Page 9 - 1875-11

m rn v M i

Gazet a ese de 2 ori: Joi’â si Duminec’a, Se prenumera la poştele o. si r.^ si pe ia
J
Fdi's, candu conoedu ajatdriale. — Pretiulu: ilsiLllkjik WMMM» DD, corespondenţi, — Pentru sentT- 6 or.
pe 1 snu 10 fl., pe Va 3 fi. v. a. Tieri esterae 12 S. Tacs’a timbrala a 30 cr. de flaeare pu­
V. a. pe unu anu sdu 27ş galbini mon. sunatdria. blicare.

Ir. 76. Brasiovu 14|2 Novembre 1875.

limb’a propria, pe care o lasssera numai pe sam’a prin vertutea loru, ci prin poterea evenimenteloru
C a r e p e c a r e ? suburbaniloru, sateniloru si a dascaliloru cu chic’a europene. Ai noştri se loviră cu nasulu de pdrt’a

( U r m a r e ) . pe spinare. Si ce a potutu face pe germani câ închisa si nu mai credu ca o va potd deschide ci­
Una din imputările făcute dacoromânilor a de se-si urgisdsca limb’a loru naţionale pana la gra- neva. Ei înjura mereu pe maghiari, câ si tiega-
catra străini este, candu li se dice, ca ei fura. dulu acesta? Educatiunea, numai educatiunea, dra nulu pe solgabirau, de care se temea mai tare câ
Asia este dieu aceea, unii romani au furatu si mai nu si vre-unu jugu tiranescu impusu loru de catra de imperatulu, pentr'u-ca acela -lu bătuse, dra nu
fura. Se adunamu inse la unu locu tdte furturile naţiunea Franciei, precum s’a impusu romaniloru cu celu ce poruncea la jupanulu solgabirou.
romaniloru cate ae commitu intr’o societate naţio­ armele. Dica publiciştii evrei din Budapest’a ori-cate
nale de 9—10 mili 6ne; se le summamu inse si pe Ddra maghiarii, maghiarii, ce rusîne de nesu- voru vrea despre poterea de vidtia naţionale a ele­
cele commisse intre 10 milidne de nemţi, sdu de feritu pentru romani, ori-candu aude pe poporulu mentului maghiaru si despre vocatiunea lui de a
totu atati ruşi, ori franci, si sum’a furturiloru ro- celu mai trufasiu după spanioli sfarmandu la nuci domină; de ar’ fi fostu inse acea potere inca de
manesci de. preste anu va dispard pe langa ale al- cu limb’a sa zureitdria câ nisce lantiuri; ce batjo­ trei-ori atatu de mare, ea s’ar’ fi nimicitu de multu,
toru pop6ra; atata numai, ca pe ale ndstre le nu- cura, candu noi nu ne potemu falf câ ei cu cali­ ddca acestu poporu nu ar’ fi fostu luatu sub pro-
mera t 6ta lumea, noi inse suntemu mai nepăsători tăţile ndstre naţionale! Asia yorbescu acei romani, tectiunea clerului catholicu, carele in evulu mediu
decatu se le inregistramu pe ale altora. Ndue abia cari câ si „Peleskei notarius* de pe steppele Un­ fusese omnipotente, in catu elu inaltiâ si ajută pe
ne bătură ceva la ochi milidnele furate dela arma- gariei, sdu câ Zold Marczi dela Dobretienu, nu au cine voiâ, trantea la pamentu si nimicea pe care
t’a austriaca in 1859 (generalulu Eynatten, minis- mai vediutu altu poporu europdnu si nu scie ca cum ii placea, impartiâ tronuri si cordne, fundă
trulu Bruck, directorulu Richter etc.), l x / milionu afara de Ungari’a mai este si alta lume. Fia-ne dinastii ndue si destituea pe altele vechi, facea do-
2
din 1866 (vedi Oesterr. Aeconomist), histori’a cu permisu a schimba rolele pe unu momentu, adeca natiuni de tieri pe care nici nu apucase ale desco­
Stoussberg, cu Offenheim, colosalele scandale dela a presupune, ca maghiarulu câ maghiaru ar’ fi por- peri nimeni, auctorisâ pe popdrale catholice câ se

Berolinu, defraudatiunilş de sute de mii si de mi- tatu jugurile, care au apesatu cerbicea romanului, extermine pe cele necatholice, facea collecte de mi-
lidne pe la banei, casse publice si alte speculatiuni si poteti fi incredintiati, ca pana astadi numele de li6ne in tdta lumea catholica, din care distribuea
marsiave si concursuri frauduldse, de care suntu maghiaru ar’ fi devenitu numai reminiscentia isto­ subventiuni bellice, ajută chiaru si cu corpuri pon­
pliDe diariale si archivele judecatoresci ale Germa­ rica, câ si celu de hunu, de avaru, de gotu, van- tificali de armata. Preste acestea clerulu si anume
niei si ale Austriei. Ei se totu lauda cu inalt’a dalu, longobardu, bissenu etc. După caderea cea călugării catholici ddca nu erâ amici ai desvoltarei
loru cultura scientifica, cu intelligenti’a superidre. cumplita dela Sîri’a (Vilâgos) ajunse si pe maghiari nationalitatiloru si ai cultivarei de limbi străine,
Bine; apoi ddra si crimele trebue se li se impute biciulu absolutismului câ unu reu necessariu, ddra fundă inse si sustiend la popdrale catholice mii de
cu atatu mai greu. prea bine meritatu. Ati uitatu asiâ curundu ex- scâle si universităţi in l i m b ’ a l a t i n a , publică
1
Se mai dice, ca simtiulu nostru naţionale ar’ trem’a desperatiune iri care cadiuse mai tdta naţiu­ si adună cârti cu sutele de mii, si asia spargea
fi prea tempitu, romanii nu ar’ fi mândri de, ori­ nea maghiara, nu după secuii de subjugare, cf nu­ prin barbari’a asiatica. Cu protectiuni de acestea
ginea loru, ca nu-si invdtia limb’a, nu o cultiva, mai in diece ani, adeca pana după Magent’a si erâ usioru a desvoltâ potere de vidtia si a incor-
nu o apara pe vidtia pe mdrte, precum făcu alte Solferino? Cititi interessantele discursu de recipien- porâ la elementulu propriu totu ce erâ mai de
naţiuni. Se p 6te si aedsta; ddra pessimistii si toti dariu alu lui Lad. Arany tienutu la 6 Octobre frunte la alte naţiuni, precum de ex. in Transil­
despretiuitorii caracterului nostru naţionale se ne 1873 in academi’a de sciintia dela Pest’a. Acestu vania, unde maioritatea celoru mai renumiţi b ă r ­
numdsca ori-care altu poporu, subjugatu asia pre­ academicu citddia cu acea ocasiune mai multe ex- b a ţ i d e s t ă t u ai tierei si scriptori istorici latini
cum fusese alu nostru, care sub acelaşi jugu triplu pectoratiuni si sententie desperate de ale fruntasi- au fostu si mai suntu de origine dacoromâna, in-
se fia facutu mai multu pentru salvarea individua­ loru maghiari. Cateva mii din ei luasera lumea in cependu de inainte de Corvinu si de archiepia-
lităţii sale naţionali. Câ se nu prea lungimu vor- capu; unii nu s’au opritu pana in Americ’a sep- copulu primate Nicolae pana la cdt’a respectabile a
b’a, se reflectamu asta-data numai la romanii de temtrionalo, alţii ajunseră pana in A u s t r a l i ’ a , celoru esiti din familiele romanesci Vas. Mailatu,
dinedee de Carpati. A fi piedestalulu unei pira­ câ se-si caute patria ndua. Corniţele Stef. S z e - GHtia (Georgie, in istoria Gdczi), Petroviciu, Josika
mide cumplite compusa din Ungari’a, Austri’a si c h e n y i , regeneratoriulu maghiarismului ajunsese (Joska-Josivelu, Josivutiu), Bethlen, Candea (Kendi
Germani’a intrega (pana in a. 1866); a sta facia in cas’a nebuniloru. Cumplitulu br. Nic. V e s e l d - et Kendefy), Zeik (Zaicu), Kemdny Borcea (Bar-
in facia totu-deauna cu x / milionu de baionete, si n y i mori de anima sfarmata. Renumitulu poetu csai), Nalâtzi, Macskâsi, si mai de inedee generalii
2
a pretende totuşi manifestări uimitdrie de vidtia V O r d s m a r t y dicea, ca dupa-ce -si perduse tdte Crai, Duca, Calliani, barbati de stătu Mehesiu, Cos-
naţionale, insdmna a insultă pe celu crucifiptu, pre­ illusiunile, ei mai remase câ se blasfeme pe Divi­ tea, Rusu, Nopcea, Vaida, Sam. Popu si mulţime
cum insultase talhariulu celu din stang’a pe Isusu nitate! Altu scriptoriu, B a j z a intrebâ pe Dumne- alţii. —
Christosu. dieu: Ddmne, ai cadiutu tu din omnipotenti’a ta, Maghiarii striga si înjura adesea pe germani;
Simtiu naţionale, manifestare de vidtia si vigdre si ajunse Satan’a domnu alu universului? E r d d l y i ei inse suntu fdrte ingraţi catra ceia. Fdra ajuto-
naţionale? Adeverate minuni a facutu naţiunea ro­ nu cerea mai pucinu dela Ddieu, decatu câ se pe- riulu energiosu alu ndmtiului, maghiarii ar’ fi as­
mana pe terrenulu acesta, pentru-ca in totu tem- depsdsca pe tdta omenimea, care lasase câ maghia­ tadi ori-ce, numai maghiari nu. Nimini nu ’i-ar’
pulu actiunei sale romanulu a fostu legatu de mani rulu se cada atatu de reu. S â r o s y trasniâ si fi exterminatu in sensulu fisicu alu acestui cuventu,
de pitidre. Multe alte popdra in asemenea positi- fulgeră in contra femeiloru maghiare, de ce j 6ca pentru-ca acestu poporu dupa-ce se mutase de ca­
uni s’ar’ fi lasatu câ mdrte si ar’ fi moritu in a- si nu plangu. T o m p a scriâ plangandu, ca ma­ teva-ori din tidra in tidra câ vai de elu, in fine
deveru. ghiarului ii este interdisu chiaru si a plânge, ca avii marele norocu câ se se asiedie intre ddue po­
Simtiu si mandria naţionale? Se citamu si aici elu se p 6te asemenâ cu ebreii ratecitori in desiertu, pdra hospitali si iubitdrie de pace, adeca intre sla-
exemplu germaniloru, cu cari ni se scotu ochii de cu poporulu celu exterminatu din Caledoni’a, cu vaci si romani, pe unde erâ locu de ajunsu pentru
atatea-ori. Pana pe la inceputulu acestui seculu sclavii de galera, cu perirea Ierusalimului, cu leulu pascerea cailoru, pane, carne si vinu prisosu pentru
nu numai aristocraţii, ddra si burgesi’a nemtidsca cadiutu in cursa, cu fdr’a împuşcata, cu falconulu dmeni câ se manance, se bea si se ddrma bine.
-si despretimă limb’a in mani’a lui Kant, Klop- (sioimu) fara aripe, cu drn’a ghiatidsa, cu tdmn’a După aceea pap’a Romei si imperatorii romano-
stock, Leasing, Herder, Schiller, Gothe etc. si par- negur6sa, cu ndptea fiordsa, cu stejarulu putredu, germani au aflatu cu cale a-i creştină si totu-odata
liruiâ francesce pana la grdtia. Ati uitatu asiâ cu fldrea vescedita, cu ruine pe care au crescutu a formă din cateva principate mici unu regatu sub
curundu, cum dramaturgulu Kotzebue si mulţime buruieni etc. Asia simtiâ toti, amblâ cu capulu nume de Hungaria, cum si a pune in fruntea ace­
alţi scriptori nemtiesci biciuira stupid’a gallomania plecatu; unii si mai conspiră, ddra’i prindea, pe lui stătu pe unulu din ducii asiatici baptisati, care
a natiunei loru? „Bon jo-ur mada-md von Fichtel- uni’i spendiurâ, cu cei mai mulţi implea temnitiele. apoi se submisse papii si se puse elu si toti suc-'
heim. Merci—danke bo-co-up Moun-si-eur, comm- Ecca totu atati professori ai pessimistiloru noştri. cessorii sei la dispositiunea calugariloru apuseni,
ant vo-us port-ez vo-us? Ich—je me port trdz Dâra bine ca incai aceştia nu trecu in Americ’a, cari sciura a folosi braciale maghiariloru câ si ale
bien.“ Ddra asia miserabilu de reu cum vorbeâ 1 nici in Australi’a, ci se vaiera aci acasa câ feme­ toturoru popdraloru de ritulu latinu iu luptele ce
francesce, totu le mai placea decatu se-sj vorbdsca ile bocitdrie pe la morţi. Maghiarii seapara, nu portă contra besericei răsăritene representata prin