Page 2 - 1875-03

nalitate romana din Brasiovu, câ proprietarie ale dictiune ministeriale are aerulu de a fi hostile; dta tiunile, reclamele in scriau, totu la comissiunea
sc61eloru fandate si sustienute de ele, au castigatu pentru ce. centrale.
subventiunea României pe temeiulu unoru legate si Suntu aprdpe una suta de ani, decandu regii Deci, romanii se-si câştige de timpuriu cu-
donatiuni, făcute nu scdleloru, care pe atunci n’au Prussiei si regii Svetiei tramitu subventiuni pecu- noscintia despre cei remasi afara pre nedreptulu din
existatu, ci besericeloru romanesci gr.-resaritene din niarie la beseric’a evangelica nemtidsca din Bucu- conscriptiune, de o parte, dr’ de alta, despre cei ce
Brasiovu, successive, intr’unu de aprâpe trei sute de resci, immediatu, dra nu prin midiulocirea auctori- au intratu cu nedreptulu in conscriptiune, si se faca
ani, de catra cativa domni ai României si prin câ­ tatiloru romanesci, precum arata insusi parochulu reclamatiunile, — se censureze reclamatiunile făcute
teva familii de frunte, ale caroru străbuni au re- Deutschlănder in Monografi’a aceleiaşi beserice. In si se faca si obiectiuni, in contra aceloru reclamări,
pausatu si s’au inmormentatu aici in Brasiovu. anii din urma regele Prussiei a mai adaosu la acea cari nu suntu basate in lege. Totulu in scriau.
Ddra acelea donatiuni s’au fostu datu uitarei, pre- subventiune. Cu atatu mai vertosu ne simtimu indetorati de
catu tempu religiunea ndstra a fostu supusa la Reuniunea protestanta Gustav-Adolf tramite a face atenti pre alegatorii romani, la prescriptele
persecutiuni, dra in tierile romanesci a predominatu neincetatu subventiuni la comunităţile protestante de reclamatiune, cu catu, după parerea n6stra, la
despotismulu orientale. Dela 1858 inc6ce proprie­ •din--^Romaniia^ir^um^r^---------------- ■ " compunerea conscriptiunei alegatoriloru, s’a comissu
1
tarii bqsericeloru si ai scdleloru le-au scosu la lu­ La collectele si darurile care se făcu pe fia- din partea comissiunei centrale o gresidla f6rte es-
mina si au ingrijitu, câ val6rea loru se se restitue care anu, din tdte tierile catholice, atatu prin epis- sentiale, la esplicarea si aplicarea §-lui 3 pt. a) alu
intru ţotu coprinsulu asia, in catu valorile monetei cppulu r. catholicu din Bucuresci, catu si prin asiâ novelei electorali.
vechi inca se se fixedie in valdrea monetei moderne. numitele domnisidre englese pentru besericele si După acestu § suntu in cetati indreptatiti de
Qompnele ndstre au fostu silite se. cdra restabilirea t6te institutiunile r. cath. de cultura din Romani’a, a intră in list’a alegatoriloru toti aceia, cari posiedu
aceloru legate romanesci cu atatu mai vertosu, ca participară nu numai persâne private, ci chiaru si o casa supusa contributiunei, constatatdria celu pu­
in cei de antai 10 ani ai activitatiei scdleloru. n6- monarchi, intre cari la loculu antaiu Maiest. Sa c. cinu din trei bucăţi de locuintia.
stre, tdte supplicele prin care ceruseramu subven- et r., preainaltu care pentru institutulu domnisidre- Comissiunea centrale din Brasiovu a preceputu
tiune dela statulu, ai carii cetaţiani suntemu, si loru englese s’a induratu a da in a. 1860 la rna- legea asia: ca cele trei încăperi de locuintia, tre­
ale caroru greutati enorme le portamu, au fostu n’a superidrei contessei Anna Engel una miie de bue se fia trei odâi, — deci casele, cari au numai
respinse simplu, neconditionatu si nemotivatu. Mai galbini. dra in anii din urma pentru beseric’a si d6ue odâi, un’a cuina sdu tinda, nu le-a privitu
tardfu ni s’au applacidatu in dilele lui Schmerling seminariulu catholicu din Bucuresci cateva mii de câ atare posessiune, carea da dreptu electorălu.
preâ modest’a suma de 3000 fl., inse si acesta nu­ florini. Sume considerabile se transmitu din Un- După parerea ndstra explicatiunea acdst’a a
mai in mo.du. provisoriu, de adi pe mane; dra. gu- gari’a pe fia-care anu pentru besericele si' scdlele legei este falsa, ca-ce intre cele trei piese (bucăţi)
berniulu actuale ne-a pusu nesce conditiuni, prin ciangailoru maghiari din Moldov’a. Se mai dau si ale locuintiei este de a se numerâ si cuin’a sdu
care, ddca acele s’ar’ fi r.ealisatu, contractiilu nostru alte subventiuni anuali, si nu scimu câ acelea se tind’a. Combinandu § 3 pt. a, cu legile despre
din 1851, cum si caracterulu confessionale alu scd­ şe fia transpusu numiteloru comunităţi prin aucto- darea de case, si cu cele ce s’au vorbitu in diet’a
leloru n6stre, erâ se fia anullatu. Sasiloru de con- ritatilş tieriloru romanesci. . , Ungariei cu ocasiunea pertactarei acestui §, chiaru
fessiune evangelica s’au applacidatu in anii 1852 Cu tdte acestea, Efori’a departe de a^se oppune de ministrulu de interne, trebue se afirmamu, cumca
e t 4 , sute de mii iu favdrea scdleloru, fora nici una la intimatulu onorabilelui ministeriu ungurescu, -si cu scdterea cuineloru si a tîndeloru, din 'numerulu
;
-
conditiune, dra pentru sc61ele confesşionali si alte ia numai voia a reflectă, ca in anii 1 8 6 8 — 9 , pr.e pieseloru (bucatiloru) locuintiei; s’a comissu prin
institute deculţura, cu limb’a maghiara, s’au datu candu onor. consulatu avea aceeaşi missiune de a comissiunea centrale electorale din Brasiovu, o cal-
si se dau neincetatu, pe fia-care anu, sume consi­ pretende, câ subventiunea se se dd numai prjn mi­ .(ftif&şjpl ,8lnemeşei «elevAsnifo)
derabili, dra-si de cute de mii, fora câ statulu se diulocirea sa, ministeriulu romanescu a respunsu: Cu atatu mai vertosu trebue se o afirmamu
se fia incercatu a le cassâ dreptulu de alegerea „Fdrte bine, inse numai sub conditiune de recipro­ acdst’a, ca-ce in alte cetati din Transilvani’a, si a-
professoriloru, sdu a le margini, ori chiaru supprime citate perfecta.* Si fiendu-ca reciprocitatea nu s’a nume in Clusiu, (si clusianii st’au maD ’âprdpe de

limb’a din sc61a. Croatiloru si serbiloru li s’au datu, numitul u ministeriu a continuatu a numerâ legislatorii unguri, decatu brasiovenii), intre cele trei
lUiniDlifţ 100 iUo- io IJIISJOuTuBaTÎ JÎB îtf fJJiîy
recunoscutu şi santionatu autonomi’a deplina pe in- subventiunea immediatu, sub conditiunile pe langa piese de locuintia s’au numeratu si cuinele (tindele),
tregu terrenulu instructiunei publice, şi li s’au la- care se votase, si care s’au, publicatu mai de după cum se vede din instrucţiunea catra alegatori
satu dreptulu de dispositiune libera presta cateva multe °ri. •• • ’L* publicata din partea comissiunei electorale centrale
n
milli6ne din veniturile provinciijoru locuite de ei. Se pdte intemplâ, câ unu altu ministeriu mai de acolo, in ambele diuaria maghiare din Clusiui
Numai naţiunea romandsca se mai vede inpinsa si pucinu indulgente, se insiste de nou pe langa dre­ :: Deci noi indemnamu pire cei, ce voru possiede
detienuta in acea stare demna de compătimire, in ptulu internaţionale de reciprocitate perfecta; dra casa contributionale, constatatdria din ddue odăi si
care densa e necessitata a luâ bâtiulu de peregri- ddca acelu dreptu nu se va recundsce statului ro­ o cuina, ori tînda, si nu s’au susceputu in conscrip­
nagiu si a cere midiuldce de cultura dela popdrale manescu, consecentiele cele mai funeste au se lo- tiunea alegatoriloru, câ se reolame la timpu, cu a-
si tierile vecine, precum a fostu necessitajţa a re­ vdsca mai antaiu in scdle.le ndstre, prin sistarea to­ tatu mai vertosu, ca-ci reclamatiunea o potu face
curge in trecutu pe tempurile crunteloru persecut tale a subventiunei» conformu §-lui 44 art. XXXIII—1874, si coilec»
tiuni religidse. Ea este supusa la contributiuni Noi inse suntemu prea determinaţi a ne sus- tivu, adica cu totii intrun’a si aceiaşi reclamatia.
r
m m :jqoos cgnni,« ia-ea .ha. ‘tnlaol■ • .uoolniii.u i
abnorme de bani si de sânge, ddr’ din tdte acelea tiend scdlele ndstre romanesci, de caracteru Confes­ t i;
pentru denş’a cadu numai farimituri, câ din gratia; sionale, si precum in secolulu, trecutu preoţii no- fcv) iBfliu 0(ilOl UIO& inOiîO^iL «fJ£OiQ ic ţjj£fl
B r a , . s i o v u , 2. Martin n., Din caus’a inchi-
si câ umilirea se fia simtita cu atatu mai amaru, strii de aici si protopopulu Balomiri dela Sebesiu
derei totale a passagiului spre Ronjani’a prin ne
se punu conditiuni, pe care nici-unu poporu ajunsu au luatu a-mana bâtiulu de peregrinu si au calcatu
mai audit’a cădere de nea si aglomerarea ei prin
la conscienti’a de se-ne nu le va potd acceptă de prin tdte tierile de religiune orientale pana in fun-
orcane terribili ne lipsescu pana astadi pe siepte
buna voia, fora a-si calcâ insu-si in pitidre demni- dulu Russiei, asia vomu plecă noi, sdu vomu porunci
dile, 14 expeditiuni de posta, dra dela noi spre
fiiloru nostrii câ se place la c e r ş i t e , in tdta
ta.t e.| SFPPKărififl «enedi6as eh ase! o elidisaou Romani’a stau cinci in Predealu si patru aici. Co-
;
Prin susu laudatulu intimatu alu Exc. Ydstre Europ’a, in numele c i v i l i s a t i u n 8 i s i a l u l i ­
merciulu sufere infricosiatu. Une mărfi de asia
se comitte acestei Eforii, „câ in t6ţe afacerile re- b e r t ă ţ i e i n a ţ i o n a l e s i r e l i g i o u a r i e . Yomu
numit’a b r a s i o v e n i a s’au vendutu pana la celu
feritdrie la ajutoriulu din cestiune, se se folosdsca c e r ş i , dâra vomu spune si căuşele pentru care
din urma petecu. De alta parte se auţle si de fa­
eschisivu de intrevenirea consulatului austro-ungu- amu plecatu la c e r ş i t e ; dra popdrale Europei -si
limente noue, de si nu considerabili. Se speramu,
rescu din Bucuresci,* si apoi ni se interdice strinsu, voru dâ veridictulu loru, care suntemu convinşi, ca
ca circa in diece dile pasşşgiulu se va deschide,
„câ nici o corespondintia immediata cu regimulu va sunâ numai in favdrea ndstra etc. etc.
si atunci comerciulu va luâ drasi sborulu seu, ca-ci
României se nu. se inţretiena; * in fine se adauge,
de duoi ani inc6ce a suferitu greu destulu si per-
„câ trimiterile de ori ce feliu, ce ar’ veni din par­
tea regimului romanescu pentru scdlele ndstre din Brasidvn in 3 Martin n. 1875.
Brasiovu, se Yi se aduca fora amanare la cunos- (■—) In vr’o cateva dile, după cum aflaramu,
cintia, spre a potd face aratare offic.idsa la inaltulu conscriptiunea alegatoriloru din cetatea Brasiovului Brasiovu in 3 Marte st. n. 1875.
ministeriu.* pentru diet’a din Pest’a, va fi espusa la vederea După mari dureri si îndelungate chinuri s’a
0
Efori’a in calitatea sa de mandataria si cor- publicului, - nascutu in fine noulu ministeriu ungurescu. Erâ
poratlune executiva, nu va lipsi din partea sa a De sl pre calea publicaţiuniloru voru fi instru­ de prevediutu, ca din unu caote asiâ de oribilu,
transpune acestu intimatu intru tdtu coprinsulu seu iţi cei indreptatiti, despre dreptulu de reclamatiune, din o plamaddla asiâ de incarcata de nesuferibile
la sinddele celoru duoe comune besericesci câ pro- ne simtimu totuşi indemnati a trage atenţiunea a- miasme, nu potea se se aldga ceva bunu si durabilu.
prietarie a le scdleloru, spre a deliberâ cu precel- legatoriloru roţpani la acea impregiurare, ca după Noulu fetu alu estremeloru opintiri din partea ce­
lentia asupra pârtiei din urma, si a-si supune opi- Novell’a electorale § 44, ori ce reclamatiune trebue loru ce s’au indulcitu de avantagiele poterii eşecu-
niunile loru la cunoscinti’a Excel. Y6stre. Dâra predata in s c r i s u comissiunei centrale electorale tive de stătu, este unu monstru carpitu din ele­
Eforiei se-i fia permisu a reflectă din partea sa la in 10 dile, după espunenerea conscriptiunei la ve­ mente eterogene, din dmeni vechi si nuoi, cari după
una singura inpregiurare, ca adeca in acpstu ramu derea publicului, si cumca, conf. § lui 45, ori cărui trecutulu loru nu oferu nice o garanţia, ca voru fi
alu dreptului internaţionale nu existe nici-unu feliu indreptatitu la alegere, ei sta io voia, câ in 20 de capaci a-si implinf missiunea si a nu sucumbe sub
de reciprocitate, si ca prin urmare, asemenea inter- dile dela espunerea conscriptiunei, şe-si faca obiec- greutatea sarcinei ce au luatu asuprasi.