Page 9 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 9
decisiv al cincinalului actual
Sarcinile de plan-îndeplinite
exemplar, la toţi indicatorii ^
;
BAZA DE APROVIZIONARE, DESFACERE Şl PRESTĂRI SERVICII DEVA
Verigă importantă în extracţia
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A N şi prepararea minereurilor
Am scris de multe ori carul, bentonita etc.) de la zările. Pe patru luni din
Anul XLI, nr. 9 785 VINERI, 5 MAI 1989 4 pagini - 50 bani despre rezultatele pozitive unităţile producătoare la acest an eie • se concreti
obţinute de unităţile din uzinele proprii de prepa zează în depăşirea cu 23 la
cadrul Centralei minereu rare, iar de aici, cu mij sută a volumului de des
rilor Deva, care le-au si loacele auto şi pe calea faceri şi cu 22 la sută a to
tuat ani la rînd între frun ferată, le expediem bene nelor transportate, îndepli
Organizaţia de partid—factor tot mai taşele pe ramură, aşa cum ficiarilor din ţară. nirea planului la venitul
Aşadar, o activitate di
brut din activitatea de ba
se menţin şi după trimes
trul I a.c. minele Coranda- versă, complexă, care pre ză în proporţie de 163 la
activ în conducerea procesului Certej şi Deva. Dar trebuie supune o temeinică orga sulă şi la producţia marfă
de 110 la sută. Sigur, au
subliniat că la rezultatele
nizare a muncii, înţelege
bune ale colectivelor res re şi întrajutorare, ordine torii acestor ' frumoase re
de organizare ştiinţifică pective şi-au adus contri şi disciplină în toate ve zultate sînt toţi oamenii
rigile acestui vast perime
muncii din cadrul bazei.
buţia, în mare măsură, şi
oamenii muncii de la Baza tru de acţiune. De altfel, Noi l-am notat însă doar
şi modernizare a producţiei de aprovizionare, desface B.A.D.P.S. Deva este struc. buni: maiştrii Marius Mun-
pe cîţiva dintre cei mai
turată în mod corespunză
re şi prestări servicii Deva
— importantă unitate, de tor — pe coloane auto, a- teanu, Emil Dobra şi Si-
— Deşi sin tem o unitate să prindă cît mai efi Negru şi Sorin Nicula,. tcliere de întreţinere şi re mion Popa, şefii de echi
tînără, cu o dotare tehnică cient viaţă în munca de au rezolvat pînă acum asemenea componentă a paraţii, depozite de mate pă Petru Turc, Carol Hor-
modernă — ne spune zi cu zi a colectivului. proiectarea, lansarea şi C.M. Deva. riale, formaţii de manevră vath şi Ioan Gabor — de
Să intrăm deci în su
Aurel Tulbăcean, secre Toate au fost dezbătute executarea dispozitivelor. biect tovarăşe director pe calea ferată etc. — la Atelierul mecanic cen
tarul comitetului de şi aprobate de comitetul De asemenea, din partea Gheorghe Mi rea. ceea ce îi asigură derula tral Deva, şeful de coloa
partid de la I.P.S.R.U.M. de partid şi de consiliul comitetului de partid s-a rea fluentă şi eficientă a nă Petru Ilieş, revizorii
Deva —, problemele or oamenilor muncii din în insistat ca şi cele două — Baza noastră deserveş. produ cţiei. tehnici Mircea Darie, Va
ganizării ştiinţifice şi mo treprindere, în organiza organizaţii de bază — de te toate unităţile centralei ier Nan şi Par ten ie Toa-
dernizării proceselor teh ţiile de bază, stabilindu- la. lăcătuşi şi uzinare — cu piese de schimb, iar pe — Da, în general se der, gestionarii Dumitru
nologice ne preocupă în se sarcini concrete pen să se implice cu tot po cele de pe platforma ju munceşte bine, îi deservim Marinaş, Gheorghe Herbei
cel mai înalt grad. Nu tru un important număr tenţialul în materializa deţului — şi cu materiile în mod corespunzător pe şi Nicolae Popovici, şeful
uităm nici o clipă faptul de comunişti. Periodic, rea obiectivelor stabilite, prime şi materialele nece beneficiari, ne îndeplinim partidei de manevră Avram
subliniat de tovarăşul se efectuează analize te lucrările necesare fiind sare, cu transportul tehno ritmic sarcinile de plan. Gabor.
Nicolae Ceauşescu la con meinice a ceea ce s-a repartizate pe grupuri de logic corespunzător. Sîn- oamenii cîştigă după can Şi pentru că, aşa cum
sfătuirea de lucru pe pro făcut, iar în funcţie de oameni, urmărindu-se e- tem uri adevărat piston în titatea şi calitatea muncii menţiona directorul bazei,
bleme economice din termene se stabilesc noi xecutarea lor la timp şi tre furnizorii din ţară, cu depuse — subliniază tova o activitate susţinută şi
martie 'a.c., potrivit că direcţii şi priorităţi de de calitate. care C.M. Deva are con răşul Traian Crăciun, şeful rodnică se desfăşoară în
reia, pentru economia ro acţiune. Modernizarea fluxului tracte, şi colectivele din biroului piese de schimb, domeniul transportului, am
mânească nu există pro Uriă dintre cele mai tehnologic de fabricaţie a subordinea centralei, pe ca secretarul comitetului de notat şi numele cîtorva
blemă mai importantă -importante - măsuri din bilelor şi blindajelor din re trebuie să le alimentăm partid al unităţii. Dar mai dintre; cei mai destoinici
decît continua moderni program este moderniza fonte înalt aliate repre ritmic, pînă la locurile de . sînt şi neajunsuri. Da noi, conducători auto şi deser-
zare a producţiei. De â- rea fluxurilor tehnologice zintă o altă prioritate a muncă, cu tot ceea ce le la furnizorii de piese de veriţi de utilaje: Costcl Is
semenea, secretarul ge de reparaţii a autobascu colectivului unităţii. Din trebuie. De asemenea, efec schimb şi materiale, la be- pas, Ion Bogdan, Ioan II
neral al partidului atră lantelor de 55 de tone. partea comitetului de tuăm zilnic, cum spuneam, neficiari. Important este Rahoveanu. Nicolae Ciama,
gea atenţia că pentru â Ce s-a făcut pînă în pre partid răspunde de acest un mare volum de trans că punem cu toţii umărul
înfăptui în cele mai bune zent în această direcţie ? lucru Eugen Bordean, port — respectiv ducem să ie rezolvăm. DUMITRU GHEONEA
condiţii programele şi Cele două dispozitive, conducerea întreprinderii masa minieră extrasă şi Din această .conlucrare,
planurile de dezvoltare pentru extras rulmenţi avîndu-1 reprezentant pe substanţele nemetalifere din eforturile şi. preocupă
pe acest an, pe anul vii conici şi cămăşi cilindri Gheorghe Barbu. Sînt an (minereurile, bauxita, cal- rile comune apar şi reali (Continuare în pag. a 2-a)
tor şi în perspectivă, tre — cu termene de reali trenaţi apoi şi aici mun
buie să trecem cu toată zare în februarie şi mar citori cu înaltă califica
hotărîrea la . înfăptuirea tie sînt deja puse în re, proiectanţi şi specia
programelor de organiza funcţiune. In aceste ziie lişti. De fapt, toţi aceştia
re ştiinţifică şi moderni se lucrează la finalizarea au participat şi pînă a-
zare a producţiei, pe ba dispozitivului de extras cum la punerea în prac
za celor mai noi cuceriri tamburi pentru motoare, tică a măsurii din pro
ale ştiinţei şi tehnicii. estimîndu-se ca în cîte- gramul de modernizare
Acestea sînt şi motive-' va luni să fie realizate şi din moment ce a fost
le pentru care ne-am celelalte repere ale mă realizată instalaţia pentru Orice oră bună de lucru — folosită
propus să vedem felul surii amintite. Rezultatul? debitat maselote din fon
cum organele şi organi Un spor de producţie tă albă înalt aliată (tor- din plin la întreţinerea culturilor!
zaţiile de partid din uni marfă pe an de 6,5 mi men, luna martie a.c.).
tate acţionează pentru lioane lei şi o reducere Tot. în această direcţie,
transpunerea în viaţă a a cheltuielilor materiale în prezent, se execută A plouat mu.lt şi în zona Conştienţi de acest lucru început din timp prima re-
tot ce s-a stabilit. O pri de 7,5 milioane lei. Pen instalaţiile de răcire a Haţegului. Ca urmare, car şi hotărîţr să obţină recol bilonare a acestora,, antre-
mă concluzie reieşită din tru a le dobîndi a fost bilelor în aer ventilat şi tofii, sfecla, porumbul, ce te sporite la toate culturile, nînd la executarea lucrării
dialogul nostru cu mem şi va fi nevoie desigur de pentru forjat corpuri de lelalte culturi au răsărit cooperatorii şi mecaniza pe doi dintre cei mai vred
bri ai activului de partid muncă şi strădanii, de măcinare. Se prevede un frumos şi se dezvoltă vigu torii de la C.A.P. Toteşti, nici mecanizatori — Silion
şi secretari ai organiza acţiunea conjugată a tu spor la producţia anuală ros. In acelaşi timp, însă, mobilizaţi de organizaţia Vlaic şi Doinei Duinitrescu
ţiilor de bază este aceea turor celor implicaţi. O de 1,2 milioane lei, în cresc şi se înmulţesc şi bu de partid şi de consiliul de — care au preluat cultu
că, intr-adevăr, la dovedeşte şi felul în caro condiţii calitativ superi ruienile. De aceea este ne conducere al unităţii,'parti ra în .acord global. Aceş
I.P.S.R.U.M. Deva se cau au înţeles să se achite de oare. cesar să se intre neîntîrziat cipă zilnic la lucrările de tia şi-au făcut cu răspun
tă intens noi soluţii, se această sarcină Alexan şi cu toate forţele la în întreţinere. „Unitatea noas dere şi hărnicie datoria,
depun eforturi susţinute dru Duducă, membru al VALENTIN NEAGU treţinerea culturilor, folo- tră — sublinia Viorel Ilian,
pentru ca cele 18 măsuri activului de partid care, sindu-se din plin fiecare inginerul şef al cooperati MIRCEA LEPÂDATU
stabilite pentru acest an împreună cu Constantin (Continuare în pag. a 2-a) oră bună de lucru în vei — are 160 de hectare
cîmp. plantate cu cartofi. Am (Continuare în pag. o 2-a)
t
Veteranii“ şantierului \
IN CUNUNA FRUMUSEŢILOR PATRIEI \
j fa p t e le d » « a n t ă , t t â u r e a fie r b in t e it e t a r i mereu in prima linie \
\
în ziua de 15' aprilie a.c. ceput lucrul prin nivelarea format din peste o sută de I.A.C.R.S. Hunedoara îm
s-au împlinit 10 luni de terenului, deschiderea dru muncitpri. preună cu colegul meu \
cînd constructorii hunodo- murilor pentru dragline. — Oamenii de bază ai Pamfil Pop — ne spune
reni de la Canalul Dună Am continuat cu amenaja începutului lucrărilor draglinistul Dinu Telişcă. s
re - Bucureşti au sosit la rea canalului-pilot pentru devenit astăzi „veteranii Am zis că rămînem o lună,
„Kilometru! 50-51", care devierea Argeşului, ceea şantierului nostru — " două. lată că au trecut \
r
le-a fost încredinţat spre zece. Muncim în schimburi, \
execuţie, în apropierea lo obţinem retribuţii bune. \
calităţii Goştinari, la pu CÎTEVA ZILE PRINTRE CONSTRUCTORII Ne-am obişnuit, ne place
ţini kilometri de Dunăre. HUNEDORENI DE LA „KILOMETRUL 50" aici şi... rămînem mai de \
— Eram atunci, la înce AL CANALULUI DUNĂRE-BUCUREŞTI (III) parte. Tot de la început \
put, 30 de oameni - îşi se află pe şantier şi co \
aminteşte tovarăşul Con legul Vasile Cociş, de la
stantin loniţă, organizato ce ne-a permis în scurtă za inginerul Salvador Stîn- C.S. Hunedoara. \
rul de partid al brigăzii. vreme atacarea lucrărilor gaciu, şeful brigăzii, şi el - Am acasă, la Deva, \
Am bătut ţăruşii începutu de excavaţii în albia rîu- numărîndu-se printre cei soţia şi două fetiţe, e-
lui. Ne-am amenajat pri lui, pe locul viitorului ca care au bătut ţăruşii înce \
ma baracă aici, în cîmp, nal. putului Ia „Kilometrul 50- GH. I. NEGREA \
pe malul stîng al Argeşu Astăzi, după zece luni, 51" al Canalului Dunăre — Foto N. GHEORGHIU \
lui. Gheorghe Ştefan, un brigada Hunedoara este Bucureşti. La manetele de comandă ale dragllnel, Vasile Cociş, de
destoinic buldozerist, a în un colectiv bine închegat, — Am venit de la (Continwo-p ir» ijoq o ?-o) la c. S. Hunedoara, aflat alei de la primul ţăruş.
