Page 3 - 1875-04

siunea desbateriloru referitdrie la senatulu impe­ strinsu unii de alţii si se ne spriginimu ai ajutamu noscut’a-ve intentiune de a promovd cultur’a popo­
rialii. reciprocu; ca-ci ceilalţi compatrioţi ai noştri, tie- rului nostru, parte din deosebita consideratiune ca­
Manecandu din acelu punctu de vedere, câ se nendu-se parte de elementulu germanu, care este tra lipsele si neajunsele nâstre: credemu, ca ne
implinimu numai una prea plăcută datoria, candu
vedu odata opiniunea publica maghiara libera si j tare atatu prin numerulu seu de vr’o 46 milli6ne, venimu a ne esprime prin acdsta in numele între­
emancipata de ideile sinistre ce le nutresce facia de catu si prin cultura, — parte de elementulu celu gului poporu romanu din comun’a n 6stra — cea
romani, am aflatu sa acestu scopu are inaintea mea poternicu alu slaviloru, care trece preste 60 mil- mai cordiala multiamita si recunosciintia, pentru
o insemnetate asiâ de mare, incatu n’arn intrelasatu li6ne, numai prin aceste legaturi de sanga cu ve­ frumbsele si pretidsele recuisite, cu qari a-ti bine­
a me folosi de ocasiune, spre a contribui după mo­ cinii noştri poternici au o mare garanţia pentru voitu a ne provedd scdl’a.
destele mele poteri catu de pucinu la ajungerea; asecurarea viitoriului loru; din contra inse ungurii, Dumnedieu se Ye tiena la mulţi ani spre glo-
ri’a si mangaiarea natiunei nâstre — câ pentru
lui; nu m’am sfiitu a mi redicâ cuventulu si a in- \ cari chiaru după datele statisticiloru proprii nu
t6te intreprinderile si lucrările in folosulu ei se
airâ aici pre facia atate lucruri neplăcute, incatu j numera mai mnltu de 6 miHi 6n.e si trei sute de
seceraţi recunoscintia si multiemite de memoria e-
prin acdst’a m’am espusu periclului, câ aceia, cari mii, apoi elementulu romanu, care in monarchi’a terna.
suutu pucinu dedaţi a judecâ calmu si fora pa - austro-maghiara nu ajunge la trei milli6ne (sdu ddca Nu potemu retacd recunoscinti’a ce o datorimu
1
tima, se-mi esplice reu sincer'a si bun’a mea i n - . vomu computâ asemene după datele statisticiloru si M. on. si iubitului nostru Par. protopopu Io anu
tentiune. : proprii pfA toti romanii, cari politicesce suntu im- V. R u s u , carele asemenea cu parintdsca ingrigire
Nu m’am sfiitu a face acdst’a, pentru ca după partiti in trei parti, inca nu vomu aflâ mai mulţi
face acdst’a, pentru ca după a facutu f 6rte multu la edificarea scblei ndstre —
necrutiaDdu spessele călătoriei sale si ajutandune ai
parerea mea, pana candu nu voru dispard acele idei de 10 inillidne), cum ni vomu potd imagină, râ a-
intortocate ce ungurii le nutrescu facia de aspira- ceste colonie, strimtorite de d 6ue elemente mari de cu sfaturi parintesci in asemene causa. —- Tiena-lu
Dumnedieu si doned’A natiunei ndstre mulţi aseme­
tiunile si tendiutiele romaniloru si pana candu ei preste 100 millidue suflete, se-si p 6ta asecurâ in­ nea părinţi I — Cari staruescu a provedd poporulu
nu voru cunOsce si apretiâ a d e v e r a t e l e cause dividualitatea loru naţionala si chiaru pre langa cu fantana de lumini prin infiintiarea de scoli. —
ale nemultiumirii romaniloru: pana atunci abiâ se cele mai bune resultate pre terenulu progressului, Datu din siedinti’a senatului scolasticu paro-
p6te cugetă, câ intre elementulu maghiaru si celu se nu cada victime ale desnationalisarii si contopi­ chiale tienuta in B6rta in 2l/9 Marte 1875.
romanu se p 6ta avă locu vr’odata armoni’a si bun’a rii in marea elementeloru străine? Astfeliu alipirea P a u l u P o p e s c u m/p
intielegere. Si acdst’a este f 6rte naturalu, ca-ci fratidsca si spriginulu imprumutatu nu este numai parochu gr. cath. câ presied.
ddca ungurulu considera pre romanu de neimpaca- de mare folosu, ci este, asiâ dicundu, o c e ş t i u n e
bilu inimicu de m 6rte, atunci fora iudoidla ca elu d e v i d t i a pentru amenddue aceste elemente. f VICTORIA I. LAPEDATU n. ER. VERZEA
va cautâ a se fortifică contra inimicului seu prin (Va u r m â.) in urm’a unui morbu indelungatu si după imparta-
totu feliulu de valuri si siantiuri de aperare, va sîrea cu sântele taine, a incetatu din vidtia Joi sd-
cautâ se slabdsca pre inimiculu seu pre t 6te calile r’a, la 20 Marte st. v. in etate de 19 ani, in alu
si prin t 6te mediulâcele, i va margini influinti’a T u r d ’ a 9/21 Marte 1875. (Processulu lui treilea anu alu fericitei sale casatorii.
Davidu Cugleriu!) In anu 1872 sub cursulu ale-
asupra affaceriloru publice si -lu va iinpedecâ in geriloru la diat’a din Pestea iu urm’a conclusului Neconsolatulu ei sotiu, I. L a p e d a t u , necon­
orce progressu si desvoltare; prin acdst’a, firesce, congressului naţionale romanu din Alba-Iuli’a, ar- solaţii părinţi E r e m i a s i C a r o l i a Y e r z e a , A -
nemultiumirea romaniloru se alimentdza din ce in chithectorulu Davidu Cugleriu din Turd’a, câ natio- l e c s e s i A n a L a p e d a t u , fraţii ei Va 1 e r i u ,
T i t u s i Ş t e f a n u , surorilie E u g e n i a s i E l e n a ,
ce si mai tare, asia incatu ei inca trebue se observe nalistu romanu, care totu-deauna s’a luptatu multu precum si ceilalţi consângeni ai reposatei insciin-
facia de maghiari o positiune de aperare; nemul­ pentru binele natiunei romane si se lupta si astadi, ţidza cu anim’a sfasiata de dorere despre acdsta
a fostu acusatu de catra maghiari la trib. reg. de
tiumirea se manifesta apoi si in foile romane in perdere adancu simtita.
I-a instantia din Turd’a, câ conturbatore de liniş­
modu totu mai pregnantu, apoi foile maghiare inca tea publica, pentru ca ar’ fi indemnatu pe popo- Remasitiele pamentesci ale reposatei radican-
nu procedu altmintrelea, si de cate ori vinu in pu- rulu romanu se stb pe lenga passivitate. — duse din locuintia, strad’a Scheiloru Nr. 124, se
setiunea de a comunică cate ceva din foile romane, R. tribunalu de I-a instantia din Tnrd’a in 3 voru astrucâ in cimiteriulu dela beseric’a S. Nico-
totu-deun’a alegu articlii cei mai inversiunati, si Iuliu a. 1874 sub nr. 636 câ pe unu inculpatu lae, in suburbiulu Schei Sambata in 22 Marte la
apoi nice pre aceştia nu-i publica dimpreună cu pentru delictu de conturbarea linistei publice, după 3 bre d. a.
sunetulu § 302 crim., Ta fostu judecatu la inchi-
motivele, ci numai ciungariti sdu intr’unu estrasu
s6re grea pe 4 lune. —
falsu si greşita alu partilgru espresiuniloru. mai ve-
La recursulu facutu la tabl’a r. din Tergulu- Nontati diverse.
temat6rie. Si. apoi-care altulu. se fia resultatulu
Muresiului cu sententi’a din 11 Sept. 1874 nr. r
toturoru acestoru regretabile frecări, decatu acea 3449 i s’a stramutatu sententi’a după intielesulu — (Erna cea nedumerita), care n’are pa-
trista impregiurare, ca in locu se se apropia, se § 288 si s’a absolvitu de pedeapsa câ nevinovatu. rechia, cu marimea zapadii, (nea, ometu) inca totu
instraindza totu mai tare unulu de altulu ambe a- In fine după recursulu procurorului de stătu mar'domindza pe aici cu t 6ta asprimea. Adi in 2
ceste d6ue elemente? din 9 Novemb. 1874 nr. 2016, inalt’a curia reg. Aprile ninge mereu preste zapad’a cea de vro 3
urme din trecutu si preste sloiurile de ghiatia.
Si bine este bre asia? Nu numai ca hu e bine, apelativa din Pest’a in sied. ddto 23 Nov. 1874 Agricultorii suntu preaingrigiati, ca pre candu in
ci este cea mai mare nenorocire atatu pentru ma­ sub nr. 7681 a lasatu pe locu judecat’a tablei r. alţi aui avea semanatu ovesulu si secar’a de pri­
din Tergulu-Muresiului si asia D a v i d u C u g l e r i u
ghiari, catu si pentru romanu măvară in lun’a lui Marte, acum neci in Aprile nu
este cu totulu absolvitu de pedeapsa si declăratu
Atatu naţiunea romana, catu si cea maghiara, câ nevinovatu. sperdza, ca voru potd lucră campulu cu inlesnire;
cari ambe in proportiune suntu mici la numeru, Unu june romanu acesta de 30 ani, architec- si se temu si de oparirea semenaturiloru de tdmna
suntu aruncate de s 6rte un’a langa alta asiâ di- toru si proprietariu locuitoriu in Turd!a, unulu din­ sub atata nea. Porumbu, ordiu, hrişcă, picioici,
crumpene, baraboi potu ajută la nevoi si mai tar-
cundu in mediuloculu a ddue mari mări de pop 6re. tre cei mai de frunte romani, insestrati cu pracsea diu semenate. —
Si ce facemu noi bre? Ne ajutamu noi 6re reci- unei vieţi active,‘prin care si a castigatu singuru — Intre regimulu Croaţiei si alu Ungariei se
procu la nevoile comune? In locu câ se puDemu considerabilea avere de adi, neavendu adjutoriu dela ivi una încordare, pentruca esta nu voi a da con-
umeru la umeru si se nisuimu a redicâ velulu ape- părinţi, dedrace tata-seu sângerase in 1848 intre cessiune pentru calea ferata Semlinu —Sissek, deci
cei 40,000 martiri romani, remanendu orfanu mi-
ratoriu contra marei ce ne amenintia pre amendoi norenu de 4 ani. Molinari se duse la Pest’a spre a tractâ mai încolo.
cu inundare, noi ne sfadimu intre noi si ne sla- Pentru cele suferite in servitiulu causei ro­ — Patriarchulu serbescu conchiamâ sinodulu
birnu necontenitu unulu pre altulu. mane, câ unu barbatu liberu si independente, de metropolitanu. Strămutarea societ. „Matica Srbska"
Noi traimu in acdsta patria impreuna cu mai cari avemu atata necessitate, primdsca si in publicu la Buda-Pesfa o aprobă min. maghiaru, ddr’ ma­
multe alte nationalitati si amu dorf, câ facia de stringerea de mana a cunoscutiloru sei pentru con­ rimea salarieloru officialiloru ei nu.
tinuarea luptei. I. B a l i n t u . B u g e t u l u R o m â n i e i pe an. 1876 e sta-
fia-care dintre dinsele s e . s e observe o procedere
toritu asia :
asiâ de ecuitabila, incatu nece una se nu se semta
Spesele sue la 101.209,192 lei 48 bani.
câ copilu vitregu alu patriei comune; acdst’a o do- Venitele 94.236.884 40 ,
flultiaiuita si recnnoscientla g
rimu din anima nu numai din puctulu de vedere publica. Deficitulu 6.972,308 lei 08 bani, care
alu dreptăţii, ci si din alte consideratiuni, cari spre se va acoperi din anuitatile ce le voru plaţi colo­
I l u s t r i t a t e i S a l e D o m n u l u i B a r o n u
binele patriei comune ni impunu acdsta detorintia niştii improprietariti din Besarabi’a, care după su-
D a v i d u d e U r s u .
totu-deuna, ddr’ cu multu mai vertosu in impregiu- m’a de 27.000,000 franci a rescumperarii aduce pe
Cu viua bucuria amu primitu recuisitele in- anu la 8 — 10 milli 6ne, apoi ne ajungundu aceste
rarile actuali, candu acdsta ecuitate ar’ potd se
structionali, cari Uustr. V 6stra a-ti binevoitu ale se voru vinde si proprietăţi mai mici de ale sta­
esercite o mare infiuintia si asupra delaturarii ne- procură pre sdm’a sc61ei n 6stre confessionale unite tului.
voiloru finanoiali. Inse cu t 6te ca toti locuitorii din B 6rta (comitatulu Albei super., protopopiatulu — (Expeditiunea anglicana scientifica la po-
acestei patrie, fora esceptiune, suntu legaţi unii de Sibiiu, sub urmat6riele numiri: lulu nordicu e seridsa). Ministrulu de marina alu
alţii prin multe si varie interesse, totuşi după pă­ 1. Tabele parietali de cetitu in 20 bucăţi. Angliei a si facutu calcululu spesseloru pentru nai
rerea mea nu incape indoidla, ca intre t 6te acele 2. GUobulu pamentului cu meridianu si acu si tdte rubricele comitetului calatoriu, care va suf
nationalitati, cari locuimu aici impreuna, nu esistu magneticu. mai la 3 milibne franci cu salariele naturalistiloru
3. Atlasu din istori’a naturala in 20 tabele,
alte d 6ue asemeni naţiuni, ale caroru i n t e r e s s e la olalta in suma de 30 fi. v. a. y- : scientifici si materiale scientjfice.
d e p r o p r i a s u s t i e n e r e se pretindă intru atat’a — Imperatulu Russiei va plecă in Qermani’a
Fiindu ca suntemu prea convinşi, cumca 111- pe la midiuloculu lunei Maiu, pentru a face băile
o alipire fratidsca un’a catra alfa, precum pretindu V6stra ne a-ti facutu acestu ofertu generosu in fa- sale obicinuite la Emms. Cu acdsta ocasiune va
interessele v6stre si ale ndstre, câ se ne alipimu vdrea miserei n 6stre scdle, parte din nobilea si cu­ face si o visita la curtea din Berlinu. Catu despre