Page 3 - 1875-11

la Bucuresci, acesta amiciţia trebue pregătită si 2. Asupra formatiunei cuvinteloru cu prefise O p r o v o c a r e l a d u e l u .
consolidata dincăce de Buceciu. Pana candu domnii său compositiuni, cum: a p-p u n e r e, d e s-p u n e re, Despre multe dueluri am cetitu si auditu, iuse
n e - f i e n t i a , i n - f a m u , etc.
unguri voru caută fericirea loru in nefericirea po­ unu duelu de natur’a acestuia, despre care venimu
Pentru fia-care prefisu, si totu-dăun’a in com- a luă notitia aici, nu s’a mai pomenitu. Foile de
porului romanu de sub supremati’a loru, pana atunci
paratiune cu limb’a latina si alte surori, se va sta­ Bucuresci aducu soirea, ca maiorulu Crainicu, fiindu
nu păte fi vorba de o sincera amiciţia intre aceste
bili prin numerăse exemple: a) la ce genu de cu­ ofensatu in onărea sa de omu si soldatu de catra
doue naţiuni, Că se ai amici in tempi de novoia vinte se pune; b) ce transformări phonetice suferu; d-lu generalu Florescu, actualu ministru de reshelu,
si de fortuna, trebue se-i câştigi in tempuri bune c) care e intielesulu generalu; d) cari suntu în­ a demissionatu din serviciulu militariu si a provo-
si liniscite. Scimu bine, ca domnii din Bucuresci semnările speciali si derivate ce mai păte luă; e) catu pre d-lu ministru a-i da reparatiunea de onăre
nu voru refusâ nici-odata amiţjiti’a naţiunii unga- care e in fine diferinti’a de intielesu a unui pre­ pentru ofensele ce i-a adusu, adeca cu alte cuvinte,
fisu, intru catu pare a se atinge de intielesulu al­ a provocatu pre ministru la duelu, Cu tăte aceste
resci, inse scimu si aceea, ca in momentulu candu
tui prefisu. duelulu nu s’a intemplatu, pentru ca ministrulu n’a
va fi vorb’a de inchiarea unei legaturi pentru tem­
3. Asupra formaţiunii cuvinteloru prin compo- voitu se bage in sama acăsta provocatiune, ci a
puri bune si rele intre poporulu maghiaru si ro­ sitiunea a d 6ue cuvinte, cari esprime fia-care unu arestatu pre maiorulu curagiosu. Cu atat’a inse lu-
manu, atunci prim’a dintre conditiunile ce le-ar conceptu bine definita, cum: c o d u - a l b u , b a t ­ crulu nu s’a finitu; consecintiele potu fi funeste si
pune domnii din Bucuresci ar fi, „se usiurati după j o c u r a , b i n e - c u v e n t a r e , l u c ă - f e r u , casca- pentru o parte si pentru alfa.
dreptu si dreptate sărtea fratiloru de sub stepani- g u r a , p e r d e - v ă r a , etc., cautandu a se stabili Pentru mai buna orientare reproducemu la vale
rea- văstra.* Si acăst’a nice n’ar trebui s’o mai prin comparatiunea cu latin’a si alte limbi surori, dăue acte tienetărie de acăsta affacere, cari totu-
pana la ce gradu limb’a năstra e susceptibila de odata potu servi de documentu in mau’a celui 'ce
spunemu, deărece domnii unguri o sciu păte mai
asemenea compositiune si care a nume suntu legile se va ocupă de cestiunea dueluriloru in tempurile
bine că noi, inse noi n’avemu se facemu politica si typii acestoru formaţiuni. năstre.
inalta, ci politica sincera. — Deci, fraţii unguri
II. C o n d i t i u n i : D-lu maioru Crainicu si-a alesu de martori pre
ar face multu mai bine, dăca s’ar folosi de poterea
1. Marimea operatului va fi aproximativu intre domnii Pantazi Chica si Leonida Sterea, pre cari
ce o au in mana, că se ne câştige cu trupu si i-a tramisu la ministru cu actulu de dimissionare
15—20 căle de tipariu, formatu octavu ordinariu
sufletu pentru dinsii, ăra nu se ne înstrăineze totu cu litere g a r m o n d u . si cu insarcinarea de a cere reparatiunea onărei
mai tare prin totu feliulu de legi, ordinatiuni si 2. Termenulu concursului, candu manuscriptele ofensate. Aceşti duoi domni au adressatu d- lui ge­
proscrieri. Castigandu-ne pre noi, castiga atunci au se vina in cancelari’a Societăţii academice, este neralu Florescu urmatări’a scrisăre:
si pre fraţii noştri din Romani’a l i b e r a . . . Si ăre 30 Iuliu 1877. „ D o m n u l e g e n e r a l u l
prin ce ne-ar potă câştigă? ... Că se nu intramu Cele venite mai tardiu nu se voru luă in con- Domnulu maioru Crainicu tramitiendu-ne demis-
in specialităţi respundemu in scurtu, ca prin nimicu sideratiune. siunea D-sale nerevocabile spre a v’o inmanuâ, ne-a
alfa, decătu prin aceea ca ni-ar da ce este alu 3. Manuscriptele se ceru se fia scrise curatu, insarcinatu cu missiunea de a avă onărea se ve ce­
legibile si de mana străină bine legate in fascicule remu satisfactiunea do onăre pentru ofensele ce i-ati
nostru; si noi nu ceremu decatu dreptate, libertate
si paginate. adusu si pentru cari ii detorati o legitima repara-
si fratietate. Yremu se fimu astfeliu indreptatiti,
4. In fruntea manuscriptului va fi scrisa de- tiune. Tramitiendu-vi provocatiunea d-lui maioru
incatu se sentimu in forma si fapta ca traimu in visa său m o t t o in ori-ce limba si totu de mana Crainicu, ve rogamu, d-le generalu se binevoiţi a
unu stătu, la a cărui sustienere contribuimu si străină. ne insciintiă u n d e , c a n d u si l a c e ă r a potemu
noi cu averea si sângele nostru; vremu se fimu 5. Pre langa manuscriptu se va alatur’a si o a intelni secondanţii Dvăstra, spre a regulă con­
liberi in intielessulu strinsu alu cuventului, adeca scrisăre închisa in plicu sigilatu cu sigilu fara ini- ditiunile acestei affaceri etc.*
intre altele se potemu primi ajutoriu pentru insti­ tialile autorului, adressata catra Societatea acade­ In locu de respunsu la acăsta scrisăre d-lu
mica. Pliculu va portă pre densulu devis’a manu­ ministru a arestatu iudata pe maiorulu Crainicu si
tutele năstre ori si dela cine vomu capetâ si se
scriptului, scrisa ărasi cu mana straiua, ăra iu in­ numai după a dău’a provocare a datu urmato-
invetiamu in sc61ele năstre după manualele ce co-
tru numele autorului. riulu respunsu:
respundu educatiunii si culturei năstre naţionali, ba
6. Manuscriptele se voru censură prin secţiu­ „ D o m n u l u m e u !
se fimu in mesura drepta ajutoraţi pre terenulu nea filologica, care va propune Societăţii academice, Am primitu demissiunea d-lui maioru Crainicu,
culturei chiaru din partea statului etc.; — astfeliu in siedintia plenaria, premiarea acelui’a dintre ope­ pe care o voiu supune Măriei Sale, si totu-deotata
vomu potă se fimu apoi amici si fraţi. ratele venite, care va merită premiulu destinatu voiu luă cuvenitele mesuri contra acestui oficieru,
pentru acăsta lucrare. care nu a sciutu a-si tramite demissiunea pe calea

7. Manuscriptele nepremiate se voru păstră in ierarchica, conformu cu regulamentele in vigăre.
archivulu Societatiei. pana ce se voru reclamă de „In catu pentru satisfactiunea ce-mi cere prin
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA.
autorii loru, alu caroru nume remanu necunoscute, domni’a-văstra si d. Leonida Sterea, ve declaru, ca
E. P r e m i u Z a p p a . fiindu ca plicurile ce le voru coprinde nu se voru nu amu avutu nici o data nimicu personalu cu d-sa

Nepresentandu-se nici unu concurente la ter- deschide. si că ministru nu amu a respunde de actele mele
menulu fixatu prin publicatiunea din anulu trecutu, 8. Premiulu defiptu pentru acăsta lucrare din de catu Domnitoriului si tierei."
se republica concursu pentru cea mai buna lucrare procentele fondului Evangeliu Zappa este de lei Semnatu generalu, ministru de resbelu,
asupra f o r m a t i u n e i c u v i n t e l o r u i n l i m b ’ a noui 2500. F l o r e s c u .
r o m a n a p r i n d e r i v a t i u n e s i c o m p o s i - F. P r e m i u C u z ’a.
t i u n e . Secţiunea istorica a Societăţii academice a pro- Fiindu acestu respunsu unu refusu categoricu
P r o g r a m’a pusu, si Societatea a aprobatu deschiderea unui con­ din partea ministrului, numiţii duoi martori au luatu
procesau verbalu despre decursulu lucrului, pre care
cursu asupr’a thesei acestei’a: I s t o r i ’ a p e t r e c e -
Tractatulu va coprinde: l’a datu apoi d-lui Crainicu, că se usezo de din-
r e i R o m a n i l o r u i n D a c i ’ a l u i T r a i a n u ,
a) O parte generala, in care prin exemple sulu pre ori-ce cale ar’ crede ca-si va potă repară
luate si din alte limba in legătură de cumnatia cu d e l a A u r e l i a n u p a n a l a a n u l u 1300. onărea ofensata.
a năstra, si mai alesu din limbele clasice, se Yoru C o n d i t i u n i l e concursului voru fi:
defini si explică principiele formatiunei cuvinteloru 1. Marimea lucrarei va fi de 10—15 căle de
atatu prin sufise său derivatiune in intielesu strinsu, tipariu, formatu octavu ordinariu, cu litere g a r ­ In urm’a ordinatiunei înaltului ministeriu reg.
catu si prin prefise său compositiune; m o n d u ,
2. Termenulu presentarei manuscripteloru la ung. de justiţia d. d. 31 Augustu 1875. Nr.24,715
b) O parte speciale, care va avă de obiectu in privinti’a mentionateloru operate de cârti
formaţiunea prin sufise a cuvinteloru limbei roma- concursu, 15 Augustu 1879. funduarie se făcu cunoscute urmatoriale:
3. Regulile pentru presentarea manuscripteloru
nesci si care se va intinde:
la concursu voru fi cele obicinuite. (C a p e t u.)
1. Asupra formatiunei cuvinteloru prin sufise 4. Premiulu ce se va acordă opului celui mai
s6u dirivatiune, cum: m o r - a r i u (din măra), f e r r - bunu, va fi de 3000 lei noui. 2. Mai de parte tăte persănele, cari;
i c a r e (din feru), s t r i m t - o r e (din strimtu), a) pe realităţile înscrise in protocălele fundu-
v a c - u t i a (din vaca), p a r e n t - e s c u (din pă­ are după detiermurirea prea inaltei patente de avi-
rinte). — P r o c e s s u l u f r a t i l o r u M a n t s u , cari ticitate din 29 Maiu 1852 si-au adusu in valore
Pentru fîa-care sufisu se va stabili prin nume- dela caderea in concursu si pana astadi au ptrecutu dreptulu de avicitate său de rescumperare pemno-
r6se exemple: aprăpe unu anu si optu lune in jnchisăre preven­ rale, au sub altu titlu legitimu si-au insusitu dreptu
a) La ce genu de cuvinte se afige; b) dăca tiva, — s’au decisu astadi in 3 Novembre. Per­ de proprietate, său caroru:
are o singura forma său mai multe; c) care este tractarea finale a duratu numai o di si diumetate b) după otarirea aceleiaşi patente de aviticitate
intielesulu ceîu mai generalu alu lui; d) cari suntu si astadi la 11 ore si 20 minute din di s’a pu- li se cuvine terminu mai longu spre realisarea drep­
însemnările accidentali ce mai. păte luă; e) in ca­ blicatu sentinti’a, prin care fraţii Mantsu Teocharu tului de rescumperarea pemnorale prin asta se
şurile in care intielesurile unui sufisu păru a se si Constantinu suntu condamnaţi la 5 ani -inchisăre provăca aceste pretensiuni pana celu multu la 30
atinge cu intielesulu unei-a său mai multoru sufise, grea, înăsprită cu o di de postu pre fiacare septe- I u n i u 1876 inclusive, spre incunjurarea urmariloru
care e diferinti’a care le distinge; f) cari din su­ mana. Bucatele de postu in inchisăre constau nu­ de dreptu amintite mai in susu sub punctulu l-mu,
fise suntu romanice, cari nu; ăra la acele cari, de mai din pane si apa. — Minunatu e joculu sortii 1 a le insinua, si in casulu amintitu sub a) procesulu
si romanice, păru prin transformările phonetice ce Cu duoi ani mai înainte fraţii Mantsu treceau in de dreptu pendente, spre adnotare in protocolulu
au potutu luă in limb’a năstra, a so departa de piati’a Brasiovului de cei mai mari bancari, ăra funduariu, său dreptulu recastigatu prin calea legale
corespundietăriele loru in celelalte limbe romanice, astadi justiti’a i pedepsesce că pre unii dintre cei spre transpunere in acelaşi; er’ in casulu b)
se se demonstra cu probe indestulatărie acele trans­ mai mari in'sielatori. Nefericirea si calamitatea dreptulu de rescumperare pemnoralu, ce li se cuvine
formări; g) in fine atatu in respectulu formei catu generale i-a trasu si pre ei in nefericire. — Se inca, spre însemnare in protocolulu funduariu a-lu
si alu intielesului se voru compară sufisele roma- păte că in urm’a recursului se se mai scada anii legitimă cu documinte autentice.
nesei cu cele corespundietărie din limb’a latina si de pedăpsa. 3. Asemene tăte persănele, cari pe bunurile
din alte limbi surori. nemiscatăre inprotocolate său si'au castigatu dreptulu