Page 3 - 1875-03

Presiedinte alu cabinetului este B d 1 a W e n k- loru lui Tisza, unu semtiu de dorere ne cuprinde tare, asilulu Elen’a, de care a remasn incantatu, si
b e i m, fostu ministru langa pers6n’a Domnitoriului, anim’a; ddr’ cu t6te aceste asecuramubsi noi din alte stabilimente ce avemu.
Colomanu T i s z a ministru de interne; Colomanu parte-ne pre domnii unguri, ca asta-di nu ne mai Pre catu scimu, d. ministru alu Spaniei duce
S z d l l ministru de financie; br. Ludovicu Sirnd- spariamu de ciuhe, nice nu ne mai aruncamu or- cu sine cele mai bune impresiuni si suveniri despre
naţiunea ndstra, famili’a nâstra domnitdre.
nyi ministru de comerciu; Bdla P e r c z e l ministru bisiu in braciale promissiuniloru amagitdrie: apoi
Acdsta visita va servi de preludiu spre a se
de justiţia; Tamasiu P e c h y ministru de comupj- iptemple-se cu noi, ce se va intemplâ, ca-ci celu
stabili, pentru viitoriu, mai frecuente si mai strense
catiune; Aug. T r e f o r t ministru de culte si in­ pucinu vomu avd cons.olatiunea de a fi persistatu legaturi intre Romani’a si o tidra amica si consan-
strucţiune publica;. Ş z e n d e Bdla ministru■ pentrq in lupta pana la unulu si pana la o picătură . . gena câ Spani’a. foM
aperarea tierei si P e i a c e v i c i u ministru croatu. mini 0 âiAiaî ifioliflâ nlinetoawa' .w .niioiatfenm 1 In F r a n c i ’ a r e p u b l i c a n a in fine aduna­
1
Acest’a este productulu scremetului indelungatu, a- rea naţionale a primitu in 24/2 si art. Y, ce mai
cest’a resultatulu conferintieloru si negotiatiuniloru Monstruosulu processu Offenheim s’a inchiatu. festa din proiectulu legei pentru senatu, cum atin-
Ce le credeamu infinite. Cine cundsce valdrea a- Şaţnbeta in 27. Fauru a. c. camer’a juratiloru din seramu in nr. tr., cu 448 in contra la 241 vo­
Yien’a a pronunciatu verdictulu, prin care cavalerulu turi ; si după acdsta se treci! la consultarea asupra
cestoru barbati si cugeta apoi la situatiunea critica
Offenheim este eliWatu de crim’a de, insielatiune. proiectului de lege despre organisarea potestatiloru
si anormala, ce a prinsu radecine adunci in sinulu
Ya se dica, omulu care in cursu de mai mulţi ani publice. Se sculă aici Laroche Jacquelin si de-
semi-statului uogureacu, acel’a va potd prea usioru a sciutu se amagdsca o societate intrdga de notar chiarâ in numele roialistiloru adu monarchistiloru
se-si faca idea despre indelungat’a vidtia a acestui bilitati si dmeni cu avere, iqtelligenti si astuti; intre altele, ca republic’a redicata in contra impe­
nou cabinetu. Compusu din elemente eterogene si acestu omu, care a sciutu se-si agonisdrca o colos- riului va readuce drasi imperati’a; pentru ca numai
din 6meui diletanţi, acestu ministeriu n’are se tra- sala avere din sud6rea altor’a, s’a priceputu in finei monarchi’a legitima va potd da Franciei libertatea
a elude si chiaru rigdrea justiţiei. Elu a sciutu se si marirea sa. Cu tdte aceste art. I din acestu
idsca câ »e vdda naea statului ungurescu scapata
dd processului seu form’a unui actu de rancore, proiecţii se primi fora opositiune, art. II, care suna,
de naufragiulu ce o amenintia. Ddca lui Ghyczy
intentatu contra sa din partea ministrului Banhans ca presiedintele republicei se denumesce pe 7 ani
nu i-a successu nice o reforma financiaria, cum va si prin acdst’a nu numai ca a scapatu. de sub greu­ si se pdte realege, inca se primesce cu 433 contra
succede atunci tinerulpi Ş^dll? Apoi qrqfiq <?|neva, tatea acusei, ci si-a resbunatu insu-si contra minis­ 262 voturi. Wallon aduce unu art. câ adausu la
ca fusiunea partiteloru va se aiba vr’o durabilitate? trului, care mai înainte de a se aduce verdictulu acosta, care inse se concrede unei comissiuni spre
Este cu nepotintia. Neintielegerea si discordi’a se in acestu processu si-a cerutu unu concediu de vr’o cercetare mai adunca, si adunarea primesce mai în­
doue lune, spre a caletorf la o clima sudica mai colo art. III, IV si Y ai acestei legi, respingunduse
va ivî la prim’a «qestiune momentdsa. Este nena-
blanda, de unde apoi se aiba ocasiunea a-si sub- inse amendamentulu lui Colombe.tu, care pretendea,
turalu, câ o partita intrdga, care de ani siepte in- câ neci unu membru din fdştele familii domnitdrie
sterne si demissiunea. In decurşulu pertraptarii
cdce lupta contra sistemului actualu, se vinş asta- Ofenheim n’a intrelassatu a âccentuâ si aceea, ca se nu se pdta alege de prpsiedente si inca acesta
di numai de dragulu corifeului seu Tisza si se a- dinsulu câ directoru generalu' alu liniei ferate Leo- se respinse cu 543 incontra la 43 voturi mimai.
' r r r ^ j iiifirfli âR T/ijJ A jlOlOflOOCI i()|) IQ ll
a
dere cu trupu si sufletu la aceea ce a combatutu. pole-Cernauti si Cernauti-Suceav’a-Iassi a âdusu in MONTENEGRU. Foi’a oficiale din Cettinea
In alte impregiurari,' candu vistieri’» statului ar’ fi Austri’a unu capitalu strainu de 176 millione scrie, ca affacerea dela Podgoriti’a s’ar’ potd consi­
plina si candu ar’ fi posturi grase de implutu, s’ar’ florini si pre fia-care anu a data panea do tdte deră câ complanata, inse cu tdte aceste conflictulu
:
1
dilele unui numeru de 10 mii suflete. — Astfeliu trebue se se privdsca câ acestiune deschisa. Cesti­
potd admite in TJngari’a si acdsta anomalia, asta-di
scapa furii cei mari de puscaria si de streaugu. unea se va re861ve definitivu numai atunci, candu
inse, candu lefile officialiloru trebpescu supuse la Turci’a-si va implinl detorinti’a si va pedepsi pre
dneo£
dare grea si candu posturile, create mai multu pen­ criminalistii condamnaţi; la din contra totu forti’a
tru mameluci, trebuescu reduse, ca-ci ddca nu rui- ( T u r c i ’ a s i R o m a n i ’ a ) . Tocma citimu din ;lruta va avd se decidă. Inse Turci’a cu greu va
n’a si perirea este secura, asta-di dicu, este cu ne­ diariele străine, ca Angli’a si Franci’a sprijinescu mai potd se-si implindsca acum detorinti’a facia de
potintia a punş mari sperantie in fetulu ce s’a nă­ remonstratiunile Porţii otomane, care le fach acdsta condamnaţi, pentru ca dilele trecute au scapatu din
scuţii din confusiunea dileloru trecute. . . in Madridu, pentru ca noulu rege Don Alfonso a carcerile din Scutari si cei din urma trei inşi jude­
ţ caţi la mdrte pentru macelulu dela Podgoriti’a.
Apoi cauş’a nationalitatiloru inca nu pdiş a-j notificatu officiosu suirea pre tronu si Domnitoru­
lui României Câ suveranu. Pdrt’a adeca năcăjită
steptâ nice o ameliorare fiela n6u’a peticitura. mi­
pentru acestu passu alu regelui, nu va a recundsce
nisteriale. Lui Wenkheim i lipsesce si spiritulu 'si. Din g i u r u l u B r a s i o v u l u i
pe Don Alfonso câ rege deocamdată, p6ţe ca nu­
anim’a de a întreprinde ceva in asta privintia, dra mai pana -si va prinde visulu cu man’a. < 12 Febr. 1875.
Tisza este imbetrânitu in esclusivismulu si cheâuvi- Ce e dreptu, după „Pressa* se facil mare ce­ Scimu, ca Cestiunea ocupării parochieloru e
nismulu' seu magbiaru; elu şcie numai un’a şi remonia la primirea ministrului Spaniei candu ve­ întemeiata in statutulu organicu, apoi in mai mulţi
.ŞCUr^,; . w X nise in Bucuresci se notifice cele dise. lilcca cum paragrafi din regularea parochieloru dela 1 8 7 3 ; in
descrie „Pressa* acdsta primire: ambele aceste asiedieminte acesta cestiune e regulata
,Romanii, ddca nu se semtu bine in Maghia- atatu de bine, incatu, pentru înflorirea institutiuni-
Dlu Cipriano del Mazo, ministrulu Spaniei’ a
ri’a cea liberala, se se duca la Bucureşti.* Asiâ loru besericesci nu remane alfa de doritu, decatu
ajunsu in capital’a ndstra in diu’a de Sambata la
ceva cu greu se va potd intemplâ vre-odata, Hnse numai, câ si organele administrative se fia totu
12 dre. Escelenti’a S’a a fostu insocitd dela frun-
:
dre nu se ar’ potd intemplâ câ Bucurescii se tari’a ndstra de d. inspectoru generalu alu liniei asia de corecte in oflciulu loru, precum suntu de
vina si la Romanii de dincdce de Buceciu si Rete­ ferate Al. Catargin, si de d. Latiescu prefectulu chiare dispositiunile legii,
zatul Si ce va dice atunci d-lu Tisza? De buna politiei de lassi. La gar’a Bucuresci a fostu in- Adeveratulu scopu alu c o n s t i t u ţ i o n a l i s m u ­
sama ar’ protestă, precum protesta asta-di tdta diur- tempinatu de d. Blaremberg, prefectulu politiei, si l u i in beseric’a n6stra numai atunci se va ajunge,
de d. M. Mitilineu, secretariulu generalu alu mini­ candu pe langa l e g i l e b u n e se voru aflâ si
nalistic’a maghiara contra modestei subventiuni de
sterului afaceriloru străine. organe esecutive, care se le aplice cu tota rigârea
15 mii franci, ce Camer’a din Bucuresci a votatu posibila. Pe catu tempu inse caşurile de neobser-
D. del Mazo s’a coboriţu la Grand Hotel de
bes. S. Nicolae si gimn. rom. din Brasiovu, e Inse cu varea legiloru voru mai fi la ordinea dilei, se nu
Bulevardu, un’de i se ' preparase apartemente. A
asemeni idei si principie nu credemu câ d-lu Tisza d6u’a di Dumineca, la 1 6ra si jumetate, ministrulu ne prd facemu illusiuni facia de e r ’ a c o n s t i t u ţ i o ­
se p6ta pune base la o Maghiafia europeana. Spaniei a fostu primitu, in audientia oficiala, de n a l a , ci se ne grabimu cu micu cu mare a sari
intru aperarea l e g a l i t ă ţ i i .
Oâ contrastu facia de ideile professate de d-lu catra Mari’a Sea, fatia cu d. ministru afaceriloru
Tisza, acum ministru a)u affaceriloru interne, inre- străine alu României, si cu cas’a civila si militari» bi>' Aceste premise, producu aici unu casu, care
a Măriei Sale. A fostu condusu la palatu in tră­ după a mea părere constitue nesce grave abateri
gistramu aici cuprinsulu unei brosiure, care a apa- dela decisiunile consistoriale si chiaru dela prescrip-
sură domndsca si cu escorta de ondre. D. del Mazo
rutu dilele aceste in Budapest’a si care este adres- tele legiloru besericesci. Eu me marginescu a p r o ­
a inmanuatu Măriei Sale scrisdrea prin care Maje-
sata catra poporulu patriei cu scopu, de a chiarnâ statea Sea regele Alfonso XII i notifica suim sea d u c e acestu casu, fora câ se iau partea cuiva sâu
acasa pre celu mai mare patriotu maghiaru, pre pe tronu. _ se acu8u pe cineva ; onor. publicu cetitoriu se judece
T
Ludovicu Kossuth. In acdsta brosiura, alu careia ! ‘ D. ministru a fostu recondusu la otelu cu insusi. pffg
auctoru e Erba Odescalchi Incze, se dice, ca nu­ acel’a-si ceremonialu. In comun’a Resnovu, din protopopiatulu Bru­
nului, devenise la an. 1872 o staţiune de preotu
mai Kossuth pdte se fia in stare a scapâ patri’a în cursulu dilei d. del Mazo a facutu vişite vacanta» Protopopulu d. I. M e t i a n u tienh la
maghiara din ticalosi’a in care se afla si a o feri la dnii miniştri si la dnii representanti ai puteri- 25 Ian. 1874 sinodu parochialu cu poporulu din
de periclulu ruinatoriu ce o amenintia. Imji LfonRjnj g ni'nsiehaoîal Resnovu, in care se decise câ la staţiunea vacanta
Sdr’a a fostu, prandiu de gala la palatu in ondr
Ou priVîte la 'cestiunea nationalitatiloru bro- se se admita numai clerici cu 8 clase gimnasiale.
rea dlui ministru alu Spaniei. Ori-cine a pututu
siur’a asecura, ca Eossuth pune mare pondu pre Acesta decisiune s’a aprobatu si din partea mări­
cundsce pre acestu distinsu barbatu care are o po- tului Consistoriu archidiecesanu.
bun’a intielegere intre popdre ce constituescu acestu sitiune inalta in patri’a sea, a fostu incantatu de
Pre de alta parte, d. invetiatoriu la scol’a din
atatu; elu tidne, ca cestiunea nationalitatiloru ar’ fi manierile sale elegante si de forti’a intelegintiei
Satu-Lungu, D» N. nascutu in Resnovu, dorindu se
de a se deslegâ, fora a descompune tidr’a; dinsulu sale, si mai alesu de bun’a opiniune ce a capetatu concurgă si densulu la numit’a staţiune si nein-
:
,:i
nu se sparia nice chiaru de intrebuintiarea limbe- dela tidr’a ndstra. ) : vi. -- . . trunindu un’a din conditiunile reclamate pentru o
loru naţionali in parlamentu, precum nice de aceea, In altu numeru despre plecarea lui; parochia de clas’a prima, se adresâ cu o petitiune
ca acolo, unde nationalitatile locuescu in humeru Escelenti’a Sea d. del Mazo, ministrulu Spa­ catra maritulu consistoriu, câ se-lu admita la con-
;(
niei, a plecatu eri (8 Februariu) din cpital’a ndstra,
compactu, comitatele se potu arondâ după iuteres- cqrsu. Maritulu Consistoriu prin harti’a sa din 17
spre a se intdrce la Yien’a. noîfcl, - Aprile 1874, nr. 1060, incuviinfiâ cererea d-lui
sulu loru.? — Cu privire speciala la Romani dice,
Greutăţile circulatiunei drumuriloru de feru a D. N. pe bas’a dîspositiuniloru pentru regularea
ca ungurii au mare interessu, de a sta in cele mai
retienutu pre d. del Mazo ddue dile mai multu in parochiiloru dela an. 1870 § 16 ect. Prin urmare
amicali relatiuni cu Romanii de presto Carpati. capital’a ndstra. Acestu tempu l’a intrebuintiatu pe d-lu D. N. nimiou nu-lu mai impedecâ d’a se
Punendu aceste asecurari in faci’» aberatiuni- spre a visitâ museele, bisericele, stabilimentele mili­ presentâ la concurau. Densulu, sosiudu terminulu