Page 6 - 1875-11

ea închisorile suntu poporate de mai mulţi romani ddra cu ce-si potu spalâ germanii corruptiunea loru ? a acestui articlu de lege, nazarenii voru fi obligaţi
câ de alte nationalitati, ci se reflectamu intre al­ Cu ce voru escusâ ei pe acei domnitori naţionali ai a si inchiâ actulu căsătoriei inaintea auctoritatiloru
tele, ca se p 6te usioru, câ din maioritatea tierei se loru, cari pana eri-alaltaeri facea comerciu formale civili. Totu asemene va ave a se procede si in
âsa mai mulţi 6meni stricaţi câ din minoritate; la Americ’a cu dmeni vendiendu-i pe bani, cumu acele caşuri, candu se va inchiâ unu actu de căsă­
in fine ar’ trebui se vedemu si noi, ca popdrale se vendu negrii din Afric’a? Si cine va mai şterge toria intre unu crestinu si 1 judanu. Intre creştini
privilegiate au avutu — celu pucinu pana in dilele din istori’a Germaniei h a r e m u r i l e pe care le se admite cununi’a civile numai in acele caşuri,
n6stre — mulţime nenumerata de criminali, furi, tienea principii si aristocraţii loru? Si jus primae candu dispensatiunile ingreundza cununi’a sdu o
hoţi, răpitori, insielatori, falsificatori, perjuri, tetiu- noctis, si cate sieptedieci optudieci de bastardi ai făcu chiaru impossibile.
nari, adulteri, ucigaşi, mestecatori de veninu si alţi unora din trensii, pe cari’i numera chronicele loru Fiindu ca vorbiramu aici despre agendele, ce
criminali mari, privilegiaţi, carii adeca sdu nu se pana in tempurile n6stre. camer’a deputatiloru Ungariei va avă se delibere
pedepsiea de locu, său numai usioru, pentru ochii (Va ur m â.) in tempulu celu mai deaprdpe, si fiindu ca inre-
lumei. A produce aici exemple, ar’ insemnâ, ca gistraramu si espectoratiunile d-lui Tisza facia cu
vrei se cari apa in mare. Chiaru inse, candu amu cestiunea vamale si cea a bancei naţionale, se ve­
fiSrasiova 10 Novembre st. n. 1875.
voi se ne folosimu de exemple, nu le-amu luâ pe demu acum ce atitudine mai observa diurnalele ma­
acele dela cetatile cele mai mari ale Europei si După o pausa de siese septemane corpurile ghiare facia de aceste grave cestiuni. Vechiulu
Americei, câ se nu ni se impute, ca spre a închide legiuitârie ale Ungariei s’au intrunitu de nou, spre diurnalu deakianu „Peşti Naplo* sustiene tocmai
gurile adversariloru noştri, ne aleseramu tocma punc­ a vota si deliberâ in fug’a mare bugetulu pre anulu contrariulu dela aceea ce dise d-lu Tisza. Acestu
tele acele centrali ale lumei, in care -si cauta scă­ venitoriu si mulţimea cea mare a proiecteloru de organu dice intre altele: „Cestiunea vamale este
parea miile de ştrengari vagabundi si criminali din legi, anunciate de catra diferiţii miniştri. La tem- cestiunea imbunetatirei stării ndstre materiali, a re-
t6te classile locuitoriloru. Asia nu ne provocamu pulu seu ne vomu ocupâ de totu ce se va petrece stauratiunii ecuilibriului in averea statului, a refor­
de ex. la registrele politiiloru si ale procuroriloru si produce in sinulu parintiloru patriei maghiare, mei dariloru, a independintiei economice, a desvol-
din Budapest’a si Yien’a; nu vomu reflectâ pe lec­ d'ocamdata inse venimu a luâ notitia speciale tarei diferiteloru ramuri sociali, a esistintiei guver­
tori la placatele lipite pe păreţi iu cetatile cele despre espectoratiunile sdu se dicemu chiaru ase- nului si a viitoriului natiunei. Si ddca vomu avd
mari ale Germaniei in care citesci: Pazi-ti-ve curarile făcute de d-lu Tisza in momentulu candu in vedere numai interessele economice si viitoriulu
pung’a si horologiulu *); nici ii vomu tra- s’a presentatu camerei deputatiloru in calitate de naţiunii maghiare, este cu nepotintia câ se nu ne
mite in acea suburbe a Berlinului, in care lo- primu ministru. declaramu pentru unu territoriu vamalu separatu si
cuescu mai totu furi si asasini, alu cororu cuibu Camer’a s’a intrunitu joi in 4 Novembre, independentu. Si guvernulu nu vrd acdst’a, cu t 6te
nu-lu sparge nici chiaru una politia cum este cea candu ministrulu presiedinte Tisza, care fu primitu ca nu ne spune, ca din ce motivu, de buna sama
prussiana; in fine se nu mergemu nici la Parisu si cu vivaturi sgomotdse, rosti de pre fotoliulu de se teme de complicatiuni si i frica se nu-si pre-
Londonu, pe unde se afla companii de asia numiţi primu ministru urmatdriele cuvinte: „Voiu se pro- gatdsca caderea, cu tdte ca aici e vorb’a mai multu
garotteur-i, adeca sugrumători, cari pretiuescu vid- nunciu cateva cuvinte — dise d-lu Tisza, — inse de caderea Ungariei, decatu de caderea unui gu-
ti’a dmeniloru catu si pe a puiloru de gaina. Ger- nu câ se schitiazu si indigitezu o direcţiune noua, vernu ... Va se dica Ungari'a nu se p 6te desface
maniloru le place prea multu se se numdsca popo- ci numai câ se lemurescu doue cestiuni, si anume de Austri’a, dra Austri’a s’ar’ potd desface ddca ar’
rulu celu mai civilisatu, celu mai religiosu si mare cestiunea vamale si comerciale si cestiunea bancei. vrâ, inse ea are atat’a minte, incatu se mai sus-
moralistu. Mergeţi dâra pe la satele si orasiele Ou privire la cea de antaiu guvernulu va urmâ tiena acdsta stare de lucruri pana candu vulturii
mici din Germani’a, câ se invetiati moralitate si se pre calea ce i-o prescrie legea, si urmandu pre ei se voru mai potd saturâ din ficaţii sangerandi
ve civilisati. Acolo apoi veţi aflâ, de ex. in par­ acdsta cale, guvernulu este de firm’a credintia, lenga ai corpului nostru . .. Guvernulu ungurescu, câ se
tea muntdsa a Bavariei, ca abia este domineca la- sustienerea territoriului vamal u comunu câ si pana nu-si arete goletatea slabitiunii si impotintiei sale
sata de Ddieu, in care se nu se omdre sdu incai acum, dedrece formarea unui territoriu vamalu se- se pronuncia pentru reînnoirea conventiunii vamali
schilavdsca cate doi trei dmeni in urmarea batailoru paratu ar produce o lupta inversiunata pre terri- de pana acum, asteptandu câ din gratia niscari
barbare, ce se producu intre ei catu din beţia, catu torîulu economicii, ceea ce ar causâ mai multa concessiuni; inse se scia guvernulu — adauge nu-
din vindicte familiarie, buna- 6ra câ in Albani’a, in stricatiune decatu folosu. Inse de sine se intielege, mit’a fdia — ca interessele patriei ndstre pretindu
Dalmati’a si Oroati’a. In cele mai multe parti ale ca fia-care parte trebue se faca concessiuni; ddr cu urgintia separarea territoriului vamalu, dedrace
Germaniei fetele dela s a t e se mărită parte mare guvernulu maghiaru s’a chiarificatu de ajunsu, ca o politica vamale, ce ar’ potd se multiumdsca pre
numai dupace au cate unulu sdu si doi copii năs­ pana unde are se mdrga cu concessiunile; elu si-a deplinu aceste interesse, nu se pdte aflâ decatu pre
cuţi din patu nelegiuitu (bastardi, copii de lele). pusu o stavila, preste care nu va trece nice decatu acdsta base.“
Si ddca dv. numerati pe robii din temnitiele Da­ ca-ci indata ce ar trebui se trdca, atunci territoriulu Cum se schimba tempurile, si apoi cum se
ciei după nationalitati, mergeţi de’i numerati si in vamalu comunu ar incetâ de a fi mai avantagiosu mai schimba si dmenii, incatu abiâ după nume i
Germani’a si trageti proportiunile după populatiune. si s’ar ivi indata necessitatea infiintiarii territoriu­ mai poţi cundsce si destinge! Mai eri alalta-eri cine
Prinsorile Germaniei in mani’a miiloru de scdle si lui vamalu separatu. luptâ mai cu înfocare pentru infiintiarea bancei
a dieciloru de mii de dăscăli si docenţi, suntu ne- Cestiunea bancei este o simpla cestiune eco­ naţionale si pentru crearea unui territoriu vamalu
spusu de populate. Se mai reflectamu, ca Germa­ nomica. Dreptulu Ungariei de a infiintiâ o banca separatu pentru Ungari’a, dra astadi cine este mai
ni’a lapeda din sinulu seu pe fia-care anu multe naţionale independinte nu-lu contesta si nu-lu pdte blandu câ d-lu Tisza in acestu respectu. Chiaru
mii de 6meni corrupti, cari trecu in Americ’a, Aus- contestă nimenea. Inse cu privire la acdsta cestiune si deakistii, cari au facutu impacatiunea cu Austri’a
trali’a, dra alţii vinu incdce, la Ungari’a, Daci’a si guvernulu n’are intru ajutoriu nice o dispusetiune sub conditiunile sustatdrie, si pre cari d-lu Tisza
se impingu pana la Oonstantinopole; ca-ci adeca legale; aici elu are de a urmâ după bun'a sa ii combateâ cu vehemintia si pertinacitate, —
nemţii, cati vinu pe la noi, nici-decumu nu aducu chipsuire, si precum in tdte lucrurile sale, asiâ chiaru si dinsii declara a fi satui de acdsta stare
toti diploma de moralişti **), ci mai vinu si câ o- nice aici guvernulu nu va caută conflicte, ci va de lucruri, pre care inse d-lu Tisza voiesce a o
dinidra g o ţ i i . Ddra funcţionarii publici din Ger­ nisuf se mediulocdsca o asemena resdlvere a acestei sustiend inca vr’o diece ani. Cam curidsa schim­
mani’a? Ori-cate defecte morali se aiba funcţionarii cestiuni, incatu creditulu tierei, care si asiâ nu se bare de principie si idei, inse pana acum este ade-
de naţionalitate romana din tdta Daci’a, adeca si bucura de vr’o mare valdre, se nu se sguduia. — verata.
cei din Romani’a propria, si ori-catu se fia func­ Cu privire la celelalte cestiuni guvernulu n’a pro-
ţionarii germani superiori in sciintia, puşi inse misu nici-odata ca va face minuni, ci a promisu,
Activitatea sasiloru in caus’a arondării fundu­
intre aceleaşi impregiurari si conditiuni acolo in ca va lucră din respoteri intru delaturarea treptata
lui regiu după basea defipta de universitatea sasa
patri’a loru, nici catu unu grăunte de macu nu a reului esistentu." din an. 1873 si de maioritatea scaunului Sibiiului
suntu mai buni decatu cei dacoromanesci, si aceştia In siedintiele ce s’au tienutu dela redeschiderea din sied. tienuta in Octobre cresce mereu in pro-
nu suntu mai rei decatu ceia. Aici inca amu potd dietei incdce nu s’a ivitu nimicu mai momentosu; portiune progressiva cu oportunitatea tempului.
produce mii de exemple, care se culegu acolo de insemnatu este numai, ca se ocupa secţiunile Representanti’a scaunului Sibiiului in siedinti’a
la faci’a locului. Romanii inse ar’ potd fi mai camerei cu discussiunea loru. Intre aceste proiecte din 4 Nov. a. c. inca a decisu, câ se tramita una
stricaţi decatu alţii, ar’ avd inse cuventulu se se suntu in prim’a linia ale lui Tisza referitdrie la deputatiune la Maiestatea Sa si la ministeriu in
Buda-Pest’a, câ deodata cu celelalte deputatiuni din
escudie cu desastrele ne mai audite ale patriei loru, reform’a legei municipali si a celei comunali, despre cercurile fundului regiu se-si redice vocea pentru
cu tirani’a străină ce apasase, si in unele tieri mai cari amu vorbitu in numerulu precedentu. Intre dreptulu de intregitatea territoriale si ordinea mu­
apasa cerbicea loru, cu corruptiunea sisthematica celelalte mai suntu de memoratu proiectele de legi nicipale deosebita in fundulu regiu, care dreptu e
infiltrata loru totu de străini cu scopu de a-i perde; despre conventiunea comerciale cu Romani’a codi­ baseatu pe legi si tractate. Minoritatea comissiu-
cele penalu si proiectulu de lege despre introdu­ nii prin d. adv. Preda propuse trecerea la ordinea
dilei, ca tramiterea deputatiunii nu e in interessulu
cerea cununiei civile. Ce se atinge de proiectulu
*) „Es wird vor Taschendieben und Uhren- întregului poporu, ci numai alu sasiloru.
abzwickern gewarnt.* Die Polizei. din urma, elu este mai multu o imitatiune a legii Deputatiunea totu se alese si stă din 4 sasi
despre cununi’a civile din Austri’a. In prim’a linia
**) „Deutschland stdsst aus tlberfulle an Be- aleşi: Gustavu Kapp dep. dietale, Dr. W. Bruck-
vdlkerung so und so viei Tausende jăhrlich als se reguldza cununiele sectei asiâ numitiloru naza- ner adv., Georgiu Haun si Mathias Holzinger tie-
Ausschuss von sich.“ (Reise-briefe aus Deutschland reni, la cari cununiele suntu identice cu concubina- reni. Saşii se folosescu de promisiunea min. Tisza
von Dr. Ad. Sielberstein 1873). tulu. De aici înainte, resp. dela intrarea in vidtia din 2 Martiu, ca se va tiend numai de legi câ de