Page 8 - 1875-11

pausatulu, si l’a sciutu stimă si apretiuf, pentru Hontati diverse. Coucui'sn.
frumăscle-i cualitati si virtuţile lui naţionale, pa­
triotice si civile. — Subsecretariulu de stătu in ministeriulu de Devenindu vacante unu stipendiu de 500 fi.,
comerciu E d u a r d u H o r n , de naţionalitate ju- destinatu pentru unu ascultatoriu de t e c h n i c a ,
I o a n e T u l b a s i u , s’a nascutu in 1816 din
părinţi romani granitiari, in comun’a militaria Y e s- danu, care fă o eminenta capacitate financiaria si pentru conferirea aceluia, se publica c o n c u r s u
2 Nov. a. c.
comerciala in Ungari’a, repausă in
t e m u , comuna, ce a apartienutu fostului regimentu c u t e r m i n u l u p a n a i n £5 Wovemlire C.
romanu de granitia I. Densulu si-a facutu studiale rsgretatu de ai sei. n. 1875.
normali si gimnasiali in Blasiu, dr’ studiale juri­ — Unu crivetiu rece in tempu ploiosu ne stra- Concurenţii la acestu stipendiu, au de a-si
dice le-a absolvatu la academi’a regia din Clusiu puse mai bine de o septemaua in drna, cu nea grăsa, substerne incdce pana la terminulu indigitatu, res­
cu successu laudabilu. In 1841 s’a aplecatu că care a albitu totulu, drn’a pe aici amenintia a fi
practicante la Tesaurariatulu regiu din Transilva- permanenta. Intocma se scrie si din Romani'a, pectivele concurse, provediute cu carte de botezu,
ni’a. Prin diligenti’a, zelulu si activitatea sa, in- unde temperatur’a inca e cu 2 grade deasupra ze­ cu testimoniu de paupertate, cu testimoniele sco-
aintăi in officiu publicu din gradu in gradu, pana rului si unde porumbulu inca nu s’a culesu totu, lastece de pre semest. II anulu scol. 1874/5, cum
candu in urma, in recundscerea meriteloru si ser- neci s’au semenatu pe t 6te câmpurile de t 6mna. Ma si cu adeverintia de înmatriculare pre anulu scol.
vitialoru sale publice, se promovă la insemnatulu cantitatea zapedii a impedecatu si comunicatiunea cur. 1875/6.
postu de secretariu la direcţiunea finantiaria regia calei ferate intre Brail’a si Buzeu după „Monitoriu."
deaici. In totu tempulu servitiului seu publicu de Numai eri alaltaeri se mai topi incatva, că si pe Din siedinti’a ordinaria a comitetului As­
34 ani, dovedi zelu, acuratetia si diligentia, prin aici. — sociatiunei transilvane, tienuta la Sibiiu
care -si procură stim’a si respectuln superioriloru si — (O d e p e s i a d i n S i b i i u ) a diariului in 2 Novembre c. n. 1875.
collegiloru sei. — In 1861, participă la conferin- „Albina* comunica, ca din caus’a nepregatirii obiec-
ti’a natiunale tienuta in Sibiiu. Participă că de- teloru ce se tienu de sfer’a activitatii Oongressului
putatu alesu, la diet’a din Sibiiu din 1863/4 si la nationalu, si din caus’a tempului de idrna inaintatu,
diet’a din Pest’a. Prin votulu de încredere a adu- Congressulu nationalu nu se va convocă pana la „Concursu.**
narei gen. a representantiloru din comunele fostu­ anulu venitoriu. Inse pentru aceea consistoriulu
lui regimentu romanu de granitia I, se alese de metropolitanu bine completatu se afla in deplina Devenindu vacantu postulu de notariu comu-
membru alu comitetului scolastecu granitiarescu si activitate. nalu in comun’a C u d s i r u , impreunatu cu salariu
in urma in 1874, se alese de vice-presiedinte alu — ( H y m e n . ) D-lu Alessandru Radu, inspec- anualu de 300 fi. v. a. cortelu liberu si lemne de
aceluiasiu comitetu. Adunarea generale a Associa- toru scolariu alu districteloru Covurlui si Brail’a,
tiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a po­ s’a fidantiatu cu domnisidr’a Pu 1 c h e r i a O a r d a , focu, pentru ocuparea provisoria a aceluia pana la
porului romanu, in 1868 lu alese pre repausatulu fiic’a de 17 ani a unui mare proprietariu din di- organisarea viitdria municipale se escrie prin acdsta
la postulu onorificu de membru ordinariu alu comi­ strictulu Covurlui. Aducandu acdsta scire la cunos­ concursu, si concurenţii se provdca, a-si tramite su-
tetului Associatiunei transilvane. Fă alesu si re- cinti’a amiciloru d-lui Radu, pentru că celu pucinu plicele instruite cu documentele recerute in terminu
alesu in mai multe ronduri de membru ordinariu in spiritu si anima se partecipe la bucuri’a dinsu- de 4 Segitemane dela prim’a publicare a a-
alu senatului scolastecu protopopescu din protopo­ lui, dorimu că D-dieu se-i binecuvente acestu pasu cestui concursu in faci’a oficidsa „Budapesti KbzlOny*
piatul gr. cat. alu Sibiiului. Densulu satisfacă cu momentosu si vidti’a conjugale in care va intră, la subscrisulu magistratu.
indatinat’a-i accuratetia, diligentia si conscientiosi- se-i fia plina de fericire.
tate oblegamenteloru si sarcineloru împreunate cu Oresthia in 3 Septembre 1875.
acele demnităţi natiunali si posturi onorifice. — (Falimente). In Londonu au facutu fali­ 3—3 Magistratulu cetatianu-scaunalu.
mente in dilele trecute mai multe case si inca cu
Din famili’a defunctului, si-a trasu originea
barbati distincţi si pre terrenulu servitiului mili- passive de dieci de miiiăne. Asia in Berlinu si
tariu, dintre aceştia intre alţii vomu amentf aici Russi’a. Rele semne.
numai pre repausatulu maioru Tulbasiu, carele a — S t r u s b e r g , regele de caii ferate intre
fostu unchiu alu aceluia. altele si la cele din Romani’a, arestatu in Petru- Pretiurile piacei
Acestu fdrte modestu monumentu venimu deci burg, candu se intorcea din Moscua, inca fă decla- in 5 Novembre 1875.
alu depune din profundulu animei n 6stre, memoriei ratu falitu de tribunalulu de comerciu din Prag’a.
defunctului nostru amicu si confrate, caruia ii di- Acum la burs’a din Berlinu s’a respanditu scirea, Pretiulu
cemu: „Se-i fia tierin'a usidra si memori'a bine- ca tribunalulu din Berlinu inca a fostu recercatu Mesura opouia xi uoterui u fi. cr.
cuventata!!“ Y. pentru licuidarea judeciale a bunuriloru Dr. Strus­
berg. Intre posturiie tabulari de detorie se afla si | fruntea . 8 54
societatea drumului de feru romanu cu 1,750,000 G-ranu > midiulociu 3 40
taleri. „Narodni Listi* dice, ca passivele lui ar’ © 1 de diosu 3 12
AdUssaarea generala a R e u n i u n e i o. Mestecatu • « 2 80
sul la vro 16 milibne, alţii le punu la 25 mili 6ne.
f e m e i l o r u r o m a n e din Brasiovu se va tiend O from6sa 2 22
Ore cumu voru reesi cei cu pretensiunile de des- Secara j 2 14
conformu §-lui 8 din statute Yineri in 3/19 Nov. daunare? — o de midiulocu 2 6
frumosu
1875 la 10 6re a. m. in sal’a cea mare a gimna- aS Ordiulu | de midiulocu 2
o
— Officialii dela calea ferata orientale, cari ce
1
siului romanu gr. or. din Brasiovu. nu sciu bine maghiar’a, voru primi dela l-a Ian. Ovesulu | frumosu 1 54
Ou. ddmne membre ale Reuniunel si tdte ddm- 1876 demissionari, asia scriu foile maghiare din 00 Porumbulu de midiulocu 3 46
P
—
nele, care se interessddia de prosperarea acestui in- Pest’a. ce Meiu • • 2 26
© Hrişcă • ■ — —
stitutu romanescu, suntu invitate, a participă la — (Tractatu comerciale). Itali’a tramise in & Mazerea . • • 4
acdsta adunare, precum si la servitiulu divinu, ce Yien’a pe L u z z a t i , plenipotentiatu a tractă cu a Lintea , # 6 —
se va tiend in aceeaşi di pe la 8 6re a. m. in regimele austriacu pentru unu tractatu comerciale, Paseolea . 1 88
si pertractările definitive se voru tiend in Rom’a. Sementia de inu 8 —
beseric’a dela St. Nicolae din Scbeiu pentru serba­ Cartofi — 74
Asta face, că conferintiele de vama Austro-ungare •
rea onomasticei Maiestatii Sale imperatesei si regi­
se se readune, spre a defige instrucţiunile defini­ P Carne de vita . — 18
nei ndstre E l i s a b e t a , patrbn’a Reuniunei. tive pentru plenipotintele austriacu. P „ de rimatoriu 28
P
Brasiovu 5 Novembre 1875. FM „ de berbece — 14
C o m i t e t u l u R e u n i u n e i f a m e i l o r u Cente- xiariu Seu de vita prospetu 20 —
r o m a n e . (O R o g a r e). In numerulu precedenta amu » » n topitu
fostu disu intre altele, ca noi astfeliu intielegemu
libertatea invetiamentului in statulu ungurescu, că
Y i e n ’a in 5 Novembre 1876. si Romaniloru se li se fia ertatu a promdve cultu­ Cursurile
Comitetulu societatiei „Romani’a Juna* din r’a naţionale romana prin manuale romanesci in la bursa in 9 Novembre 1875 stă asia:
Yien’a aduce prin acdst’a la cunoscinti’a onor. pu. forma si in spiritu, dra nu prin manuale ce con- Galbini imperatesei — — 5 fl. 38 cr. v, i a,
blicu, ca dela 12 Novembrie st. n. (31 Octobre st. tienu doctrine necompatibile cu sentiulu romanului
Napoleoni — — — 9 » n n A
vechiu) an. c. cabinetulu seu de lectura, aflatoriu si chiaru insultatdrie pentru demnitatea lui. „Kron-
Augsburg — — — 104 » 75
pana acuma I Kolbergasse 3 se strămută, sub a- stădter Ztg.“ luandu notitia despre acdsta justa p a
dress’a YII Kirchberggasse 5 unde rogamu a ni se cerere a năstra, dice cu pucina emfase si cu unu Londonu — — — 113 n 70 a p
tramite foile si correspondintiele. aeru de parintdsca intieleptiune, ca cererea ndstra Imprumutulu nationalu — 73 ff 30 a a
Ne folosimu de acdsta ocasiune spre a vi es- ar’ fi plauaibila, ddca n’am trece preste limitele Obligaţiile metalice vechi de 5% 69 r> 60 a a
primă osebitele năstre multiumiri pentru generosi- „admissibilelui." Rogamu deci pre onorat’a redac- Obligaţiunile rurale ungare 81 n 40 n a
tatea cu care ne a-ti sustienutu si a ve rogâ a ne tiune a acestui onoratu organu, că se ni spună, ca „ „ temesiane 81 — fl
acordă si pre venitoriu aceasi bunavointia. pana unde se intindu aici limitele „admissibilelui,* „ transilvane 79 v a 20 fl a
Pentru comitetu :\ au nu cumva pana unde se întinde si capriciulu si B 85 a
Y.-presiedintele: Secretariu arbitri ulu domniloru, cari emitu interdictele asupra „ „ croato-slaY. a — fl p
F a g a r a s i a n u . N . C . H a n g a n u t i u . celoru mai innocente manuale romanesci? Acţiunile bancei . — — 929 n — fl A
„ creditului — — 196 — fl A

Redactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
l A C Q B î T M U R E S I A N U , IOANB GrOTT si fiiu HENRICU.