Page 15 - 1875-11

Camer'a deputaţilor» Ungariei. multu si mai bine. Si in mod'ulu acest’a se Se program’a de reforme a lui Ignatieff, care se fia
faca economia prin reductiunea officieloru, âra nu gubernatu de unu principe crestinu, ori câ se se
S i e d i n t i ’ a d e l a 11 1. c. Indata după
deschiderea siedintiei, presiedintele Colomanu Ghyczy prin reductiunea salarieloru. Celui ce lucra cu di­ alature si contopâsca cu Montenegru.
aduse la cunoscinti’a camerei, ca deputatulu alesu ligintia, se i se si platdsca bine. In cercurile militari austro-unguresci inca se
iu cerculu II alu Orestiei, Laureanu Barcianu, si a Perceptiunile statului inca suntu preliminate vorbesce, ca trupele destinate a merge la Dalmaţia
depusu mandatulu, (adeca spre ou 6rea lui, a ale- in unu modu asiâ de esageratu, incatu după aceste voru mai primi după sene si regimentulu Kuhn,
gatoriloru lui si preste totu a naţiunii romane din perceptiuni trebue neaperatu se urmeze si crescerea care e gata de plecatu dela Triestu totu acolo. —
Transilvani’a, n’o voitu se ocupe locu in sinulu deficitului, dedrece este constatatu prin cifre, ca Se vede, ca poterile nordice si au impartitu rolele
corpului legiuitoriu din Budapest’a), dreptu aceea nici-odata nu se p 6te incassâ atat’a, catu se pre- in caus’a acâsta, nu se scie, cu ce successu voru
se va face alegere noua in numitulu cercu. — limindza. Este usioru a preliminâ, ddr e greu a fi jocate.
Deşi nu se tiene strictu de reportulu ce yoimu a-lu incassâ. — La graniti’a turco-dalmatina armat’a au­
face aici, totuşi nu ne potemu conteni, d’a nu dâ Cu privire la urcarea dariloru cu optu milidne striaca are cel 8 mai mari strapatie, pentruca turcii
espressiune sperantiei tocmai in acestu locu, ca oratorele observa, ca acdsta mesura este funesta in fanatici gonescu si pe territoriulu austriacu pe cre­
alegatorii din acestu cercu voru fi la a dou’a si unu tempu, candu restantiele de dare oferu celu ştinii fugari. Mai la tdta clipit’a vinu cravaluri
eventualminte la a trei’a alegere totu asid de tari mai eclatantu documentu, cumca poterile cetatieni- inainte, cari silescu trupele austriaco a pas! la mi-
in solidaritatea loru, precum au fostu si la prim’a loru de a plaţi dările suntu dejâ preste mesura diulocu si officirii abia mai potu tienâ in frenu
alegere, si ca uneltirile si machinatiunile, apoi cor- incordate. Si apoi afara de acdst’a cine gârantdza soldaţii. dela aruncu la lupta. Officirii imper. si
ruptiunea si pressiunea nu voru aflâ in sinulu loru ca prin acâsta mesura se va pune capetu câlami- au datu si vestmintele reservate la fugarii goli câ
pamentu roditoriu si prin urmare nice nu voru tatiloru financiari. Acâsta garanţia nice ministrulu napulu. Atata dusmania prigonesce pe creştini.
triumfa asUpr’a virtuţii si a vointiei libere, de a de financie nu pdte se o de, prin urmare urcarea Pdte ca aici se va face si inceputulu protegerii
so folosi de dreptulu de alegere după cum li dic- dariloru directe nu este decatu u l t i m u l u p a s u crestiniloru incalcati de turci —, cari incuragiati
tâza consciinti’a si convicţiunea si după cum ceru a l u d e s p e r a t i u n i i . Dlu Tisza dise iu 3 Fauru prin manifestulu Russiei, ma chiaru si prin una
interessele natiunei, ai cărei fii suntu. — Pentru a. c. candu dlu Gbyczy proiectasse urcarea dariloru, scrisdre a eroului libertăţii Garibaldi, care le apro-
6meni cugetători nu este de lipsa se ne esprimemu ca acea urcare 'ar fi identica cu c o n f i s c a r e a mise de ajutoriu la primavdra una legiune italiana,
mai apriatu, pentru ca aceia de buna seama ne a v e r i i n a ţ i o n a l i . Dâr 6re de atunci si pana nu se mai infricosiaza, ci cu resolutiune se otie-
intielegu, astadi intru atat’a s’a amelioratu starea poporului incatu lescu la continuarea cerbicdsa a insurectiunei si
urcarea de astadi a dariloru se nu se considere de r ă p i r e sub tempulu ernei, ca-ce primavdr’a le va da scutu
' Dâr se trecemu mai departe la reportulu die-
talu. — Mai inainte de a se luâ in discussiune a a v e r i i p o p o r u l u i ? * — Vorbirea acestui depu- tdta tufa si ajutdria tdta Russi’a, care s’a presen-
tatu a facutu mare impressiune chiaru si asupr’a
tatu acum facia cu Europ’a pentru liberarea slavi-
bugetulu, ministrulu de financie fu recercatu din liberaliloru. In nr, prossimu vomu publica estras- loru de suptu jugulu apasatoriu, nu numai celu
partea deputatului Zichy, câ se comunice camerei
resultatulu perceptiuniloru si alu erogatiuniloru suri din vorbirile altoru oponenţi. turcescu, ci a buna sama si celu austro-maghiaru,
sub care vede, ca gemu slavii ei. Simpathiele ei
statului in decursulu patrariului alu treilea alu de sânge se potu reversâ câ o furtuna si preste
anului curinte, pentru câ deputaţii se se scia
orientâ. Ministrulu respunse, ca conspectulu offi- Pasirea Russiei in causa turco-crestina a im- patri’a ndstra cea sfasiata de uîtraistii maghiaro-
mani, si dessecata de simpathiele unitari de lipsa
cialu in acâsta privintia va aparâ in numerulu plutu de ingrigiari t 6te cercurile nunumai politice,
pros8imu alu fdiei officiale. (Fiindu ca conspectulu der’ si cele comerciale din Europa. Poterile nordului la o aparare comuna. —
din cestiune a si aparutu, tocmai precum a disu prin gubernele loru dedera mereu asecurari pentru Una corespondintia din Vien’a in „Standard*
ministrulu, asiâ nu va fi fora interessu a inregistrâ sustienerea păcii, cu t 6te acestea, plat’a cupdneloru officiosulu din London descopere, ca cu trei cestiuni
aici unele din cele mai principale cifre ce contiene. turcesci redusa, insurectiunea prin pasirea Russiei se occupa acum poterile nordului si anume, ddca e
PerCeptiunile in patrariulu alu treilea a. c. adeca animata si cestiunea reformeloru pentru creştini se se numdsca unu comitetu internaţionale, care se
1 Iiiliu pana in 30 Sep. se urca la 35,731,754 fl. neresolvata incordara si mai multu animele poli- controleze executarea reformeloru turcesci, ori ca
37 cr. Ora erogatiunile făcu 45,100,944 fl. 19 cr. ticiloru si ale comerciantiloru aprofundandule in se se occupe Bosni’a de oştiri rusesci, austriaca si
Deficitulu se urca deci la 9,369,190 fl. 18 cr. ingrigiari pentru viitoriu. germane dintr’odata, or’ numai de oştiri austriaco.
Deficitulu pre celelalte doue patrarie de mai inainte Acum vine oficifis’a „Wiener Abendpost* si
se urcase la 33 millidne, asiâ incatu deficitulu da asecurari publicului alarmatu asia:
totalu pre anulu acest’a face pana acum 42 miliOne „De unu tempu incâce se afla in foile interne Din p r o c e s s u l u v e r b a l e a l u s i e d i n t i e i
florini. — Deficitulu pre anulu acest’a s’a prelimi- si externe mulţime de sciri alarmatârie de opiniu- c o m i t e t u l u i A s s o c i a t i u n e i t r a n s i l v a n e
natu in bugetu numai cu 21 miliOne, inse cifrele nea publica, care neodihnescu farte lumea comer­ t i e n u t a i n 2 N o v e m b r e 1875.
de pana acum spunu cu o elocintia nerestornabila, ciale. Din necunoscerea totala a relatiuniloru, si Presidiulu dâ expressiune semtimenteloru de
ca domnii cari au facutu preliminariulu bugetului p6te ici, cole, cu intentiunea de a conturba cointie- profunda dorere, causata prin pierderea iubitului
s’au greşi tu tare in calculi, dedrace deficitulu s’a legerea celoru 3 poteri, sâu chiaru cu tendenti’a confrate si fostului membru ordinariu alu acestui
urcatu numai in trei patrar.e ale anului inca odata de a deprime cursulu bursei, redica audienti’a in- comitetu, I o a n e T u l b a s i u , carele se mutâ la
asiâ de susu câ preliminariulu facutu. Deficitulu ternuntiului rusu (Ignatieff) la M. Sa Sultanulu, si cele eterne in 29 Octobre an. c. si -i urâza, câ
pre anulu yenitoriu inca se prelimina acum numai visitârea marelui veziru, la o însemnătate de eve­ amentirea lui se fia eterna.
cu 17 miliâne, inse potemu fi securi, ca pana la nimente, care se deschidă pdrt’a la nesce aspecte
Comitetulu consemtiendu cu manifesta­
finea anului elu se va urcâ celu pucinu pre de trei amenintietârie de pacea europeana. Facia cu aceste rea de condolentia a presidiului decide, câ
ori atat’a). a sositu tempulu si e deajunsu a dechiarâ pe basea in semnu de pietate catra memori’a repau-

După acâst’a camer’a trecît la ordinea dilei si cunoscientii secure a stării lucrului, c u m c a d e l a satului comembru, se se iâ actu despre a-
luă in discussiune reportulu comissiunii financiarie i n c e p u t u l u acţiunii in orientu, neci Russia, neci câst’a manifestare, in processulu verbale alu
asupr’a bugetului pre an. 1876. Austro-Ungaria, neci Germania, neci gen. Ignatieff siedintiei presente.
câ si c. Zichy sâu bar. Werther, neci la Sultanulu,
La acestu obiectu vorbiră mai mulţi oratori, D. protop. I. V. Rusu perlege charthi’a dlui
inse noue spatiulu nu ni permite, câ se-i amentimu neci la m. veziru n’au facutu unu singuru passu, directore al Albinei, Vis. Romanu, din 2 Novemb.
pre toti; dreptu aceea ne vomu restringe numai lai care se nu fi correspunsu comuneloru instrucţiuni a. c. prin carea densulu se dechiara, cum-ca din
unele passagie din vorbirea lui Beniaminu Kâllay, j defipte, si cari n’ar’ fi aflatu incuvientiarea si spri- caus’a greleloru si multifarieloru ocupatiuni, ce le
redactorele diariului „Kelet Nâpe“, care fh insar- ginulu celorulalte cabinete.* are in cualitatea de directore alu Albinei, se vede
cinatu cu missiunea, de a representâ la desbaterea Acâsta asecurare are vafarea sa, „Standard* necessitatu, — pre langa exprimarea respectudsei
bugetului opositiunea din drâpt’a sâu partid’a con­ inse oficiosulu diurn, alu M. Britanie scrie, ca multiumite, pentru încrederea, cu carea l’a onoratu
servativa, pentru ca Sennyey este greu morbosu. „conditiunile Turciei continua a escita nelinisce si adunarea gen. dela Reghinu — a demisiunâ din
ingrigire in fiacare tiâra din Europ’a* si adauge,
D-lu Kâllay promite inainte de t 6te, ca pre postulU de secretariu alu Il-lea alu Associatiunei si
langa tdte asecurarile guvernului, d’a porni pre ca scăderea charthieloru rusesci la bursa deodata r6ga pre comitetu, câ primindu demisiunarea, se
alta cale la crearea bugetului, diferita de cea prac­ cu 3 la suta, insemnâza „o târna de n<5ue compli- dispună in modu provisoriu pentru suplenirea acelui
ticata pana acum, totuşi d-sa trebue se declare, ca catiuni*. Asia Angli’a si a indreptatu atenţiunea postu prin altu individu.
asupra Egiptului spre asi asecura drumulu la Indie.
si acestu bugetu se tiene strinsu de planulu de Comitetulu considerandu motivele aduse de
„Standard* protestâza in contra impartirei Turciei
economia de pana acum, care se califica mai ni- si „Times* nu afla in t 6ta insula balcanica, Cine susu-numitulu domnu, decide
meritu prin proverbiulu „din mana in gura.* — a i se primi resemnarea din postulu
Cu privire la erogatiuni guvernulu a dechiaratu, ca se p6ta înlocui pe bolnavulu. de secretariu alu II-lea alu Associatiunei.
„a mersu pana la limitele possibilelui*, cu tdte — „Diurnalulu de St. Petergburg*, dupace
aceste inse cafldu a venitu acestu bugetu la revi- publica cuprinsulu unei brosiure, care contiene re­ Presiediulu, in nexu cu conclusiunea prece­
siune in comissiunea financiaria, guvernulu a con- portulu iusurgentiloru din Hertiegovin’a si pe care dente, pune la disensiune cestiunea suplenirei pos­
tului de secret. II devenitu degia vacante.
semtitu a se mai face o mulţime de reductiuni, aceştia o tramisera si la representantii poteriloru
prin urmare elu va consemti si mai departe in europene in Mostar cu rogarea, câ poterile se se Comitet, avendu in vedere, ca postulu de secr.
reductiunile, ce se voru propune in sinulu camerei. cointielâga a tramite unu despartiementu de armata II, este de a se suplenl numai in modu provisoriu
In decursulu cestoru optu ani din urma ne-amu de- dela o potere vecina in capitalele Bosniei si Her- pana la adunarea gen. viitâria, decide:
datu asiâ de tare cu biurocrati’a, câ si caudu acâsta tiegoyinei, ca ar’ fl o nebunia a aştepta dela regi- a concrede presidiului ingrigirea si dis­
institutiune ar fi indigena, inse dorere, la noi s’au mulu turcu vindecarea releloru, in fine mai observa: punerea pentru suplenirea acelui postu prin
inpamentenitu numai laturile umbrâse, laturile negre „Punctulu din urma alu brosiurei se pdte lua altu individuu cualificatu.
ale acestei institutiuni, deârece biurocrati’a ungu- câ comprobare a importantei sciri ce primiramu in Presidiulu multiumindu pentru nâu’a doveda
râsca este mai inclinata spre trandavia, decatu spre obiectulu acesta, despre intentionarea intrarei tru- de încredere, manifestata facia cu acelasiu prin con­
diligintia si împlinirea detorintieloru. Apelamu ne -1 peloru austriaco in Hertiegovina, care si chiaru la clusiunea amintita, dechiara, ca si in affacerea su­
contenitu la sentiulu de sacrificiu alu poporului, rogarea insurgentiloru inca s’ar efeptui.* plenirei postului de secret. II altcum momentdsa,
care si asiâ este incarcatu preste mesura cu mul­ Totu acestu diurnalu Vrâ a sci de unu planu, câ si in t 6te alte affaceri, doresce a intempinâ li-
ţimea dariloru, dâr se mai apelamu si la sentiulu care l’ar’ fi aprobatu poterile, ad. a împreuna Bosni’a berulu consemtiementu alu onorabilelui comitetu si
de sacrificiu alu functionariloru, câ se lucre mai cu Hertiegovina intr’unu stătu semisuveranu după din estu motivu -si tiene de detorintia a aduce la