Page 6 - Drumul_socialismului_1989_05

Pafi 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Hotărlrea adunării generale - operativ

şi responsabil materializată
• 19,0
19,25 Agi
Adunarea generală din de care vorbim este rezul­ biroul organizaţiei a încre­ Organizare temeinică, mobilizare grame pi
luna ianuarie a organiza­ tatul firesc al preocupări­ dinţat unor membri de tehnia - s
ţiei de bază din sectorul lor colectivului de a ridica partid cu experienţă răs­ de bază,
uzinare a I.P.S.R.U.M. De­ permanent calitatea pro­ punderea pentru ridicarea susţinută la întreţinerea culturilor ! tenţia co
va, a adoptat o hotărîre duselor. Rezultatele obţi­ pregătirii profesionale a a- taţilor ag
care, printre altele stabi­ nute în ultimele luni în cestor tineri. Radu Bogdan, File do g
lea că ..Trebuie să se ac­ acest domeniu' atestă că Nelu Florea, Ioan Huh, (Urmaro din pag. I) vederea începerii praşilci urmează să se - treacă la ? 20,05 l
ţioneze cu mai mare răs­ sîntem pe urţ drum. bun, Dumitru Cazan sînt doar manuale.' Cooperatorii erau întreţinerea porumbului şi tiwlului
pundere pentru îmbunătă­ inclusiv în perfecţionarea o parte dintre cei care cîmp este posibil ca prima mobilizaţi la prăşitul sfe­ soiei, este necesar ca timpul tarea Ron
ţirea calităţii pieselor de formelor de acţiune ale bi­ zilnic coordonează activi­ praşilă manuală la sfeclă clei. . La această lucrare, bun de lucru în cîmp! în Tribuna e
schimb şi subansamblelor, roului şi organizaţiei de tatea tinerilor de la uzi­ şi cartofi să fie încheiată cei mai harnici s-au dove­ ferestrele dintre ploi, să intate •
precum şi a reparaţiilor la partid. nare. pe toată suprafaţa. De dit a fi Petru Popa, Con­ fie folosit din plin, astfel rial: „Co
maşinile unelte din dota­ menţionat că şi personalul stantin Buştea, Iulius Dan, îneît buruienile să nu dij- par". Pro
re". m din conducerea unităţii, Olivia işfan, Marica Popa, muiască recolta. viziunii b
— O asemenea hotărîre VIATA DE 1PÂRTID inclusiv inginerul şef, au Marioara Cărmăzan, care In condiţiile specifice a- jana Pop
— ne spune Aurel Tulbă- i;î;î m repartizate suprafeţe de oferă exemple bune de cestei primăveri, cu vreme Atanasov,
ceanu, secretarul comitetu- cultură în cadrul acor­ urmat pentru ceilalţi coo-, instabilă este necesar ca kov, Vera
' lui de partid din unitate, Care sînt aceste forme şi In ansamblul acţiunilor dului global. peratori. Avînd în vedere în toate unităţile agricole Petrova, i
este necesară înfrunt îm­ cum se acţionează practic ? dedicate materializării ho- Ieri dimineaţă, inginerul faptul că aici mai trebuie ianov, Ar
bunătăţirea calităţii pro­ Colectivul de urmărire tărîrii amintite, un loc tot şef al C.A.P. Leşnic, Gheor_ munca să fie temeinic or­ Episodul
ducţiei reprezintă unul a materializării sarcinilor mai important îl ocupă în- ghe Irimie, împreună cu efectuată grabnic praşila ganizată, toate forţele să tară o
dintre obiectivele noastre reieşite din hotărîri se văţămîntul politico-ideolo- preşedintele unităţii, Virgi- manuală pe aproape 10 ha fie mobilizate la efectua­ nai • 2:
cele mai importante. Toc­ întruneşte periodic şi ana­ gic, propaganda vizuală, nia Belea şi brigadiera cu sfeclă de zahăr, 6 ha rea în timpul cel mai scurt programu
mai de aceea insistăm să lizează felul în care se ac­ munca de la om la om, Verghelia Drăgan reparti­ cu sfeclă furajeră şi 25 de şi de calitate a pra.şilelor
care abordează mai frec­
fie materializată. De alt­ ţionează într-un domeni.u vent şi mai concret proble­ zau cultura de cartofi în ha cu cartofi, după care mecanice şi manuale. v
fel, atît la comitetul de sau altul şi stabileşte prio­ mele legate de calitate. De
partid, cît şi la fiecare or­ rităţile de acţiune. Aşa s-a asemenea, în cadrul discu­
ganizaţie de bază, avem o procedat şi în. privinţa ţiilor individuale, în func­
evidenţă clară a hotărîri- creşterii calităţii produse­ ţie de cerinţele noi care „Scutul dacic"-o binemeritată răsplată select:
lor adoptate şi urmărim ri­ lor, cînd s-a propus birou­ apar, se stabilesc sarcini GRAMUL
guros înfăptuirea lor. lui organizaţiei de bază prioritare de acţiune pen­ programul
Revista p
Discuţia cu Nicolae Iş- reconsiderarea sarcinilor tru comunişti. (Urmare din pag. 1) pentru profesorii Viorel şi sub genericul „Munţi, riuri, ricrul mol
toci secretarul organizaţiei concrete repartizate comu­ Maria Manolescu, Mircea sate" şi care e stadiul pre­ letln de
de bază de la uzinare, avea niştilor. In urma acesteia, Deşi s-au' făcut paşi im­ legendă (monumentele isto­ Lac. gătirilor ? pundem
10.00 Bii
. să ne convingă de acest în prezent, numărul mem­ portanţi în privinţa spo­ rice de la Ulpia Traiana - Expediţia este cea mai — Vom cunoaşte Munţii 10,05 Succ
brilor de partid care au
Sarmizegetusa şi ruinele Ce­
10.15
luci u. Au fost relevate pre­ răspunderi concrete în a- ririi calităţii producţiei, tăţii Colţ, despre care se nimerită modalitate de a Cibinului, rîul Sebeş cu Io-' Buletin Pul
mai sînt încă multe de fă­
dc
ocupări statornice pentru ceastă direcţie a sporit cut pentru ca, într-adevăr, presupune că, ar fi descrisă cunoaşte realitatea, natura curile şi aşezările din preaj­ lltica nor
ca măsurile stabilite şi simţitor. Marius Biciuşcă, să se poată afirma că la de Jules Verne în cartea patriei. Pentru copii este o ma sa şi satul Răşinari. Pre­ Ict) ’e ş
hotărîrile adoptate, precum bunăoară, urmăreşte creş­ I.P.S.R.U.M. Deva, proble­ „Castelul din Carpaţi" - şcoală a curajului, a solida­ gătirile au început de mult. (a, oii
Cîiiv„„tî p
şi cele ale organelor supe­ terea calităţii produselor n.n.); „...dar astăzi un Ho- rităţii, a autogospodăririi, o Pentru că e necesară o foar­ Din come
rioare, să fie în permanen­ ce se realizează la strun­ mele privind calitatea au mer modern (constată cu minunată posibilitate de a-şi te amănunţită documentare 13.00 De I
ţă în atenţia celor 6-i de gurile carusel, Vasile Cos- fost pe deplin rezolvate. uimire şi îneîntare membrii îmbogăţi cunoştinţele în a- teoretică pe domenii — is­ Avanprerr
Sele
comunişti, a ’ întregului co­ ma de calitatea celor de la Secretarul comitetului de numite domenii, de a-şi for­ torie, etnografie, hidrologie 15.15 15,10
rete;
lectiv de la uzinare, pe freze, Virgil Zelea de pie­ partid, Aurel Tulbăceanu, echipajului — ri.n.) ar trebui ma un puternic simţ al or­ ş.a. - pentru a şti precis mâne; 1G :
bună dreptate numită şi sele pentru maşinile din arăta că mai sînt proble­ să scrie mii de odisei despre dinii şi disciplinei, deprin­ ce avem de făcut pe teren. 10.15 Audi
u
„inima întreprinderii". dotare, şi exemplele ar pu­ me în ce priveşte materia­ şi mai multe mii de eroi ai deri practice utile şi de a-şi Apoi trebuie o bună aprovi­ Muzică poeţi
rile
fortifica organismul. Iar pen­ zionare cu echipament, cu
— Executăm o mare di­ tea continua. lizarea operativă şi efi­ zilelor noastre". tru mine personal, pe lîngă materiale şi alimente, mi­ •terip.oran
Uiri;,
de.
versitate de piese de schimb Avînd în vedere faptul cientă a hotărârilor. Este o — Intr-adevăr, răsfoind vo­ istorie, reprezintă o a doua nuţios calculate. Totul este ta econoi
şi subansâmble pentru u- că în secţie muncesc mulţi apreciere perfect valabilă luminosul album, bogat Ilus­ specialitate. prevăzut, pînă la cel mai apăr şi i
nităţile miniere ale Cen­ tineri, care întîmpină greu­ şi pentru organizaţia de trat, poţi înţelege cîştigul mic amănunt. Nu se , podte mea. Pr
tralei minereurilor Deva, tăţi în muncă, produc u- bază de la uzinare! imens pe care l-a reprezen• ■ - Ce veţi urmări in cea pleca la drum fără o foarte 18.00 Orei
sugestia
sublinia secretarul organi­ neori piese de calitate scă­ tat ultima expediţie pentru de-a XX-a ediţie a expedi­ precisă şi complexă organi­ Intr-o or,
zaţiei ’ de pârtiei. ITotărîrea zută sau chiar rebuturi —, VALENTIN NEAGU cei 14 membri -ai săi, cit şi ţiei „Sargedavei", a doua zare a expediţiei, o bună in­ poetic;
muzicală;
struire a membrilor' echipa­ letln de
jului, care pe lingă ' cunoş­
tinţe teoretice privitoare la
ceea ce vom studia la faţa
locului, trebuie să se pri­ SE
Sarcinile de • p&ftr ceapă şi la probleme de DEVA:
contabilitate, gospodărire
: : 1 J :!1 M p m c ls c a t o r ii (instalarea corturilor, 'pregă­ mare a’d
IiUNEDO
tirea mesei), de igienă etc.
secret
— O asemenea cunoaşte­ Trenul d
re a rigorilor unei expediţii (lern —
Ba-
întrecerea socialistă şi palmaresul de pînă acum TU Oi
vă îndreptăţesc să speraţi
ring,;
la un troleu şi pentru edi­ iembrie)
continuă la cote superioare ţia din acest an ? ■ Răfuiala
niu (Un
— Da, sperăm să aducem
CAN:
de calitate şi eficienţă Casei pionierilor şi şoimilor mea (Li
NEA: ,
patriei Deva un nou trofeu,
nlştlt (
omagiind astfel această CÂNI:
(Urmare din pag. 1) derurgice din Călan şi Hu­ deosebită formă de educare taţi (II
Lăcomie
nedoara, minele Livezeni, a copiilor, de formare a sen­ GURAB,
partid trebuie să figureze Lupeni, Dîlja, Aninoasa, timentelor de dragoste pen­ soldat (
liniile directoare sublinia­ Valea de Brazi, întreprin­ Muncitoarele Ircna Aszulos şi Mariana Stocsek, (Ie la scc|la de mobilă din Livezeni, tru natură, pentru patrie şi TIE: Tfl
(Patria);
te cu pregnanţă de tovară­ derile de tricotaje din Hu­ montează unui din produsele destinate exportului. oamenii ei. căra) ;
şul Nicolae Ceauşescu la nedoara şi Petroşani, de — Succes / Atac de
cultură
forumurile democratice, re­ prelucrare a lemnului şi de ren Rob
voluţionare din luna apri­ piese de schimb şi repa­ 1 Miracoli
lie a.c., vizînd perfecţiona­ raţii utilaj minier Deva, BRAZI:
rea întregii munci organi­ „Vidra" Orăştie, I.U.M. Pe­ Fruntaşii se menţin... in frunte SIMERI,
Nttrnbei
zatorice şi politico-edu na­ troşani şi altele trebuie şui); IL
tive, îmbunătăţirea activi­ să-şi organizeze mai temei­ (Urmare din pog. 1) 2 păşesc elegant prin ga Erou al Muncii Socialiste. ,,service", lucrători de ma­ ritului
(Lumini
tăţii economice şi sociale, nic munca, să acorde mai lerii, lăclnd loc combine Şi tot ei, cu toţii, au me­ re angajament. şi înaltă
ridicarea la cote superioa­ multă atenţie aprovizionă­ rate după Congresul al IX- lor să taie zdravăn din pe ritul de a ocupa locul I probitate profesională,
re a întrecerii socialiste, rii tehnico-materiale şi dis. lea al P.C.R. - producţia reţii laterali hrană preţioa intre unităţile carbonifere pentru care mina a deve­ VR
a realizărilor în producţie. ciplinei de producţie pen­ a crescut de la citeva sute să pentru energetică ş ale ţării şl pe primul tri­ nit insâşi existenţa lor.
De altfel, rezultatele ob­ tru recuperarea rămînerilor de tone pe an la peste un metalurgie. In marea corn mestru a.c. Raportul lor la La 1 Mai 1989, 'cu
ţinute în cinstea lui 1 Mai în urmă şl îndeplinirea milion. Mina Paroşeni a petiţie a hărniciei şl abne zi, in cinstea marii sărbă­ adinei semnificaţii istorice ■p Pentri
încă
şi în primele trei zile ale ritmică a planului. devenit una dintre cele gaţiel muncitoreşti, in aba tori a muncii: 10 000 tone şi politice - aniversarea a i amine
acestei luni de primăvară în acest context, rezul­ mai modernizate din (ară, tajele Paroşeniulul, cei mai de• cărbune extrase peste 50 de ani de la marea bilă, c
de majoritatea unităţilor tatele se cer măsurate pe­ colectivul s-a consolidat bun! s-au dovedit, in 1988, sarcinile' de plan. Contri­ demonstraţie patriotică, an­ noros. cu
ploi
industriale din judeţ sînt riodic, cu • exactitate, popu­ din mers, şl-a racordat din Ferenc Fazakaş, Mihai Băr- buţii mai însemnate : sec­ tifascistă şi antirăzboinică să, însc
o garanţie pentru noi şi larizate' în mod corespun­ an in an mai puternic for­ băcaru şi Vasile Cojocaru. toarele I (condus de Re- de la 1 Mai 1939 şi a 100 electrici
importante succese în con­ zător, prin toate formele spe­ ţele la activitatea de ex­ Şl cum fruntaşilor le stă mus Becuş), II (Ioan Bote- de ani de la declararea ca amiaza, la
slab
tinuare. Colectivele din în­ cifice muncii de propagandă, tracţie, situîndu-se frecvent bine... in frunte, ei şi-au zatu) şi III (Dorel Tămaş). zi a solidarităţii internaţio­ râturile
treprinderile amintite, deci astfel îneît întrecerea socia­ intre cele mai destoinice pe menţinut poziţiile pe podium - Dintr-un clasament al nale a celor ce muncesc cuprins
acelea care au înregistrat listă sâ-i situeze întotdeau­ ramură. şl în cinstea Intiiului Mai hărniciei şi abnegaţiei -, minerii de la Paroşeni de, iar
tre 17
succese în producţie, au na, în frunte, pe cei mai In galeriile largi, lungi, 1989. muncitoreşti de la mina au făcut nou legămint să-şi D im ine
obligaţia să le majoreze în buni, care să ducă mai de­ ca nişte veritabile bulevar­ întrecerea socialistă ii noastră - releva Ene To- amplifice strădaniile şi va pro(
fiecare lună, în fiecare zi, parte şi să transmită din de, agregate-gigant muşcă angajează insă deopotrivă lea preşedintele comitetu­ preocupările in producţie, La m
r
să-şi asigure, pînă la sfîr- mers ştafeta muncii, a hăr­ nesăţioase din straiele de pe toţi minerit, pe electro­ lui sindicatului din Între­ să obţină însemnate reali­ fi în /
şitul anului, poziţii frun­ niciei. cărbune. La comenzile u- mecanici, pe ceilalţi înca­ prindere - nu lipsesc, de zări in acest an, să se cu ceri
Pe aloc
taşe în competiţia hărniciei Aşadar, începe^ o nouă nor brigadieri al căror nu­ draţi a! întreprinderii. Ei mai mulţi ani, nici şefii de menţină intre fruntaşii in care V(
şi dăruirii în muncă, să etapă a întrecerii socialis­ me este rostit cu respect toţi sini autorii frumoase­ brigadă Viorel Posa, Mi­ întrecerea socialistă pe de ave
„puncteze" în clasamentul te pentru rezultate supe­ in mineritul carbonifer al lor realizări obţinute in a- hai Agoston, Ioan Cibea, ţară. taţlilc
pentru un loc onorabil în rioare în producţie. Să-i Văii Jiului, precum Miliai nii 1984, 1985, 1986 şi 1987 Neculai Popa, Mihai Şte- Ei ştiu bine că munca le formă
ninsoat
întrecerea pe ţară. urmărim zi de zi pulsul, să Bărbăcan şi Vasile Cojo­ care au situat constant fureac, Vasile Liuţă - de este preţuită, că distincţii­ fia mo
Toate celelalte unităţi şi, putem raporta, In cinstea cari), Ferenc Fazakaş şl I.M. Paroşeni pe primul la lucrările de deschideri le obligă, că fruntaşilor le cărl de
subinginerii
pregătiri,
şi
oră,
di
îndeosebi, acelea care în­ zilei de 23 August şi a Nicolae Andraşik, secţiile loc in întrecerea socialistă Ştefan Tudoran şi Ladislau stă bine... In frunte. Suc­ Pe aloi
registrează restanţe în rea­ Congresului al XlV-lea al uriaşelor complexe mecani­ pe ţară, fiind distinsă anul Hobina - din formaţia ces, în continuare, bravi rolog
lizarea sarcinilor de plan, partidului, rezultate de ex­ zate C.M.A. 5 H sau SMA trecut cu haitul titlu de mineri ai Paroşeniuiui! Pronce
respectiv combinatele si­ cepţie. -— ,