Page 10 - 1875-11

patriarchulu Romei-noue, prin călugării resariteni si ajunge la asiâ unu gradu de perfecţiune in pre­ laşa din vedere interessele cele mai vitali si drep­
chiaru prin curtea bizantina. Partea cea mai mare scrierea dariloru, incatu Europ’a intrdga-lu va invi- turile sale suverane. Î5cca deci articlulu ce dia­
a slaviloru si mai toti dacoromânii s’au tieuutu de deâ. Cetatianulu maghiaru va plat! dare mai în­ riulu „Pressa" -lu indrdpta mai vertosu la adress’a
beseric’a resaritdna. Candu sdu maghiarii ar’ fi ainte de tdte dela totu ce are, sdu celu pucinu Turciei:
adoptatu ritulu resaritdnu si s’ar’ fi alaturatu la dela totu ce ar potd se aiba, precum si dela totu „Aflamu cu multa plăcere — dice „Pressa" —
slavi si la romani, sdu slavii si romanii ar’ fi a- ce se p 6te cugetâ ca are, ddca ar avd. Mai departe ca guvernulu francesu a declaratu oficiala guver­
doptatu ritulu apusdnu, atunci cu maghiarii erâ se elu va platf dare de venitu după venitulu ce nu-lu nului romanu, ca primesce a începe negotiari pentru
se intemple aceea ce s’au intemplatu cu l o n g o - are, inse ar fi fdrte de doritu ca se-lu aiba. Afara a inchiâ unu tractatu de comerciu cu guvernulu
b a r d i i , cari au datu numele de Lombardi’a la de acdst’a va mai platf ceva pentru desdaunarea romanu.
una parte a Italiei, dra densii s’au prefăcuta in pamentului, apoi aruncuri comunali in suma de Franci’a are prea multe interesse comerciale
i t a l i a n i , precum se transformaseră si f r a n c i i 5—145 percente; după aceea urmdza darea pentru cu Romani’a, si traditiunile sale din trecutu suntu
(poporu germanu) in g a l l o - l a t i n i , dra limb’a lucrările publice si in fine darea domesticale sdu prea simpatice pentru Romani’a, pentru câ se fi
loru dispari. (Ya urmă). municipale in suma de 5—10—15 sdu 20 percente." asteptatu multu timpu spre a recundsce si aplică
La aceste spre mai buna deslucire adaugemu, dreptulu suveranu alu României de a tracta. Sun­
ca darea municipale este menita pentru acoperirea temu ddra fericiţi de a vedd astadi ca tractatulu
Brasiovu 13 Novembre st. n. 1875.
spesseloru de administratiune, adeca a speseloru de comerciu cu Romani’a se negotidza cu doue
Este cam neplacutu, inse este necessariu, câ ce fia-care municipiu le are in prim’a linia cu of- mari naţiuni, cu Russi’a si cu Franci’a. Acdst’a
se ne ocupamu catu mai desu de acele afaceri, ficialii sei, apoi cu alte afaceri ale sale. O parte va contribui, pe langa afirmarea dreptului nostru
cari ne atingu mai de aprdpe. Dreptu aceea, de a acestoru spese le va plaţi statulu din vistieri’a suveranu, a desvoltâ prosperarea Statului nostru, si
si amu vorbitu dejâ in mai multe ronduri despre publica si anume in proportiune cu sum’a dariloru a stringe mai multu legaturile de simpathia si de
proiectele de reforme pre terrenulu administratiunii directe ce le platesce fia-care municipiu, inse pana interesse cari se afla intre aceste State si Romani’a.
publice, totuşi ne vedemu indemnati, a revenf si candu statulu se va afiâ in crisa financiale, pana Nu cu mai mica multiamire aflamu drasi, ca
cu ocasiunea acestei reviste la cestiunea reforme- atunci de buna sama spesele de.administratiune se Franci’a a declaratu ca recundsce formalu numele
loru proiectate in administratiune. Ce e dreptu, voru sc6te indoitu si intreitu de pre spatele popo­ de R o m a n i ’ a , si ca se va servi in actele sale
nu suntemu fericiţi, de a impartesf cetitoriului ro- rului, si afara de acdst’a in multe municipie, unde de acestu nume.
manu nimicu nou, nimicu salutariu in acestu res- nepotismulu intre officiali se afla in fl 6re, se va Numai Turci’a, singura Turci’a este Statulu,
pectu, ci numai nisce încordări si opintiri omenesci portâ grige, câ spesele municipiului se se spordsca, care nu viesce inca a ne recundsce numele nostru ;
pentru ajungerea unoru scopuri egoistice si speciale dra nu se scada, spre a se mai usiorâ bietulu po­ care nu voiesce a ne numi pe numele nostru, cum
unguresci. poru contribuitoriu. ne numimu noi insine, in limb’a ndstra, R o m a n i
Esiste unu vice-comite in Ungari’a cu numele Camer’a Ungariei a inceputu desbaterea asu- s i R o m a n i a ; care staruiesce mereu a ne numi
(Mnwald, care se aventa cate-odata si in sferele pr’a bugetului in siedinti’a dela 11 Novembre. Unii „ P r i n c i p a t e l e D a n u b i e n e , s d u M o l d o -
politice inalte si se recomenda stapaniloru sei prin credu, ca acdsta desbatere nu va durâ lungu, de- Y a l a c h i a " si Dumnedieu scie mai cuml
doctrinele cele mai eronate. Dilele trecute aparii drace mulţimea cea mare a mameluciloru, de care Numai Turci’a, in alte cuvinte, este singur’a,
din pdn’a acestui domnu o brosiura intitulata „Ad- dispune d-lu Tisza, va votâ bugetulu, fora a mai Potere care ne conteatdza p a n a s i n u m e l e , n u
ministratiunea ndstra si libertatea." In acdsta bro­ face vorba multa. Inse după parerea ndstra aceşti n u m a i f i i n t i ’ a n d s t r a !
siura se pune mai înainte de t 6te principiulu, ca domni se cam insidla in calculi, dedrace in camer’a Si pentru ce dre, si pana candu dre acdsta
scopulu reformeloru in administratiunea publica tre- Ungariei se mai afla si alţi deputaţi nu numai de incapatînare ? Nu vede dre guvernulu otomanu, ca
bue se fia maghiarisarea, si după acdst’a se incdrca cei liberali. Acolo este opositiunea maghiara si lumea merge inainte, ca elu vegetdza, pe candu
a probă, ca actualulu sistemu de administratiune anume partid’a drdpta a conservatoriloru cu taver- alţii traiescu? Nu vede elu dre ca noi suntemu
publica nu este nice nationalu magbiaru, nice libe- niculu Sennyey in frunte, apoi partid’a celoru ce cu lumea cea viua, cu animele cele sanetdse, cu
ralu. Pentru mai bun’a caracterisare a acestui o- lupta pentru indepepijinti’a Ungariei; acolo suntu dreptulu celu saciu?
pusculu reproducemu aici de gusta numai cateva mai departe deputaţii naţionali, cari inca -si voru Nu judeca, nu apretidza evenimentele ce stau
din doctrinele ce contiene. După ide’a si pricepe­ redicâ cuventulu, celu pucinu la positiunile, unde facia? Pana candu orbirea? pana candu negarea
rea d-lui Grrtlnwald, — care de altmintrelea mirdsa se vorberce despre subventiunea instituteloru de in- luminei si a dreptăţii?"
mai multu a renegatu, decatu a unguru curata, — vetiamentu, despre subvenţionarea teatrului maghiaru,
naţiunea maghiara n’ar’ avd se tinda după unu despre fondulu de dispositiune si mai cu seama des­
altu scopu mai sublimii, decatu după acel’a, de a pre urcarea dariloru directe. Acolo suntu mai de­ La c e s t i u n e a o r i e n t a l e .
se sustiend câ elementu domnitoriu in statulu ma- parte deputaţii sasi, cari in 6 Novembre s’a con- Audienti’a ambassadorelui russescu Ignatieff la
ghiaru. In t 6te formaţiunile si institutiunile tierei, stituitu in clubu separatu, numindu-lu clubu poli- sultanulu in Constantinopole ocupa inca in mare
interess'ulu esclusivu alu natiunei maghiare trebue ticu, dra nu nationalu, si cari au si luatu conclu- mesura cercurile politice europene. Diurnalistii făcu
se fia decidietoriu. A aretâ generositatea catra na- sulu, câ prin combaterea si nevotarea bugetului pre asemenare intre audienti’a acdst’a si cea a ambasa-
tionalitati nu este ertatu; individii potu se fia si anulu 1876 se dd guvernului unu eclatanta votu dorelui Mencicoff, si dicu, ca precum atunci a
trebue se fia generoşi si se faca chiaru si acte de neincredere, sdu cu alte cuvente, se dd guver­ urmatu resbelulu de Crimea, asiâ pdte urmă si
de abnegatiune propria, naţiunile inse trebue se fia nului unu votu de blamu; acolo sunt in fine chiaru acum cine scie ce resbelu, dedrece din tânguirile
egoiste pana la despectare. Si celu mai potinte si si unii deputaţi din castrele liberaliloru, cari precum lui Ignatieff relative la administratiunea cea rea, la
mai eficace mediulocu pentru ajungerea acestui in clubulu partidei, asiâ si in plenulu camerei -si nemultiumirea poporatiuniloru creştine si la starea
scopu se pdte afiâ in organismulu administratiunii. voru redicâ vocea contra urcării dariloru directe. cea disolata a financieloru statului turcescu, se vede
Dreptu aceea reform’a administrativa trebue se Se vede deci, ca suntu cele mai bune pros­ apriatu, ca guvernului russescu si-a propusu seriosu
emane si din acelu punctu de vedere, câ ungurii pecte, câ desbaterea bugetului se se lungdsca pana de a mai face o incercare in sensulu testamentului
se devină o naţiune ce se lupta pentru esistintia, catra ajunulu anului nou; si altmintrelea nice nu lui Petru celu mare. Dreptu aceea potemu afirmă
inse cu potere espansiva, cu potere de assimilare. s’ar potd, dedrece in Ungari’a este regula, câ bu­ cu dreptu cuventu, ca temerile ce se manifesta in
De acdsta calitate este totu cuprinsulu acestei getele se se voteze numai după ce suntu diumetate tdte părţile nu sunt tocma neîntemeiate. (Jrizon-
cărticele. Cuvintele suntu, ce e dreptu, destulu de mancate. tulu orientalu se innegurdza pre di ce merge,
imflate, inse ideile si doctrinele nu suntu prea Dovdda ca Russi’a n’are cugete bune, suntu înar­
măreţie. mările ce se făcu in ruptulu capului si manevrele,
Fiindu ca vorbimu aci de reformele in admi­ Romant’a si Torci’a. la cari a partecipatu insusi imperatorele Alessandru
nistratiune, se facemu pucina menţiune, si de acelu Dela erumperea revolutiunii in provinciele tur- in mai multe locuri. In Varsiovi’a inca se tienura
proiectu alu d-lui Tisza, prin care vrd se introducă cesci si pana in dilele din urma se asecurâ din asemeni manevre militari, la cari a partecipatu si
darea domesticale, adeca unu soiu nou de dare, tdte părţile, ca Romani’a observa nu numai cea imperatorele. Cu acdsta ocasiune suveranulu rus­
care va aduce pre poporu la sapa de lemnu. Cu mai stricta neutralitate, ci si celu mai crassu in- sescu dise catra corpulu officieriloru „in aceste
privire la acestu proiectu despre introducerea darii differentismu facia de evenimentele, ce se pentrecu tempuri grele am firma credintia, ca ve veţi intre-

directe aflamu in diariulu „Kelet Ndpe" urmatoriele: in peninsul’a balcana. Inse aceste asecurari au amu- pune cu sabi’a si sângele vostru pentru tronu si
„Atâte dări apdsa astadi cerbicea cetatianului, in- titu indata ce s’au ivitu in diariulu „Tromp. Car- patria, si totu-odata speru, ca nu me voiu insielâ
catu nice nu mai scie, ca pentru ce si cui platesce. patiloru* întrebarea, ca cu ce dreptu se tienu in aşteptările mele." La aceste cuvinte officierii
Si nu este destulu mulţimea dariloru esistente, ci provinciele romane de Turci’a, si pentru ce se mai respunsera cu entusiasmu, ca voru trece prin apa
ministrulu de interne vrea se mai lungdsca cata- platdsca Romani’a tributu Turciei ? etc. Si apoi se si focu si voru face totu ce li sta prin potintia,
logulu dariloru cu o noua specia de dare si anume scie, ca acestu diariu sta aprdpe de cercurile ce câ suveranulu se nu se insiele in aşteptările sale.
cu darea domesticale sdu municipale. Acdsta dare dirigu astadi politic’a in statulu romanu. Ddr’ din Deşi Russi’a a esitu pre facia cu intentiunile
va fi in fia-care municipiu diferita, inse ea va fi articlulu de mai la vale, pre care lu aflamu in si scopurile sale, totuşi officiulu astriacu alu affa-
mai mare tocmai in municipiele cele mai serace... diariulu officiosu „Pressa" se va vedd si mai apri- ceriloru esterne asecura necontenita, ca din partea
Cu incetulu, cu incetulu statulu ungurescu va atu, ca Romani’a face, candu tace, si ca ea nu Russiei nu amenintia nice unu pericolu. Russi’a -si