Page 6 - 1875-04
P. 6

nulu  part.  liberale  si  dbca  conducătorii  romaniloru   care  doresce  r u i n ’ a   acestoru  d 6ue  pop 6re.  După  tulu  deplinu  si  successulu  intregu  alu  loru  de­
             nu i urmbza, voru vedb ei.                             tbte  aceste,  cum  se  nu  me  fi  incercatu  si  du,  câ   p i n d e   d e l a   m o d u l u ,   c u m   s e   i n a c t i v b z a
                   —  „Kifzbrdek*  scrie  din  Sibiiu,  ca  metr.  M.   după  potintia  se  contribuiu  si  eu  la  imprasciarea   s i   c u m   s e   e s e c u t a   a c e s t e   i d e i .    Si  in  pri-
             R o m a n u   va  chiamâ  o  conferintia  politica  la  Si­  ideeloru  sinistre  despre  naţiunea  romana,  ce  u n g u r i i    vinti’a  acbst’a  credu  eu,  ca  proiectulu  are  lacune
                                                                                                                           însemnate,  si  este  de  doritu  si  de  lipsa,  câ  acele
             biiu  din  toti  cei  mai  aleşi,  si  diariulu  sperbza,  ca   l e   c u l t i v a    (!!!)  cu  a t a t a   p e r t i n a c i t a t e ;    se  se  impla  astfeliu,  catu  universitatea  in  t  6te  di­
             i  va  succede  arcbiereului  a  virf  intre  romanii  arde­  cum  se  nu  me  fi  incercatu  si  eu,  câ  prin  aceste   recţiunile  se  corespunda  toturoru  trebuintieloru  si
             leni  politic’a  maghiara  (cea  de  susu)  parasindu   modeste  ronduri  se  aretu,  ca  intru  adeveru  catu  de   dorintieloru  acelei  parti  din  monarchia,  in  care
             existenti’a  s’a  naţionale,  si  ca  acesta  va  fi  lucru   naturale suntu căuşele nemultiumirii Romaniloru?  se  cladesce  ea,  si  ca  prin  acbst’a  se  garantbza  si
                                                                                                                           successulu  si  efectulu  ei  in  modu  stralucitu  si  in-
             bagatelu,  ca-ce  toti  archerel,  romani  suntu  aderitori   Chiaru  si  dbca  n’asiu  fi  crescutu  in  scoli   destulitoriu.
             politicei  maghiare.  Facia  cu  astfeliu  de  cutediari   maghiare  si  n’asiu  fi  fericitu  a  me  bucură  de  ami-
             antinationalitari,  cine  p 6te  fi  atatu  de  orbitu,  câ   citi’a  multoru  barbati  buni  din  sinulu  acelei  naţiuni  4    „Yreu  se  trecu  preste  durerbs’a  impressiune
                                                                                                                           ce  a  facutu  proiectulu  in  form’a  sea  prima,  asiu
             se  nu  vddia  extrem’a  necessitate  de  cointielegere  si   si  chiaru  si  dbca  asiu  fi  cuprinsu  de  ori-ce  anti-   retacb  inse  unu  faptu  cunoscutu  de  toti,  neimpar-
             unire  in  cugete  si  simţiri,  pentru  a  ne  asecurâ  via-   pathia  personale  facia  de  naţiunea  maghiara,  totuşi   tasindu-ve,  ca  multa  superare  si  dorerbsa  impres­
             ti’a naţionale sub orce impregiurari ? —               nici  atunci  n’asiu  intrelasâ  nice  o  ocasiune,  câ  se   siune  a  facutu  in  tibr’a  mea  impregiurarea,  ca  in
                                                                    nu  miscu  t 6te  petrile  spre  a  apropiâ  aceste  doue   proiectulu  guvernului  despre  universitatea  din  Cer-
                                                                                                                           nautiu  nu  s’a  consideratu  de  locu  o  naţiune  mare
                                                                    naţiuni  un’a  de  alta  ;  pentru  ca  nu  simpathi’a  sbu
             „Romanii din ¥ransilvanra.“ *)                                                                                intrbga,  naţiunea  romana,  acea  poporatiune  primi­
                                                                    antipathi’a,  ci  i n t e r e s s u l u   c o m u n u    este  Jega-
                                 (După brosiura.)                   tur’a  cea  mai  tare,  ce  p 6te  se  impreune  dbue  popâro   tiva,  care  împreuna  cu  romanii  din  Transilvani’a  si
                                                                                                                           Ungari’a numera preste 3 milliâne.
                   Astfeliu  acbsta  situatiune  reciproca  ne  avisbza   la  amiciţia  eterna.  Apoi  unde  in  lume  esistu  in-   „Trebuie  se  spunu  adeverulu  si  se  recunoscu
             pre  ambii  intr’acolo,  câ  se  ne  ferimu  de  acele  ten-   teresse  comune  mai  batatbrie  la  ochi,  câ  aici  intre   cu  multiamita  asigurarea  ce  mi  s’a  facutu,  ca  in-
             dintie  si  nisuintie,  ce  producu  neîncredere  si  înstrăi­  noi,  cari  ambii  suntemu  espusi  la  aceleaşi  inunda-   tentiunea  d-lui  ministru  de  resortu  nu  pote  fi  se
             nare,  adeca  se  ne  ferimu  de  a  tinde  la  sporirea   tiuni  si  suntemu  avisati  a  ne  aperâ  in  unire  contra   vateme  6re-si  cum-va  si  se  nesocotbsca  pre  naţiunea
             neamului  unuia  prin  contopirea  sdu  desnationalisarea   periclului comunu?!                               nâstra,  ca  împlinirea  dorintieloru  possibile  in  acestu
             celuilaltu.  Noi  romanii  trebue  se  ne  bucuramu  din    Si  nice  nu-mi  vine  a  crede,  câ  sbu  esagerat’a   respectu  este  reservata ,  ceea  ce  s’a  si  doveditu  prin
                                                                                                                                                 ;
             anima,  candu  vedemu  ca  voi  vb  iubiţi  naţiunea  cu   mandria  naţionala,  sbu,  ceea  ce  mai  pucinu  -mi   afabil’a  prevenire  ce  au  intempinatu  propunerile,
                                                                                                                           dorere!  nesuflciente,  cari  s’au  facutu  in  comissiune
             infocare  si  ardbre,  si  asiâ  nice  voi  ungurii  n’aveti   place  a  presupune,  ur’a  de  rasa  contra  nbstra  se   pentru  a  suplenf  in  parte  proiectulu  guvernului.
             causa  binecuventata  de  a  nu  ve  bucură,  candu  ve­  ve  păta  orbf  pre  voi  asiâ  de  tare,  —  pre  voi,  cari   Dâra  cu  cele  d 6ue  catedre  ordinarie  pentru  filolo-
             deţi  ca  noi,  pre  langa  iubirea  catra  patri’a  comuna,   singuri  diceti,  ca  ve  aflaţi  in  acbsta  lume  larga,   gi’a  limbeloru  romanice,  precum  si  pentru  limb’a
             aderamu  si  ne  alipimu  totu-odata  cu  căldură  si   câ  o  insula  in  mare,  fora  nici  o  naţiune  consangbna,   si  lireratur’a  romana,  pre  cari  le-a  adausu  laudat’a
             catra  naţiunea  nostra;  ba  inca  dbca  ati  observă,   —  incatu  se  nu  vedeţi  insemnetatea  interesseloru   comissiune bugetaria, nu este satisfăcuta trebuinti’a.
             ca  nu  suntemu  destulu  de  romani,  său  ca  părerile   comune,  ce  le  aveţi  cu  noi,  si  se  nu  fiţi  convinşi   „Voiescu  se  ve  făcu  atenti  d-loru  mei,  ca  e
                                                                                                                           cu  totulu  impossibilu  se  prospereze  universitatea,  se
             nbstre  inclina  pbte  catra  cosmopolitismul  atunci   despre  necessitatea  ce  resulta  de  aici,  de  a  tienb   corespunda  chiamarei  ce  i  s’a  datu,  de  a  latf  cul-
             chiaru  voi  ati  trebuf  se  ne  indemnati  la  o  mai   laolalta  si  de  a  ne  spriginf  reciprocu;  si  totu  asiâ   tur’a  in  tibr’a  dela  fruntariele  resaritene,  dbca  toc-
             ferbinte  iubire  catra  naţiunea  nâstra,  său  se  ne   de  neadmissibila  mi  se  pare  si  cealalta  impregiurare,   m’a  prin  negligerea  său  ignorarea  limbei  unui  po-
             faceţi  atenti,  ca  cosmopolitismulu  este  mârtea  natiu-   câ  voi  se  desconsideraţi  asiâ  de  tare  pre  o  naţiune,   poru  numerosu,  la  care  amu  onbre  a  apartienb  si
             niloru  celoru  mici.  N’ar’  trebuf  se  ne  batemu  in   care  aici  in  depărtare  de  consângenii  sei,  intr’o   eu,  a  unui  poporu,  care  numai  in  monarchia  nu­
                                                                                                                           mera  3  milli 6ne,  afara  de  fruntariele  tierei  inse,
             capete  si  se  nisuimu  intr’acolo,  câ  maghiarulu  si   patria,  ce  a  cadiutu  in  calea  emigratiunii  popâre-   adeca  in  Romani’a,  5  millidne  si  preste  acestea  in
             ungurulu  cum  se  se  păta  mai  tare  slabf  unulu  pre   loru,  a  fostu  si  atunci,  si  după  aceea  espusa  la   statele  cele  mari  ostice  din  vecinătate  inca   2  mil-
             altulu,  ci  din  contra  ar’  trebui  se  cautamu  intr’acolo,   cele  mai  mari  pericle  si  tentatiuni,  si  cu  t  6te  li6ne,  —  se  se  rădice  cum  amu  dice  unu  muru  de
             câ  in  totu  modulu  si  prin  t  6te  mediulâcele  se  ne   aceste  in  cursu  de  18  secii  a  sciutu  se-si  apere   feru  intre  scdl’a  cea  inalta  si  poporulu  indigenii,
             spriginimu  si  ajutamu  unulu  pre  altulu;  deârace   esistinti’a  sa  naţionale  chiaru  si  atunci,  candu  o   de-si  ar’  trebuf  se  fia  mai  antaiu  intru  folosulu  a-
             candu  ori  si  care  dintre  aceste  doue  naţiuni  tinde  a   mulţime  de  alte  natiuui,  cari  din  tempu  in  tempu   cestui’a.  Yreau  se  observezu  numai,  ca  in  primii
             slabf  pre  cealalta,  prin  acbst’a  ea  insasi  -si  infige   locuita  aici  câ  cuceritori,  au  disparutu  de  pre  faci’a   ani  după  împreunarea  Bucovinei  cu  Austri’a  sub
                                                                                                                           guvernulu  austriacu  a  predomnitu  intr’unu  lunga
             rana  in  corpu  si  se  slabesce,  bra  dbca  din  contra   pamentului,  incatu  numai  istori’a  le  conserva  numele,   siru  de  ani  esclusivu  numai  acbat’a  limba  singura,
             tinde  a  o  intari,  atunci  se  intaresce  chiaru  pre  sene   pre  o  naţiune  care  a  datu  dovedi  despre  o  vitatitate   fiindu  ea  si  limb’a  officiale  in  comunicatiunea  gu­
             Ou  catu  suntu  mai  tari  duoi  fraţi  buni,  cu  atatu   asiâ  de  tenace,  si  care  in  cursu  de  vr’o  cativa  dieci   vernului  cu  poporulu,  a  deregatorieloru  si  tribunale-
             mai  bine  ai  mai  cu  efectu  se  potu  spriginf  si  ajută   de  ani  a  fostu  in  stare  a  aretâ  cele  mai  frumdse   loru  cu  acestu  din  urma,  si  ca  pana  in  tempulu
             unulu pre altulu in caşuri de nevoi eventuali.         resultate  pre  calea  progressului;  da,  nu-mi  vine  a   mai  nou  nu  s’a  promulgatu  vre-o  lege,  care  n’a
                  Yoi  maghiarii  aveţi  de  mai  mulţi  ani  incâce   crede,  câ  voi  se  desconsideraţi  acbsta  naţiune  si  se   fostu  alaturata  si  in  testu  romanu.  Fdi’a  lege!
             braai  poterea  in  mana.  A  vâstra  este  detorinti’a  se   nu  sciţi  precumpăni  după  valbrea  loru  aventagiele   regnicolarie  si  imperiale,  proclaitiele  guvernului  si
                                                                                                                          tbte  publicatiunile  de  insemnatate,  dbca  suntu  în­
             faceţi  pnmulu  pasu  catra  noi.  Ati  avutu  si  aveţi   ce  ar’  resultâ  dintr’o  impacatiune  fratibsca  cu  ro­  dreptate  catra  poporu,  aparu  de  unu  lungu  siru  de
             sute  de  mediulbce  si  caii  spre  a  face  acbst’a;  atatu   manii  din  patria,  care  impacatiune  de  buna  sbma   ani  totu-dbun’a  cu  testulu   romanu  alaturatu.  Dbca
                                                                                                                                                     :
             pre  calea  legislatiunii,  său  (intru  catu  pre  acbsta   ar’  produce  cele  mai  amicali  relatiuni  si  cu  romanii,   mi  ibrta  d-lu  presiedinte,  mi  permitu  a  aduce  la
             cale,  din  ore-cari  respecte  si  consideratiuni,  n’ar  fi   ce locuiescu afara de acbsta patria.         cunoscinti’a  inaltei  case  unu  documentu  officiosu,
            cu  potintia)  si  pre  calea  administratiunii  ati  potutu             ( F i n e a  v a  urmâ.)             care  p 6te  reversâ  o  lumina  asupr’a  acestoru  rela­
                                                                                                                          tiuni  din  tibr’a  nbstra.  Documentulu  acest’a  e  unu
            si  poteti  se  daţi  prin   f a p t e   mai  multe  si  mai                                                  emisu  alu  presiedintelui  tierei  din  Bucovin’a  din  a-
            palpabile  semne  despre  cugetulu  vostru  de  infratire                                                     nulu 1866.
            si  despre  bunavointi’a  vâstra  facia  de  romani.  Inse   U n i v e r s i t a t e   g e r m a n a   i n   B u c o v i n ’ a .  Oratorulu  cetesce  acestu  documentu,  apoi  con­
            in  locu  câ  in  urm’a  tempiloru  de  trista  memoria                                                       tinua.
                                                                         Precum  maghiarii  in  Ungari’a  si  Transilvani’a
             se  vedemu,  ca  aceste  d 6ue  naţiuni  se  apropia  totu   spre  a  maghiarisa:  asia  ai  germanii  Austriei  nu   „Cum  se  facemu  inse,  câ  officialii  se  pdta  co­
             mai  tare  un’a  de  alta,  si  prin  o  buna  intielegere   crutia  nemica  spre  a  germanisa  Bucovin'a  romani­  munică  cu  partidele  in  limb’a  loru,  se  scrie  publi-
             si  amiciţia  sciu  se  pună  pentru  viitoriu  o  base   loru  rupta  odiniâra  dela  Moldov’a.  —  Spre  acestu   catiuni,  se  se  provbce  la  legi  si  se  le  aplice,  etc.
             solida  la  aperarea  interesseloru  comuni,  vedemu  cu   scopu  se  decise  infiintiarea  unei  universităţi  ger­  dbca  nu  li  se  da  ocasiunea  si  possibilitatea,  câ  se-si
             dorere,  ca  opiniunea  publica  maghiara  este  asiâ  de   mane in Cernăuţi, capitalea Bucovinei.           pdta  insusf  pre  calea  sciintiei  aceste  limbi  ale  tie­
                                                                         In  13  Martiu  in  sied.  senatului  imperiale  in   rei  —  si  eu  vorbescu  mai  antaiu  in  interesulu  lim­
             reu  sedusa  cu  privire  la  noi,  incatu  in  fia-care                                                     bei romane.
            romanu  vede  pre  unu  inimicu  neimpacatu  alu  statu­  Vien’a  se  desbatu  proiectulu  respectivu.  Indesiertu   „Acbst’a  stare  de  lucruri,  precum  si  trebuin­
                                                                                               H u r m u z a c h i   ma  si
                                                                    pledara  bravulu  romanu
             lui  maghiaru  si  preste  totu  alu  neamului  ungurescu.   Suesz  si  Menger,  ca  suprematistii  suntu  neexora-   ti’a  invetiamentului  de  universitate  in  limb’a  romana
            Spre  a  demonstrâ  acbsta  dorerâsa  impregiurare,  unde   bili.  Dbr’  si  rom.  neiom.  Tomaszcsuk  pledâ  pen­  este  atatu  la  noi  catu  si  intre  romanii  din  Tran­
            gasimu  dovedi  mai  eclatante  si  mai  strigatârie  la   tru  Universitate  germana;  br’  doi  ruteni  pentru  ca­  silvani’a  si  Ungari’a  asiâ  de  semtita,  catu  acestu
             ceriu,  decatu  in  discursurile  pronunciate  in  camer’a   tedra  si  de  limb’a  rutena,  ca-su  mulţi  teneri  res­  }oporu,  care,  după  cum  se  scie,  nu  este  dotatu  cu
                                                                   pectivi, care o dorescu scl.
             deputatiloru  ei  a  boeriloru  cu  oaasiunea  desbateriloru                                                 bunuri  prea  multe,  de  ani  incâce  a  adunatu  cu  ab
                                                                                                                          negare  de  sine  si  devotamentu  o  suma  mare  de  bani,
             a s u p r a   l e g i i   e l e c t o r a l i ,    precum  si  in  insaai
                                                                         Deputatulu H u r m u z a c h i  pledbza asia:    o  a  inmultitu,  de  si  cu  incetulu,  dâra  constantu,
             legea  ce  s’a  n ă s c u t ă   s u b   p r e s s i u n e a    aceloru
                                                                         „E  firescu  lucru,  ca,  dbca  infiintiarea  unei   pentru  a  infiintiâ,  fla  in  Ardblu,  in  Ungari’a  său
             d i s c u r s u r i ?  (!!!)
                                                                   scoli  inalte  se  consideri  pretotindenea  de  unu  bunu   in  Bucovin’a,  o  universitate  romana  si  adeca  mai
                  In  urma  acestoru  fapte  cum  asiu  potb  se   mare,  cu  atatu  mai  miltu  se  apretiuesce  o  atare   antaiu  o  academia  de  drepturi,  in  care  se  se  pro­
             semtiu,  ca  multiumirea  mea  se  potentibza?  Orce   scbla  intr’o  tibra,  care  in  respectulu  culturei  a  re-   pună in limb’a romana.
             indemnu,  ori-ce  mişcare  menita  de  a  prombve  si   masu  inderetrulu  tierikru  sorori  mai  fericite  din   „Dbca  e  se  se  rădice  o  universitate,  câ  astadi
             intretienb  inimicitiele  funeste  intre  naţiunea  romana   Austri’a.                                       in  secululu  luminei  si  alu  dreptatiei  intr’o  tibra  de
             si cea maghiara, p6te se faca bucuria numai aceluia,        „Dâra  si  la  unive’sitatea  ce  are  se  se  infiin-   alta  limba,  in  care  poporatiunea  germana  face  ho-
                                                                   tieza  are  valbre  totu  c<  se  dice  despre  cele  mai   taritu  numai  unu  procentu  micu,  atunci  aici  tre­
                                                                   fruptifere,  mai  folositdre   si  mai  frumbse  idei   si  buie  se  se  considere  nu  numai  elementulu  gemanu,
                  *) Yedi Nr. 17 — 23 ai „Gazetei Tr.“             despre  inatitutiunile  ceh  mai  apromitietdrie,  Efec*  ci si celelalte elemente precumpanitbrie, pentru ca
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11