Page 2 - 1875-11

a Bornei, 107 in a Florentiei (Toscana), 85 in a diarialoru disei republice au ajunsu la cifr’a im- Dtica scriitoriulu art. nu are naturalulu se spe­
Turinului, 81 iu a Neapolei, 53 in a Genuei, 48 rnensa de 8000 di: optu mii! — culeze pe romani, pentru-că la altu momentu de
in Sicili’a, 38 in Veneti’a, 22 in Alessandri’a etc. Se nu ostenimu pe bunii lectori cu mai multe indemana se i exploateze, in folosulu venatului cau-
etc. Din t 6te, 1097 esia in limb’a italiana, a pa­ cifre, ci se lasamu se-si formedie fia-care judecat’a tatu, mai usioru s’ar’ pretiul actista vtice sireDica,
triei, 14 in cea francisca, 6 in cea englesa, 2 in sa si se applice aceste cifre la starea si la impre- care mai antaiu ar’ trebui se farmece animele ma­
german’a, 5 in dialecte diverse italiano; 393 po­ giurarile ntistre. Se se întrebe fia-care de exemplu: ghiare, că ei se dovedtisca in fapta prin tractarea
litice, t 6te celelalte nepolitice, de ex. agronomice In ttite tierile cortinei unguresci cu 15 militine de perfectu coegale a romaniloru de din etice, a celoru

100, religiăse 81, pedagogice 58, de literatura 56 locuitori de ce nu suntu nioi atatea diaria si nici dela vtitr’a comuna cu ei, ca-ce atunci abuna sama
etc. etc. lectori, cati suntu in republic’a Elveţiei ce are nu­ ar’ avti crediementu vorbele loru si pentru Romania.
Portugalia cu populatiunea camu catu si a mai 2 / militine locuitori? Pentru-ce Transilvani’a Ne maniemu inse pe paginele istorice, ca pana a-
x
3
Transilvaniei, avea in 1873 diaria 74. si Croati’a nu au nici atatea diaria, cate se publica cumu nu ni au pastratu urme despre o asemene
Grecia cu 1 milionu de locuitori avea in ace- in cate una singura cetate că Zfirich ori Aargau? confederare sincera si fidela, si asteptamu se pre-
lasiu anu 152 de diaria, din care in Athen’a esia Oumu vene de in intregu imperiulu turcescu abia merga maghiarii cu faptele, nu numai cu vorbe
66, mai t6te inse numai de cate dtiue-ori pe sep- suntu atatea diaria cate se afla in mic’a Romania? ademenittirie la astfeliu de pasau, care pentru via-
temana; si anume 51 grecesce, 3 francesce, 1 ita- j De ce in limb’a romantisca abia esu pe diumetate ti’a naţionale si a unora si a altora e celu mai
liana, una grecesca-francesca. In limb’a grectisca atatea diaria, cate esu in cea grectisca? Cumu se securu, ma de mii de ori mai salvatoriu decatu for-
(
se mai publică 17 diaria si in alte tieri, adeca 6 ptite că Itali’a se aiba aprtipe indoitu atatea diaria, tiele maghiarisarii. —
in Constantinopole, 3 in Smirn’a, 3 iu Egiptu, 2 cate are Austri’a? Cumu se face, ca in limb’a ma­ In credinti’a, ca dtira contele Bethlen ar fi
in Triestu, 1 in Samos, 1 in Bucuresci, 1 in Brai-! ghiara nu esu nici atatea foi periodice, cate se vede scrisu si publicatu acestu articulu in urm’a vre-unei
l’a. Cea mai vechia gazeta grectisca este din 1824 in limb’a olandica, ori in cea svecica, ştiu in cea inspiratiuni din partea cercuriloru, ce dau astadi
publicata in Naupli’a. danica? In fine cumu se face, că singur’a republica tonulu in Ungari’a, organulu officiosu din capitalea
In R o m a n i ’ a propriu disa amu vediutu din nordamericana se aiba mai multe diaria decatu Eu- României „ Curierulu Bucuresciloru* i-a datu se
publicatiunile dlui C. Aricescu directoru alu archi- rop’a cu trei sute de militine de locuitori? Suntu vede, o atenţiune deosebita, respundiendu in tonulu
j
veloru statului, ca diaria, care promitea vititia m a i ' tire americanii totu atati farmecatori, spirite necu­ celu mai politicosu si mai seriosu la propunerile
lunga, pe la 1874 eră pana la 50, preste totu inse . rate? Din contra, ei suntu totu timeni că si noi, de amiciţia, făcute din partea „Correspondintiei
numerulu loru trecea la 100. duşi acolo de aici din Europ’a, prin urmare nu e maghiare*. — Nu va fi deci fora interessu a cu-
Se trecemu la Turci’a, cu care amu avutu a' nici macaru differentia de asia numit’a rassa, de n6sce pre scurtu si respunsulu officiosului diurnalu
face ftirte multu in vititi’a n 6stra politico-nationala. soiu. Asia dtira acea differentia immensa nu nu­ romanu, care dice urmattiriele.
Pe la anulu 1873 in totu vastulu imperiu turcescu mai in respectulu pressei periodice, ci preste totu „Noi suntemu si trebue se fimu indifferenti facia
}
dela Istru pana la Eufratu, dela Marea roşia pana in mersulu civilisatiunei se se caute si se va află de antipathi’a ce domnesce intre maghiari si intre
la cea adriatica, erâ pentru circa 30 de mili 6ne cu totulu airea. — poptirele slave din sudulu Europiei, si nice nu
locuitori 50 di: cinci-dieci diaria, din care 20 esiâ voimu se scrutamu după acele cause, cari producu
in Constantinopole si anume 5 turcesci, 4 francesci, antipathi’a intre aceste ginţi. Pana la acelu mo­
2 armenesci, 2 angle, 6 grecesci, 1 bulgartisca. In C o n t e l e B e t h l e n d e s p r e m a g h i a r i s i mentu fericitu, candu poporatiunile din sudulu
Bairutu si Damascu esia 9 diaria in diverse limbi, r o m a n i . Europei voru ajunge se formeze unu stătu propriu,
mai alesu in cea arabica. In Egiptu nu scimu cate Pentru a satisface curiositatei unora reprodu- ni diace in interessu a trai in relatiuni amicabile
se fia, ni se pare inse, ca suntu cate si in Con­ cemu si noi pasagiulu celu mai importantu din ar- cu staturile dejâ esistente. Pentru ceea ce va avti
stantinopole, pentru-ca Egiptulu face progressu mai ticlulu publicatu in „Correspondinti’a ungara,* de se se intemple odata, nu potemu calcă in pecitire
mare in civilisatiune decatu Turci’a. cont. Bethlen că redactoru alu ei, pe care lu scrise ceea ce esiste, că se n’o patimu că canele, care a
Din Russi’a nu se aflase cu cale a comunică că respunsu la imputările si temerile „Romanului* lasatu ciolanulu din gura, pentru că se prindă um«
lumei la expositiunea universale informatiuni des­ de cotropire din partea Austro-Ungariei. Passa- br’a aceluiaşi ciolanu in apa. Noi scimu, ca aini-
pre diaristic’a acelui imperiu; este inse sciutu, ca giulu de căpetenia suna asia: citi’a ce ni-o offeru ungurii este sincera, detirece
dela suirea pe tronu a lui Alexandru II, camu de „Ungari’a se afla in aceeaşi positiune că si actist’a are originea sa in patriotismulu unguriloru,
20 de ani inctice, tira mai alesu decandu se des- Romani’a; ea nu voiesce se devină nici germana, care li dicttiza a sustienti relatiuni de amiciţia cu
fiintiâ censur’a in St. Petropole si Moscva, se în­ nici slava; ea voiesce se remana unu Stătu ma­ noi că o conditiune sine qua non pentru esistinti’a
mulţiră si in Russi’a diariale preste 600. Pentru g h i a r i i . Unu interesu comunu apropia pe unguri statului si a nationalitatii maghiare.
64 miliăne de locuitori 600 de diaria. Mai multe de romani; amendtiue tierile suntu in positiunea Inse ungurii suntu destulu de inteligenţi si
din acelea suntu scrise f 6rte bine, cu multa cunos- unei independintie apr 6pe absolute, si după cum ro­ de patriotici, incatu se intieltiga, ca atatu esistinti’a
cientia de lucru, in stilu elegante, classicu, aristo- manii sciu f 6rte bine, ca pericululu pentru ei nu ntistra, catu si a loru, depinde dela aceleaşi con-
craticu; altele inse se tavalescu prin bălti si norăie; va veni nici odata din partea Turciei, asemenea ditiuni. Este de ajunsu, dtica noi ne tienemu in­
unele suntu communistice, scarnave, redactate de ungurii sciu, ca Austri’a germana nu va amenintiâ diferenţi facia de antipathi’a si ur’a ce domnesce
nisce timeni beţivi, corrupti, existentie catilinarie; nici odata autonomi’a Ungariei. Si pentru romani, intre maghiari si slavi; redicaudu-ne astfeliu preste
adeca: epocha de transitiune intre dtiue extreme, si pentru unguri pericululu nu ptite veni decatu din aceste susceptibilităţi potemu se prindemu drept’a
buna-6ra că si pe la noi. Numerulu colaboratori- partea numertiseloru populatiuni slave, cari ii in- ce ni-o intindu nepoţii lui Attila. Dusmaniele intre
loru la diariale din Russi’a este mare, si cei mai congiura la Nordu, Ia Sudu si la apusu. Avemu romani si maghiari au causatu si unor’a si altor’a
buni dintre densii suntu platiti de catra editori asiâ dtira acelaşi scopu: „mantienerea independintiei nti atate amagiri si perderi, incatu amu comite cea
de splendidu, că in Angli’a. De candu se inmul- stre* si trebue se luptamu contra aceluiaşi periculu, mai mare crima de escluvismu nationalu, dtica amu
tiescu diariale in Russi’a, classile cele civilisate a provenindu dela aceiaşi adversari, cari ne incon voi se conturbamu relatiunile de buni vecini.*
le societatiei mai vertosu că de 70 de ani inctice, gitira. Pe catu timpu Austro-Ungari’a va fi o mo- Acestu respunsu lu da unguriloru organulu
adeca in cele dtiue generatiuni din urma, s’au ocu- narchia dualista, ea nu se va potti gândi nici la officiosu din Bucuresci, caruia consideratiunile de
patu seriosu cu lectur’a si cu studiulu scriptoriloru Marea ntigra, nici la vr’o altfelu de anexare, — i n a l t a p o l i t i c a nu-i permitu a face celu pucinu
classici, mai alesu latini, franci, angli, germani, ca-ci stramutandu echilibrulu intre diferitele naţio o mica alusiune la impregiurarile nu prea de invi-
ceea ce se cumtace si din operele celoru mai renu­ nalitati din monarchia, s’ar’ face imposibila . men­ diatu, intre cari traiescu romanii de dinctice de
miţi scriptori ruşi, incependu dela Ruskia, Lermon- ţionarea sistemei dualistice — ca-ci Austro-Ungari’a Carpati cu amicabilii si uneori chiaru genrosii un­
toff, Venjevitenoff, Sollohub si a. pana la cei din e dualismulu, perdiendu-lu o ar’ impinge Austro- guri. Inse fia-ni permissu, că se atiDgemu noi
dilele n6stre, de ex. professorii M. N. Katkoff, P. germanii in braciele Germaniei si maghiarii in ale actista delicata cărda. Nu este acest’a primulu
M. Leontjeff, Pogodin Kostomaroff etc. Diaria in revolutiunii. fenomenu, care recuntisce si marturisesce in publicu,
care scriu barbati de gravitate, cumu suntu aceştia, „Austro-Ungari’a are dtira unu interesu emi- ca romanii si ungurii suntu avisati de impregiurari
său poeţi că corniţele Tolstoy si Ivan Turgenjeff nentu de a vedti formandu-se la Sud-Estu unu stătu si situatiune la amiciţia si spriginu reciprocu.
dau publicului loru nutrementu spirituale demnu de puternicu, care se aiba cu ea unu interesu comunu, Acestu adeveru s’a discutatu de nenumerate ori in
ei si de lectori, tira nu că mulţi scriptori specu­ si care se fia aliatulu seu naturalu, candu va fi diurnalistic’a acestoru doue pop 6ra, inse totu de
lanţi din Germani’a, cari scriu numai că se aiba ce cestiune de a apaaâ independinti’a ntistra in contra atate ori s’a doveditu, ca elu are valtirea sa numai
bagă in gura. adversariloru comuni, cari totu-dtiun’a cauta a ne pre harthia, ca-ci in realitate se artita tocmai con-
Se aruncamu una căutătură iute si preste o- absorbi. Ar’ trebui că ungurii se fia ftirte pucinu trariulu dela ce se scrie si se profestiza. Dtica
ceanulu atlanticu. In republic’a staturiloru confe­ patrundietori pentru a nu dorf formarea unui Stătu domnii unguri voru, că cuvintele se devină fapte;
derate din Americ’a septemtriouale cu vreo 35 mi­ romanu puternicu; ei sciu ftirte bine, ca Romani’a dtica intru adeveru loru li diace la anima inchiarea
litine de locuitori, adeca camu cati suntu si in im- nu-si va potti mantienti independinti’a de catu ali- unei amiciţie durabile ştiu chiaru perpetue cu po-
periulu Austro-ungurescu, la an. 1870 erâ 5858 andu-se cu Ungari’a; asemenea ras’a maghiara are porulu romanescu, si dtica dinsii suntu convinşi, ca
diaria dintre care 574 politice mari esia pe fiacare nevoia de spriginulu romaniloru pentru a se apară esistinti’a loru este condiţionată dela esistinti’a
di, tira 4295 amestecate, odata in septemana, altele in contra invasiunii slaviloru, ca-ci prin Budapest’a poporului romanu, atunci trebue se scia, ca mai
de cate 2 ştiu 3 ori. Dela 1870 inc 6ce numerulu ar’ fi drumulu la Bucuresci scl.“ înainte de a se inchiâ si sanctionâ actulu amiciţiei