Page 9 - 1875-04
P. 9

Gazet'a  ese  de  2  ori:  Joi’a  si  Duminec’a,                                                      8e prenamera Ia poştele o. si r., si pe le
                      F6i'a, candu conceda ajatdriale. — Pretiulu:                                                         DD, corespondenţi. — Pentrn serie 6 cr.
                                        1
                      pe 1 anu 10 fl., pe  /  3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl.                                              Tace’a timbrala s 30 cr. da flacare pa-
                                         i
                      v. a. pe unu snu sda 2Vs galbini mon. sunatâris.                                                                     biicarc.

               Hr. 24.                                                    Brasiova 11 Aprile 30 Martin



                                                                  sata  in  corpulu  naţionale  prin  pierderea  desu-amen-   ce  indemnatu  interzisele  poporului  seu  s’a  ve-
                Parastasa votivn in Sibiia!                       ţitului repausatu.                                     diutu  necessitatu  cu  arm’a  in  mana  a-i  detrage  o
                 C u v e n t u   f u n e b r a l e ,   tienutu  de  Rev.  d.   Faptele,  meritele,  virtuţile,  sacrificiale  acestui   însemnata  parte  de  moştenire.  Nu  este  lucru  usio­
            protop.  I.  Y.  R  u  s  u  la  serbarea  parastasului  de  40   barbatu,  nu  suntu  in  stare  ale  potă  descrie  după   ru,  dicu,  a  schimbă  dorerea  in  bucuria  si  sentiulu
            dile, in memori’a illustrului barbatu naţionale:      adeverat’a  loru  valdre;  acele  se  tienu  si  alt’cum  de   de  resbunare  in  sentiu  de  cordiala  amiciţia,  cu  t  6te
                     Ladislau Basiliu Baronu de Poppu,            competenti’a  istoriei  naţionali,  si  sum  convinsu,  ca   aceste  inse  imperatorele  austriacu,  Franciscu  Iosifu
                                                                  istori’a  natiunale,  acestu  martoru  neinvidiosu  alu   I.  fu  in  stare  a  aretă  acăsta  virtute  omenăsca,  fu
            repaus, iu 17 Fauru 1875.
                                                                  adeverului,  va  scf,  după  meritu,  a  reservâ  pagine   in  stare  a  subordinâ  sentiulu  seu  de  Domnitoriu
                                   „Ego  sic  vivam,  ut  sciam  me  pa-                                                 interesseloru  unui  poporu,  care  numai  prin  unirea
                                 triae  vixisse."  Eu  asia  voiu  trai,   strălucite  pentru  glorificarea  si  eternisarea  memo­
                                 catu  se  sciu,  ca  am  traitu  pentru   riei  fapteloru  si.  meriteloru  illustrului  defunctu.  Eu   toturoru  fiiloru  sei  potîi  se-si  consolideze  poterile
                                 patria,  dice  Cicerono  iu  un’a  din   me  restriugu,  cu  respectu  la  illustrarea  fapteloru   si  se  ajunga  a-si  ocupă  loculu  seu  in  concertulu
                                 oratiunile sale.                 nemuritdrie  ale  înaltului  defunctu,  a  aplică  aici  nu­  popăreloru.  Unu  asemenea  poporu  este  totu-de-un’a
                 Scirea  prea  trista  despre  mutarea  la  cele  e-   mai  cuventele  de  inaltu  sensu  ale  străbunului  nos­  de  temutu  si  totu-de-un’a  de  respectatu.  A  amblâ
            terue,  a  unuia  dintre  cei  mai  illustri  barbati  ai   tru  Cicerone:  „haec  ampla  suntu,  haec  divina,  baec   după  amiciti’a  unui  asemene  poporu  vecinu,  insămna
            natiunei  năstre,  a  cărui  pia  amintire  o  serbamu  as-   immortalia:  haec  fam’a  celebrantur,  monumentis  an-   a  dorf  salutea  si  liniscea  popăreloru  de  sub  scutulu
            tadi,  ne  a  frantu  animele  năstre  de  doreri  si  ne-a   nalium mandantur, posterităţi propagantur."    propriu,  insămna  a-si  fortifică  confiniele  si  a-si  ase-
            innecatu  in  lacrimi  de  doliu.  Acestu  prea  devo-      Veniţi  dăr’  prea  demni  si  gelnici  ascultători,   cură integritatea pamentului seu.
            tatu  barbatu  alu  patriei  si  natiuuei,  fă  Excel.  Sa   că  uniţi  in  cugete  si  simţiri,  se  onoramu  memori’a   Domineca  iu  5  Aprile  imperatărele  plecă  din
            L a d i s l a u   B a s i l i u   B a r o n u   d e   P o p p u ,    pre-  înaltului  defunctu,  se  ne  inchinamu  umbreloru  lui,   Triestu  catra  Veneti’a,  unde  fă  primitu  din  partea
            siedinte  de  senatu  la  inalt’a  curia  regia,  c.  r.  con-   ca-ci  genii  natiuniloru  suntu  rari,  ei  suntu  numai   regelui  Italiei  si  a  poporatiunii  venetiaue  cu  pompa
            siliariu  actualu  de  stătu  intimu  alu  Maiestatei  Sale   productele  unoru  secuii,  veniţi,  se  redicamu  prea   strălucită si cu urări cordiali de bineventare.
            c.  r.  apostolice,  decoratu  cu  ordinulu  cor  6nei  de  amatului  nostru  barbatu  naţionale  monumente  ne-   Dela  Poute  Rialto  pana  la  podulu  calei  ferate
            feru  si  presiedinte  alu  Associatiunei  transilvane  ro­  perit6rie  in  camerele  animei  năstre  celei  sincere  si   canalulu  grandu  eră  indesatu  de  gondole  si  gondo­
            mane  etc.,  carele  inca  in  etatea  bărbăţiei;  in  etate   caldurăse,  carea  trebue  se  bata  cu  căldură  pentru   lieri  in  ornamentu  venetianu  pitorescu.  Imperato-
            abea  numai  de  56  ani,  in  17  Fauru  a.  c.  prin   totu,  ce  e  nobilu,  frumosu  si  sublimu;  veniţi  prea   rele  eră  imbracatu  in  uniforma  de  maresialu  austri­
            neexorabil’a  mărte,  se  desparţi  de  noi,  lasandune   stimati  si  gelnici  ascultători,  se  ne  implinimu  cu   acu,  ăra  regele  Victoru  Emanuilu  in  uniforma  italiana.
            orfani,  cbiaru  intre  impregiurarile  cele  mai  grele   ast’a  ocasiune  o  prea  scumpa  datina  de  pietate  si   Ambii  suverani  intrara  in  Veneti’a  intr’o  gondola
            ale  natiunei  n 6stre,  pre  candu  aveamu  cea  mai  im-   religiositate,  catra  umbrele  unui  barbatu  incununatu   aurita  si  imbracata  in  sticla  de  oglinda  venetiana.
            peridsa  necessitate  de  consiliulu,  spriginulu  si  con­  cu  cununa  nevestedîta  a  nemorirei  pentru  meritele,   Capel’a  musicale  a  companiei  de  on  6re  intonă  im-
            ducerea  barbatiloru  tramisi  de  provedentia,  spre  a   ce  si-lea  procuratu  in  interessulu  benelui  de  cornunu   nulu  austriacu,  facundu  se  resune  in  acorduri  armo-
            fi  conducătorii  si  columnele  cele  tari  ale  naţiunii   alu  patriei  si  natiunei,  se  ne  implinimu  dicu  o  de-   niăse  piati’a  cea  mare  a  sântului  Marcu,  ăra  tunu­
            năstre,  celei  atatu  de  cercate  si  nefericite.  3i3cca   toria  prea  pretiăsa,  catra  umbrele  unui  barbatu,   rile  ce  se  descarcau  de  pre  San-Georgio  Maggiore
            unu  lucăferu  raru  alu  natiunei  năstre,  a  disparutu   care  in  t 6te  dilele  vietiei  aale  fă  unu  s  6re  lumi-  impleau  aerulu  de  cutremuru.  Cu  unu  cuventu,
            de  pre  scen’a  acestei  lume;  ăcca  a  disparutu  din   natoriu  (fora  pete)  ce  a  incalditu  cu  benefacatd-   primirea  a  fostu  chiaru  Juxuriăsa  si  entusiasmata
            sinulu  familiei  sale  aduncu  intristate,  unu  parente   riele  sale  radie  anemele  cele  recite  si  le-a  iusuflatu   pana la esageratiune.
            de  familia  doiosu  si  iubitoriu,  a  disparutu  din  me*   entusiasmu,  sperantia  si  vitalitate.  Veniţi  in  fine   In  6  Aprile  s’a  tienutu  o  revista  asupr’a  unei
            diuloculu  nostru,  unu  amicu  ainceru  si  promptu  d’a   se  versamu  lacrimi  fierbinţi  pentru  prea  tempuri’a   trupe  de  12,000  soldaţi  sub  comand’a  lui  Pianelli.
            sacrifică  pentru  benele  adeVeratiloru  sei  amici,  a   perdere  a  aceluiaşi,  si  se  rogamu  Ceriulu,  că  spi-   După  aceea  s’a  datu  unu  prandiu,  la  care  au  parte-
            disparutu  din  sinulu  nostru  unu  illustru  barbatu  de   ritulu  lui  celu  sublimu  si  nobilu  se  veghieza  si   cipatu  80  de  persăne.  Cu  acăsta  ocasiune  regele
            stătu,  carele  eră  in  stare  si  in  positiune  a  repre-   pre  viitoriu,  că  unu  bunu  geniu  preste  noi  si  pre­  Victoru  Emanuilu  redică  urmatoriulu  toastu:  „Beau
            sentâ  ori  si  unde  patri’a  si  naţiunea;  ăcca  a  dispa­  ste s6rtea natiunei nbstre.                   in  sanetatea  Maiestatii  sale  imperatorelui  Austriei
            rutu  atletulu  aperatoriu  alu  drepturiloru  natiunali,   Fia-ti  dăr’  usiăra  tierin’a  illustre  barbate!  me­  si  regelui  Ungariei,  a  înaltului  meu   6spe,  frate  si
            a  disparutu  din  mediuloculu  nostru  acelu  illustru   mori’a  Ta  in  veci  se  se  păstreze  intre  connationali,   amicu,  intru  fericirea  si  neintrerupt’a  uniune  a  am-
            barbatu,  acelu  sinceru  natiunalistu,  carele  prin  e-   că  unu  prea  pretiuitu  tesauru,  ăr’  spiritulu  celu  nobilu,   beloru  staturi."  Imperatorele  Austriei  respunse:
            nergi’a,  staruenti’a  si  influenti’a  sa  intielăpta  a  con-   se  fia  deapururea  geniulu  aperatoriu  alu  natiunei,   „Cuprinsu  de  sentiulu  celei  mai  viue  multiumiri
            tribuitu  in  modu  considerabilu  la  aceea,  că  naţiunea   alu  acelei  naţiuni  din  a  cărui  sinu  ai  esitu,  pre   pentru  primirea  cordiale,  ce  am  aflatu  aici,  beau
            ndstra  in  1863/4  se  fia  inarticulata  că  naţiune  si  se   carea  ai  iubit’o  cu  căldură  si  sinceritate,  si  pentru   in  sanetatea  regelui  Italiei,  a  fratelui  si  scumpului
            se  bucure  de  drepturi  natiunale  si  de  limba  in  af-   a  cărei  inaltiare,  fericire  si  prosperitate  ai  conlucratu   meu  amicu,  a  familiei  regale  si  intru  fericirea  si
            facerile  publice,  in  fine  cu  unu  cuventu  dispară  din   cu  zelu  neobositu,  pana  la  finea  vietiei  corporale.   prosperitatea Italiei."
            sinulu  nostru  acelu  raru  barbatu,  care  a  luatu  parte   Se  vighieze  spiritulu  teu  preste  aceea  naţiune,  ca­  Camer’a  deputatiloru  Ungariei  delibera  cu  mare
            activa  cu  gloria  nemuritdria  la  tbte  acţiunile  na­  rea  totu-deaun’a  se  va  tienă  mandra,  fericita  si   iutiăla  t 6te  proiectele  de  legi,  ce  i  se  submitu  spre
            tiunali  in  restempu  mai  bene  de  30  ani.  Si  ăcca   gfbrificata,  ca-ci  avii  fericirea  a  potă  produce  din   discutiune.  Dăca  mai  esiste  vr’o  opositiune,  apoi
            dulcea  si  pi’a  memoria  a  acestui  inaltu  defunctu,   sinulu  seu  unu  atare  fiiu  barbatu,  si  atletu  natiunale.   aceea  este  numai  de  parada.  Deputaţii  nationali-
            ne  dede  trist’a  ocasiune,  spre  a  ne  adună  astadi   Deci,  repetiescu:  Fia-ti  tierin’a  usiăra,  Mare  barbate  1   guvernamentali  (ce  ironia!)  si-au  pusu  scalusiu  la
            aici,  in  acestu  locasiu  de  o  parte  spre  a  dă  expre-   si  memori’a  Ta  in  veci  binecuventata  si  glorificata!   gura,  au  intinsu,  cum  dicu  dinsii,  man’a  spre  im-
            siune  semtiementeloru  năstre  de  condolentia,  de  alta   Aminu!                                          pacatiune  si  acum  astăpta  se  vina  cineva  că  se  li-o
            parte  spre  a  ne  depune  inaintea  acestui  s.  altariu,                                                  stringa  si  se  li  recompenseze  acestu  actu  de  inaltu
            cu  tdta  solenitatea,  tributulu  celei  mai  intime  a                                                     patriotismu.  Au  mai  fostu  tempuri  candu  romanii,
            n6stre  reverentie  si  pietati,  catra  illustrulu  repau*               Hl’asiovn, 9 Aprile st. n. 1875.   pururea  creduli,  au  datu  drăpt’a  cu  adversariulu  seu
            satu.  Ne  am  adunatu  aici,  cu  nobilulu  scopo,  că     Caletori’a  Domnitoriului  austriacu  in  Itali’a   unguru  si  prin  acăst’a  si-a  datu  si  independinti’a,
            reinnoindu  in  anemele  ndstre  dulcea  memoria  a  in-   preocupa  intrăga  diurnalistic’a  europăna.  Si  cum   si  libertatea.  Si  inca  n’am  ajunsu  a  redobândi  a-
            naltului  si  multu  amatului  nostru  defunctu.  Se   nu,  candu  unu  imperatore  are  atata  resignatiune  si   cesti  tesauri  perduti  si  ăcca  ca  ingerulu  celu  reu
            inaltiamu  rogatiuni  din  anime  sincere  si  devotate   bunavointia,  de  a  cercetă  cele  mai  remarcabile   indămna  pre  unii  dintre  inaltu  politicosii  noştri
            pentru eternulu repausu alu aceluia.                  locuri  istorice  ale  unei  parti  de  territoriu  italianu,   fraţi  a  traficâ  de  nou  intru  a  repune  si  pucinulu
                 Pierderea  casiunata  natiunei  prin  repausarea   ce  odiniăra  se  tienea  de  coron’a  imperiului  seu.   castigatu;  inse  fia  siguri,  ca  nu  voru  isbuti.  Cu
            acestui  reale  barbatu,  este  immensa  si  nu  se  p  6te  Ca-ci  nu  este  lucru  asia  usioru,  a  innecă  si  ascunde   asta  ocasiune  nu  voimu  se  intramu  in  detaiuri,  ci
            repară,  nu  numai  noi  contemporanii,  dăr’  si  poste­  cele  mai  delicate  suveniri,  ce  le  p 6te  avă  unu  Dom-  constatamu  cu  dorere,  ca  de  cate  ori  se  comitu  a-
            ritatea preste decenii, va semU aduncu lacun’a cau-   nitoriu,  si  a  îmbracă  si  stringe  la  peptu  pre  celu aemeni acte, pre cari le-amu potă califică intre ac-
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14