân pentru organizarea tate deosebite. La sfîrşitul stalaţiilor, asigurîndu-se talului a cunoscut ritmuri
;
blicii Socialiste România, aspiraţiilor supreme de li mişcării de rezistenţă anti schimbului III. din ziua de fluenţă şi eficienţă fluxuri- alerte. Cantităţile supli-
şi'tovarăşa Elena Ceauşescu bertate, independenţă şi u- fascistă, . pentru realizarea 1 Mai, minerii de la Lo-
au participat, duminică, la nitate naţională, pentru so Frontului Unic Muncito nea, Bărbăteni şi Uricani (Continuore in pag o 2 o) fContinuare în pag a 2-a)
deschiderea Expoziţiei o- cialism. resc, pentru unirea tuturor
magiale fotodocumentare La intrarea în expoziţie, forţelor democratice împo
şi de carte, organizată în între datele ce . marchează triva războiului, pentru a-
Capitală cu prilejul ani cele două evenimente ani părareâ independenţei şi
versării a 100 de ani de la versate, se află portre integrităţii teritoriale a ţă
declararea zilei de 1 Mai tul tovarăşului Nicolae rii, pentru pregătirea şi
ca zi a solidarităţii inter Ceauşescu, încadrat de dra. înfăptuirea actului istoric
naţionale a celor ce mun pele roşii şi tricolore. de la 23 August 1944.
cesc şi a 50 de ani de la Prima parte a expoziţiei Numeroase exponate a-
marea demonstraţie patrio -ilustrează consacrarea isto testă cinstirea zilei de 1
tică, antifascistă şi antiim- rică, în urmă cu un secol, Mai în anii luptei pentru
perialiştă de la 1 Mai 1939. a zilei de 1 Mai ca zi a so cucerirea puterii politice şi
La festivitate au luat în prima etapă a construc
parte membri şi membri lidarităţii internaţionale a ţiei socialiste. Sînt mărtu
celor ce muncesc, care a
supleanţi ai Comitetului rii documentare care evi
Politic Executiv âl C.C. al devenit, de-a lungul ani denţiază ridicarea pe o
P.C.R., secretari ai Comite, lor, un simbol al uriaşei treaptă superioară a uni
tului Central al partidului, energii revoluţionare a cla tăţii politice, organizato
membri ai C.C. al P.C.R., sei muncitoare, al hotărî- rice şi ideologice a clasei
ai Consiliului de Stat şi ai rii sale de a' lichida ex muncitoare în cadrul parti
guvernului, conducători ai ploatarea şi asuprirea omu dului revoluţionar unic,
unor instituţii centrale, or lui de către om, de a clădi instaurarea puterii politice
ganizaţii de masă şi ob o societate nouă, a egali a celor ce muncesc, trece
şteşti, reprezentanţi ai vie tăţii şi dreptăţii sociale, a rea la noua etapă — revo
bunăstării şi fericirii oa
ţii noastre ştiinţifice şi cul menilor muncii,, de a asi luţia şi construcţia socia
turale. gura o lume mai dreaptă listă.
T o v a r ă ş u l Nicolae şi mai bună, fără arme şi Este reflectată amplu
Ceauşescu.şi tovarăşa Elena fără războaie, o lume a pă perioada de după Congre
Ceauşescu au fost întâmpi cii şi frăţiei. sul al IX-lea, care a ales
naţi, la sosire, cu cele mai în acest cadru, este în în suprema funcţie . de
calde sentimente de stimă făţişată întâia sărbătoare a conducere pe tovarăşul
şi preţuire de numeroşi oa zilei de 1 Mai în Româ Nicolae Ceauşescu. Sînt întreprinderea de piese ilc scliimb şi reparaţii utilaj mi nier Deva, în sectorul elabo
meni ai muncii bucureş- nia, în 1890. Sînt redate prezentate transformările rare al turnătoriei o nouă şarjă este evacuată din cuptorul numărul 2 în vederea turnării.
teni, care au aclamat înde dimensiunile noi dobîndi- profund înnoitoare ce au Foto NICOLAE GHEORGHIU
lung pentru partid şi secre te, în deceniile următoare, avut loc îu această perioa
tarul său general. de marcarea acestei zile dă fără egal în istoria pa
Grupuri de pionieri şi sub steagul Partidului Co triei, în întreaga viaţă po
şoimi ai patriei, de tineri munist Român, care a im litică, economică şi socială
şi tinere au oferit buche primat manifestărilor de a României, în dezvoltarea Sărbătorirea Zilei tineretului
te de flori. la 1 Mai un înalt spirit multilaterală şi armonioa
T o v a r ă ş u l Nicolae revoluţionar, transformîn- să a economiei naţionale, pentru generosul cadru de
■ Ceauşescu şi tovarăşa Elena du-le în puternice acţiuni pe baza celor mai noi cu Printr-o îndrăgită şi fru tivităţi cultural-educative,
1 Ceauşescu au fost invitaţi de apărare a intereselor ceriri ale ştiinţei şi tehni moasă tradiţie, la Începu sportive, şi distractive. In formare şi afirmare a per
să viziteze expoziţia oma fundamentale ale clasei cii, în înflorirea tuturor tul fiecărui mai sărbătorim mod fericit', ele au marcat sonalităţii lor.
Cinstind înaltele tradiţii \
gială cate, prin emoţionan muncitoare, ale întregului judeţelor şi localităţilor pa Ziua tineretului din Repu şi deschiderea „Lunii edu
te mărturii documentare, popor român. triei, în afirmarea ştiinţei, blica Socialistă România. caţiei politice, revoiuţionar- de luptă ale înaintaşilor,
evocă manifestările mun Impresionante mărturii învăţămîntului şi culturii In acest an, ziua de 2 Mal patriotice şi. culturi! socia la Monumentul eroilor de
citoreşti prilejuite de săr documentare — fotografii ca factori hotărîtori ai a fost omagiată sub aura liste pentru tineret", acţiu la Lupeni au avut loc de
bătorirea în ţara noastră a şi grafică militantă, afişe, progresului general al ţă aniversării a 50 de ani ne cu profunde rezonanţe puneri de coroane şi jerbe
zilei de 1 Mai, ce au jalo extrase din presa vremii rii, ridicarea continuă a de la marea demonstraţie şi semnificaţii în conştiinţa de flori, precum şi un e-
moţionant spectacol oma
nat, în fapt, istoria bogată — consemnează pe un spa bunăstării materiale :şi spi patriotică, antifascistă şl tinerei generaţii din jude gial.
şi eroică a clasei munci ţiu larg marea demonstra rituale a poporului — ţelul antirăzboinică din 1 Mai ţul nostru. Ele au consti in municipii şi oraşe, în
toare, drumul străbătut de ţie patriotică, antifascistă suprem al politicii parti 1939, în organizarea şi des tuit un nou şi minunat pri
la începuturile organizării şi antirăzboinică de la 1 dului. făşurarea căreia tovarăşul lej prin care tinerii hu- alte localităţi au fost pre
sale pînă la victoria revo Mai 1939, în organizarea Pe o hartă a ţării este Nicolae Ceauşescu, tovară nedorenl şi-au exprimat zentate spectacole de mu
luţiei socialiste şi' edifica şi desfăşurarea căreia o reliefată impetuoasa dez şa Elena Ceauşescu au a- profunda recunoştinţă pen zică şi poezie, carnavaluri
rea noii orînduiri. • contribuţie determinantă voltare a tuturor judeţelor, vut un rol determinant. tru deosebita şi părinteas ale tineretului, seri cultu-
ral-distractive, precum şl
Prezentînd retrospectiv au avut tovarăşul Nicolae pe plan economic, social- Totodată, s-au aniversat ca grijă pe care partidul, întreceri sportive la fotbal,
100 de ani de la decla
aceste memorabile eveni Ceauşescu şi tovarăşa Elena cultural şi edilitar. Sînt rarea zilei de 1 Mai ca zi secretarul său general, to volei, tenis de cimp etc. De
mente, expoziţia omagiază Ceauşescu, această manifes înfăţişate,- în grăitoare a solidarităţii internaţiona varăşul Nicolae Ceauşescu, o ‘ largă participare s-a
pilduitoarea viaţă şi activi, taţie avînd un larg ecou imagini fotografice, noile le a celor ce muncesc. o poartă permanent între bucurat faza judeţeană a
tate ale tovarăşului Nicolae în conştiinţa poporului ro şi modernele platforme in Şi in judeţul Hunedoa gului tineret al patriei, Crosului tineretului, desfă
Ceauşescu, reliefînd un mân şi pe plan internaţio dustriale amplasate pe în ra, Ziua tineretului a fost pentru minunatele condiţii şurat ieri în municipiul
mare destin de militant re nal. treg cuprinsul României sărbătorită prin ample ac de muncă şi viaţă create, Deva.
voluţionar patriot, legat Expoziţia oglindeşte săr
nemijlocit de momente is bătorirea zilei de l Mal în (Continuare in pag. a 2-o}
