Page 10 - 1875-04

tele de lesa-natiune, de atate ori trebuie se se afle vercine -si pangaresce man’a in densele, comite sa­ dela obiectulu meu pre calea cea spinbsa a politi­
la mediulocu si unu Juda. crilegiu? Si apoi pre lenga t 6te aceste mai pretin- cei, care nu este profesiunea mea, pentruca acest’a
Diuariulu „Osten" din Yien’a comunica, ca in deti amiciti’a romanului?! Impertinenti’a vbstra ul- amu facutu-o singuru condusu de dorerea, ce mi o
traista merge pana in estremu. Yoi strigaţi in casiuna atate injurie ce le vedu practisanduse pre
22 Marte boerimea din Bucovin’a a luatu decisiu- gur’a mare, ca nationalitatile aici, unde eventuali­ totu momentulu in defavbrea esistintiei nbstre na­
nea, de a nu p a r t e c i p â la jubileulu de una suta tatea va datu frenele guvernarei in mani, suntu ţionali : — si acum cu permissiunea d-vbstra revinu
de ani dela anectarea Bucovinei la Austri’a, debrace aici in nu sciu ce eldorado constituţionalul — Inse la firulu mieu, ca c o n f e r i n t i ’ a n a ţ i o n a l e e
acestu jubileu este numai o demonstratiuue provo­ trista sbrte! Acestu eldorado e de suferintia, de ră­ singurulu pasu, e busol’a, care prin iupartasirea si
cata de judani si alţi străini in contra partitei na­ pirea drepturiloru celoru mai sacre, de ruinarea schimbarea ideeloru ne va arată calea, care avemu
ţionale din Bucovin’a, si mai vertosu contra Româ­ a totu ce nu e maghiaru, de emigratiunea romani- de a o percurge spre a nu mai retacl câ in tre­
loru, care si pre aici in continuu se practisbza, inse cu tu, unii intr’o direcţiune si alţii intru alt’a, e
niei. După acestu comvlusu alu boerimei din Bu­ nu numai atatu, ca-ce chiaru si maghiarii noştri uniculu midiulocu spre a ne unifică procederea in
covin’a — dice numitulu diariu — nu mai pbte fi emigrbzi spre a scapă de panea cea dulce ce li-o caus’a esistintiei nbstre naţionali; — singura acb-
vorb’a de jubileu, ci celu multu de unu „Judileu" cbceti — si tbte acestea bre numai de multiumi- st’a va potb stator! program’a, după care vomu avb
araugiatu de nisce 6meni, despre cari Schmerling rea cea mare se practisbza? Acum intrebamu, ca a precede, care programa noi amu dor! se fia Cor*
a disu, ca nice nu sciu cine li-a fostu tata. 6ro unde vreţi a o sc 6te? Au atatu e de intune- respundiatbria tienutei nbstre de pana acum, facia
Diuariului „Politik" din Prag’a i se telegra- catu ochiulu mintiei vbstre, ultraistiloru, in catu nu de diet’a pestana iu passivitate, câ asia inimicii
vedeţi prapasti’a, in care se afla barc’a fericirei ?
noştri seculari se nu mai pbta avb motivu a se fo­
fbza din Vien’a, ca deputaţii bucovineni Petrino si Nu vedeţi caotele, din care nu ve va potb scbte los! de desbinarea nbstra. — Pana atunci romauii
Hurmuzachi si-au depusu mandatele, câ se nu fia nece supra-numitulu liberalu Tisza cu ai sei? Iu trebae se fia atenti si se se constitue in tbte dis­
necessitati a luă parte la jubileulu araugiatu de impacarea nationalitatiloru ar’ trebui se ve aflaţi trictele in cluburi naţionali, cari tbte voru avb a
consiliulu comunalu alu judaniloru din Cernantiu. mântuirea si ultimulu refugiu, de care sunteti deja comunică programulu conferiutiei iu apartamentele
Totu acestui diuariu i se comunica, ca in impintenati. — Nu uitati, ca naţiunile aservite, a sale, a se acomodâ după acel’a, precum si a vighiâ,
caror’a sbrte e redusa la cea a elotiloru, facia de câ poporulu nostru se nu fia sedusa.
Bucovin’a, unde partit’a naţionale a luatu o positiune
tienut’a vbstra presenta, nece odata nu-si voru sa­ Dtci incheiu si eu cu dorinti’a expressa de a
de resistintia passiva facia de diet’a provinciale, se crifică dreptulu perfectu coegale si sângele inocenţii vedb catu mai curundu realisata ide’a intrunirei ro­
făcu din partea guvernului tbte incercarile de a pentru a ve sustienb in starea de asupritori. maniloru, care e oftata de totu romanulu adeveratu,
face pre naţionali se intre in dieta. Nou’a uni­ Candu vedemu starea cea deplorabile, in care si pentru salutea nbstra e de urgintia nescriptibile.
versitate, jubileulu, caletori’a imperatorelui in Bu­ se afla poporulu nostru, si simtimu injuriele cele P a r t e u i e.
covin’a s. a. suntu totu atate mediulbce de esploatare enorme, cu dorere potentiata cautamu la pasulu u-
in acestu sensu. Ba inca se tiese chiaru si plauulu noru deputaţi naţionali din Ungari’a, care au aban­
donaţii principiulu, ce l’au profesatu, ai trebue se-lu
câ cu ocasiunea petrecerii Domnitoriului in Bu­ „Romanii din ¥i*ans!Ivttni’a.“ *)
păstreze pana vrbu a portă numele de ablegatu alu
covin’a, se silbsca diet’a a-lu salutâ in corpore, poporului romanu, — si dosi noi transilvănenii nu (După brosinra. Fine.)
numai câ se fortieze pre naţionali a intrâ in dieta. vomu a sci nemica de domnii Pestani, nestandu in Ceea ce ne privesce pre noi romanii, noi ce e
Preste acbsta socotbla se va potb trage usioru relatiuue egale cu densii, debrace ei -si atribue dreptu ne tienemu de o mare familia de popbro,
dunga; Petrino si Hurmuzachi au premersu cu dreptulu a dispune brecurn si preste sbrtea nbstra, de famili’a popbreloru latine, si acestu faptu ne
buuulu esemplu; depunerea mandateloru va fi in si noi nece odata nu vomu recuubsce acţiunile loru. servesce spre mare consolatiune in privinti’a terno-
acestu casu celu mai bunu espedientu. Tienut’a deputaţi loru romani din Ungari’a propria riloru si a ingrigirei ce o avemu despre viitoriulu
In F r a n c i ’a t 6ta lumea republicana gelesce disa trebue se ne desgusteze pana la frângerea a- naţiunii nbstre; inse aceşti consângeni ai noştri
nimei.
mbrtea renumitului pe faci’a pamentului geniu lite- suntu tare departe de noi, si cu tbte ca de unu
ratoriu si vechiu professoru la Collegiulu Franciei, Au dbra nu e maturu romanulu? Nu -si cu- tempu incbce incepura a ne cunbsce mai bine, to­
deputatu alu Camerei si Marele romanu lEtlgttr nbsce elu amicii si inimicii? Au e amicu acel’a, ce
Osfiinef, care după una lupta îndelungata pon- in totu momentulu vrea a te seduce? Ei infiintibza tuşi pana acum nu dedera multe probe faptice des­
tru adeveru, dreptate si egalitate si pentru caus’a cluburi si le numescu liberali, dandu-si siliuti’a a pre aceea, ca li-ar’ jacb in interesau a ne sprigiu! si
republicana a incetatu din viatia in 27 Marte in câştigă si pre unii romani, spre ai avb cbda si o- imbraciosiâ. Astfeliu noi suntemu necessitati, câ
Versailles, de inliumatiune a plumaniloru. Franci’a biectu de dispretiu. — Aceste fapte suntu intru aici in patri’a comuna, unde locuimu iucougiurati
si Romani’a gelescu pe acestu barbatu amicu si fiiu adeveru desonoratbrie de naţiunea nbstra, in care de atate elemente străine poteruice, aici in apro-
cu tbta recunoacit nti’a petudindenea. — trebue se se revolteze simtiulu de dispretiu chiaru
si in celu mai flegmaticu individu, candu vede d. e. piarea nbstra nemediulocita, se ne cautamu unu a-
pre unulu dintre prelaţii noştri, ce de curundu a liatu cu destula potere vitale si prin interessele
ocupatu sc&unulu celu santu, depre care trebue se sale comune cu ale nbstre avisatu a intretienb re-
B i s t r i ţ i a 29 Marte 187,5.
conducă poporulu seu, câ unu Moise pre jud 8i, ca latiuni de amiciţia si aliantia cu noi.
Una v o c e l a c o n f e r i n t i a ! a rstacitu subscriinduse in clubulu supranumitu li- Eu din parte-mi me aflu in placut’a positiune
Principiulu unei conferintio generali pentru beralu din Clusiu; convine bre numele unui archie-
romanii dm Transilvani’a, care s’a desbatutu priu feu romanu in clubulu nnoru asupritori ai turmei de a cunbsce asiâ dicundu mai tbta flbrea romani-
t6te diuariale naţionali, a desteptatu una din cele sale, care numai — de prefacutu ~~ se numescu loru transilvani, si cu tbte ca — dorere — nu se
mai fierbinţi dorintie si in inteleginti'a din distric- cu epitetulu din trinitate? Se nu sufere bre remus- pbte negă, oumca ainar’a suvenire si trist'a remi-
tulu Bistritiei, acestu punctu estremu in maltratat’a care anirn’a unui astfeliu de archiereu, si pana Va nisciutia a vitregeloru relatiuui oi a deplorabilei
nbstra patria, si asteptamu toti, eati ne aflamu pre trece fapt’a sa marcata in dominiulu istoriei na­ positiuni, in care ne amu aflatu in restempu de
aici in orce categoria, câ se vedemu statoritu tem- ţionali. mai multe sute de ani, nu s’a spalatu inca bine
pulu, si modulu procederei cu acestu pasu de mare Ce va se dica tbte aceste raliuarii, tbte aceste
insemuatate pentru viati’a nbstra politica, fora de sofisme de confusionare? Nemica, decatu, câ se ne pre totindenea, si cu tbte ca ori-ce judecatoriu im-
care retacimu toti in procederi neunisone, necor- pbta câştigă legaţi si pre venitoriu inimicii esistin­ partialu ar’ trebu! se recunbsca, cumca nice impre-
respuudiatbrie principiului nationalu, ma unii dbr’ tiei nbstre naţionale. — Au nu ne-am convinsu noi . giurarile menţionate in acestu respunsu cu privire
si fora interessare de caus’a naţionale, deşi tem pulu deajunsu de Bimtiemintele maghiariloru? Au cor- la căuşele nemultiumirii naţiunii romane, n’au fostu
ne solicitbza una tienuta catu de incordata facia de respuDs’au acele vreo-data si numai la cele mai de natur’a de a face se cibsca încrederea, — totuşi
atate calamitati, ce ni S 8 gramadeacu de cei, cari bagatele sperantie ale romaniloru? Nu! de trei ori nu-mi aducu aminte se fi aflatu nici baremi unu
ne amenintia esistinti’a naţionale. dorere nu! perfidia si insielatiune ne intempina in singuru romanu cultu, care, avendu in vedere mai
Amu ajunsu deja, si inaintamu in anulu cu tbte acţiunile de interesau nationalu pentru noi! si
reformele politice. S’a schimbatu regimulu in per- ge mai fia bre romanu adeveratu, care se mai par­ vertosu situatiunea nbstra etnografica, se nu fi re-
sbne, inse nu si in principia. Cu aceste reforme ticipe la crim’a comissa asupra corpului nationalu? cunoscutu in deplina linisce sufletbsca ponderositatea
speramu, ca si tienut’a nbstra uniforma naţionale Se mai fia romanu consciu, care singuru se-si sub- interesseloru comune ale naţiunii romane si ale ce­
se va cumpaui asia, precum ceru recerintiele nbstre scria veridictulu de mbrte? Se mai fia romanu, care lei maghiare, precum si marile folbse, ce dintr’o
vitali; inse, dorere, nu potemu inregistrâ de catu se cugete, ca ar’ potb esiste partita liberale inţţe s i n c e r a infratire a acestoru dbue naţiuni ar’ ti
totu ce a fostu, si pre lenga acbsta stagnare, pre maghiari cu cei cari nu suntu maghiari? Au p’oie resultatu atatu pentru ele, catu si pentru patria,
lenga miseri’a, in care se afla poporulu nostru, totu esiste partitu liberalu in sinulu acestei naţiuni, ce
v momentulu ne inmultiesce injuriele ce din secii ni totudeaun’a a fostu inimiculu celu mai neimpacatu ba inca chiaru si pentru confraţii ambeloru acestoru
se comitu din partea celoru mai neimpacati inimici alu dreptului naţionale alu romanului, si in pre- naţiuni, cari locuescu in Romani’a si Bucovin’a.
interni, cari in vanitatea loru tendu pana a lovi si sente prin legi unilaterali vrea a seduce opiniunea ! Divergintia de păreri in acbsta privintia s’a ivitu
in institutele ndstre de cultura naţionale, sub cate europeana, ca in acbst’a patria eredita dela moşii numai cu privire la modalitati; inse faptele sever»
si mai cate pretecste necalificabile, ca intru acele si strămoşii noştri, ei aparata eu sângele romanu­ site de unu tempu incbce, cari pentru interessele
tinerii si-ar’ insusf idei contrarie statului botezatu lui ar’ esiste numai o naţiune nedivisibile, compusa natiunei nbstre suntu asiâ de violatbrie, intru ata-
maghiaru. — Dbr’ roguve, ultraistiloru, cine sa- din diferite soiuri ad. numai cea maghiara 1 pen- t’a au inversiunatu si indignatu pre romani, incatu,
desce in animele cele patriotice ale diferiteloru na- truce dbr’ partitulu liberalu maghiaru, candu vede
tionalitati mai mari idei inimice, decatu voi insive? astfeliu de illegalitati, imbracate in forma de lege, deşi li-a mai remasu dorinti’a, dbr’ si-au perdutu
Cine arunca manusi’a inimica in totu momentulu votbza cu neliberalii in detrimentulu nationalitati­ cu totului totu sperantiele in privinti’a unei impa-
nationalitatiloru, si mai cu deosebire natiunei ro­ loru? Nu e ruşine bre a se numf o partita in sen- catiuni a acestoru dbue elemente. Si apoi mai
mane, de catu voi? (3re cine tinde a rapf si celu sulu acest’a de liberale? Noi amu protestatu si multu sbu mai pucinu cu totii potemu intielege,
mai scuinpu tesauru alu unei naţiuni, „ l i m b a " si vomu protestă totu-deaun’a astor-feliu de prefăcăto­ cumca impregiurarile si tempulu de astadi pretindu
a o eschide prin legi positive contrarie simtiului rii, vomu descoperi înaintea lumei orce infamia pa- in lupt’a pentru esistintia naţionale cu totulu alţi
umanu din usulu vietiei practice, precum si tbte trata, câ se se ruşineze reii de ceea ce au comisu
drepturile născute de odata cu omulu, de catu voi ? si comitu, in pericululu natiunei nbstre.
Au uu sciţi voi, ca aceste drepturi suntu sânte, si Ia urma pardonati-mi, dbca, amu aluuecatu *) Yedi Nr. 17 - 24 ai „Gazetei Tr,*