Page 5 - 1875-11

G A Z E T A T R A N S IL V A N IE I

Gazet'a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se prenwnera la poştele o. si r., si pe la
Fdi'a, caadn concedu ajatdriale. — Pretiulu: jUugla IXXIBL DD. corespondenţi. — Pentru serie 0 cr.
pa 1 acu 10 fi., pe / 3 fi. v. a. Tieri ©steme 12 fi. Tacs’e timbrala a 30 or. de fiacere pu­
1
t
1
v, a. pe tma anu sdu 2 / galbini mon. sunatdris. blicare.
s
Ir. 75. irasiofn 11 Novembre 30 Octobre 1875.

C a r e p e c a r e ? Eu credu, ca in tempuri nefaste precum suntu este acesta? Au nu vedu ei, ca acestu modu de
Ne aducemu bine aminte, ca înainte de 14— si acestea ale ndstre, „Gezet’a* nu ar’ veni in tractare cu dmenii ii face pe toti, câ se fuga de
15 ani, pre candu se jocase prim’a proba de in- conflictu cu vechi’a sa programa, candu ar 1 atinge asemenea dăscăli arroganti si pedanţi precum si
fratire, din partea romaniloru s’a pusu intre alte si ea acele documente, celu pucinu provocandu-se fugu in adeveru.
conditiuni cathegorice, inoa si aceste: Legile apro- la ele si dandu prin acdsta ocasiune, câ 6menii iu­ Domnulu meu, una din problemele vietiei nd-
batali aduse spre infami’a natiunei romanesci si bitori de adeveru se le caute la loculu loru si se stre a fostu câ se ne facemu unu studiu din ca-
spre omorirea ei, se se abr 6ge prin potestatea le­ le studiedie asiâ precum merita se fia studiate de racterulu si din tdte aplecările poporului nostru,
gislativa; existenti’a ndstra naţionale romandsca se noi si de toti successorii noştri, cu folosu ne ase- atatu in tienuturi locuite numai de romani, catu si
fia asecurata si garantata prin legi fundamentali, menatu mai mare decatu perdiendu-si tempulu in cele amestecate. Amu inceputu acestu studiu de
care se fia confirmate prin juramentu, in catn ni­ scumpu cu diatribe minutidse, care nu ne făcu atunci, decandu caletorindu pe la sc61ele din tidra,
meni se nu mai cutedie a subminâ sdu pe facia, ondre de locu. Romanii au perdutu din elementulu vedeam la fia-care comuna cate una parechia de
sdu intr’ascunsu vidti’a ndstra naţionale. loru naţionale in cei 350 de ani din urma prin furci, dra pe alocurea si cate una tidpa asiediata
Dupace ajunseramu la anii 1863—5, aceia la forti’a impregiurariloru, prin fortia majore, celu alaturea cu furcile, dra in faci’a acestoru represen-
a caroru adressa sună conditiunile n 6stre, -si făcură pucinu atata, catu au perdutu slavii din Turci’a tante ale libertatiei batjocurite câ constituţionale,
urechi’a tdca, ei se trasera la o parte, asteptandu europdna. Ddra afirmatiuni, cumu este si acdsta, pe unu altu dealu cruci de lemnu. Amu continuata
alte dile mai prospere pentru planurile loru cu to- ceru câ se fia si adeverite cu probe de ajunsu. acestu studiu pre candu -mi cadiusera mai antaiu
tulu oppuse drepturiloru ndstre. Deci ne vomu incercâ si noi, a relevă cele scrise in mana collectiunile de legi cunoscute sub titlu:
Câ de optu ani incdce au esitu, anume in de alţii in acdsta materia de interesau supremu. Approbatae et Compilatae constitutiones regni Tran-
Transilvania cati-va publicişti câ Koos, bar. Orbân P o t e r i l e m o r a l e a l e . p o p o r u l u i r o m a ­ silvaniae, in care citeamu despre naţio tolerata, in­
Lâszlo si alţi mai mulţi, cari tienu, ca in politica n e s c u . i n c o m p a r a t i | u n e c u a l e a l t o r a . sulte asupra episcopiloru, clerului, poporului, ame-
ori-ce midiuldce suntu permisse, si ca este lucru Pessimistiloru noştri le-a casiunatu câ se aduoa rintiare cu furci pentru alu doilea furtu de obiecte
ridiculu a pretende si a caută morala in politica. pe poporulu nostru in desperatiune nu numai des­ iu valdre de doi florini, pre candu asistâmu totu-
Acei dmeni intdrsera lucrulu dicundu: Ce ve totu pre venitoriu, ci si despre caracteru, despre simbu- odata la executiuni crudele, cu cate 25—50 de
vaietati asupra maghiarisarii ? Noi nu facemu mai rele seu morale. După aceşti 6meni fatali pentru beţie, cu nuiele moiate in saramura, cu corbaciu de
multu decatu a rechiamâ in sinulu nostru pe acea naţiunea ndstra, poporu mai miserabile, mai cor- pele din trei curele, cu punerea in falanga, cu în­
mulţime mare de maghiari, pe cari ’i-ati valachi- ruptu si mai lipsitu de poteri vitali câ alu nostru chiderea in cotetiu si afumarea cu baligariu uscatu,
satu voi. Deci ddca noi infiintiamu scdle maghiare nu este altulu pe faci’a pamentului; Sodom’a si cu ferecarea de pitidre si cotu la cotu. Iti aduci
cu banii s t a t u l u i si cu ai comuneloru, preste Gomor’a, Ninive si Babilonii,- Corinthulu datu flaca- amente, cumu suspinâmu adesea câ juni simpli si
totu pe unde ajungemu, nu o facemu acdsta că cu­ riloru de Mumnius si Rom’a Cesariloru, Bizantiulu naivi dicundu pe ardelenesce: Vai de mine si de
ceritori, ci cu dreptulu innascutu noue de a ne con­ greciloru si Parisulu Ludoviciloru n’au intrecutu pe mine, ddra 6re asia se fia de. blastematu neamulu
serva naţionalitatea cu limb’a, de a converti pe re­ valachi in corruptiune. Asia spune pessimistiloru nostru, in catu se se impla temnitiele aprdpe nu­
negaţii noştri, cari locuindu in apropiarea vdstra fantasi’a loru cea bolnava câ si plumanile, câ si mai cu romani? Mai tardiu, dupa-ce incepuramu se
si aflandu-se in comunicatiune de t 6te dilele cu voi, ficaţii si rinichii loru. Se fimu inse bine incre- ne mai edeemu si noi prin etate, lectura, experien-
au trecutu in castrele vdstre. Foiletonistulu celu dintiati, ca provedinti’a si geniulu acestui poporu tia, caletorii in tieri străine, dra mai vertosu dupa­
din „Hon* despre care se vorbise si in anulu tre­ va da de minciuna pe toti profeţii de calibrulu a- ce ne saturaramu de lectur’a nenumerateloru insulte
cutu, merse cu inpertinenti’a si mai departe di­ cestora, precum dedese Jehova pe hebeuculu de pro- aruncata in faci’a poporului nostru anume de catra
cundu : Partea cea mai mare a locuitoriloru Molda- fetu jidovescu, care se retacise pe la Ninive. historiografii, geografii, publiciştii si barbatii de
viei au fostu maghiari, carii apoi s’au valachisatu, Ce credi Dta, dre au profeţii noştri de ran- stătu ai unguriloru si ai sasiloru, perdiendu-ne si
adica după elu maioritatea fii inghitita de catra gulu lui Vileam vre o programa? Eu nu credu se noi patienti’a, simtiramu necessitatea câ se ne pu-
minoritate. o aiba, sdu ddca si voru fi avendu vreuna, trebue nemu pe studiu comparativu, se pornimu adeca
Noi nice pana acuma nu amu prea tacutu se fia scurta de cdda, spre a potd fi executata de cercetare catu se pdte mai exacta nu numai asupra
ori candu amu datu preste propagande si strata­ joi pana mai apoi. Unu individu ori-care, inca pe caracterului romanescu, ci totu-odata si asupra na-
geme de natur’a celoru atinse aici, pre catu reuta- atatu de geniale dotatu dela natura cu facultati turei, educatiunei, instructiunei, iustitutiuniloru, le-
tidse, pre atata si absurde, care calea in pitidre eminente, voindu a face parentii lui cumu se dice giloru, datineloru, applecariloru, caracterului altoru
intregu adeverulu istoricii. Mie inse -mi vene a Omu din elu, are trebuintia de 20—25 de ani popdra conlocuitdrie in Daci’a si in Panoni’a; după
crede, ca ori-catu ne vomu apară pe terrenulu a- pana se-i pdta dice: acumu dragulu tatei mai ve- aceea ne-amu adoperatu a ne castigâ informatiuni
cesta, nici-odata nu ne-amu aparatu de ajunsu. di’ti si tu de capulu teu. Ddra aceşti dăscăli ai si despre alte popdra europene, inse asia, ca amu
Observaţi bine, ca ei repetu sub diverse forme, la noştri ce voru ei? Câ in duoi, sdu fia si in duoe- tienutu totu-d’auna din aintea ochiloru nostrii con­
t6te ocasiunile, acelasiu neadeveru, cu scopulu in- dieci de ani, se dea educatiune unui poporu de mai ditiunile sociali, politice, eclesiastice, intre care se
vederatu de a seduce pe potestatea legislativa, pe multe milidne, si ce educatiune? după capritiulu si afla fia-care din ele. Resultatulu observăriloru nd-
curte si opiniunea publica din Europ’a, câ in fine gărgăunii loru, si cu methodulu invetiatu dela das- stre de 45 de ani a fostu, ca amu vediutu si ve-
acesteia se-i fia mila si pomana de strănepoţii le- calulu de romanesce alu fericitului Const. Negrutiu, demu destule popdra, mai multu sdu mai pucinu
gislatoriloru din Aprobate si, se dd preste nasu va- sdu mai bine dela dăscălii din secululu trecutu, înaintate in arte si scientia, sdu cumu se dice, mai
lachiloru, se pedepsdsca pe mielu pentru imperti- dintre carii apucasem si eu pe unulu, carele ve- civilisate in sensulu modernu, decatu suntemu noi ro­
nenti’a, cu care s’a portatu catra lupu. diendu, ca unu lalau de 18 ani nici-decumu nu manii, nu cundscemu inse nici-unu poporu, care se aiba
Minunate si de nespusu pretiu suntu numerd- potd sillabisâ asia: Dobro-Az-Rîtia—Dar, Lude-Az- respectu mai mare de l e g i l e m o r a l e i s i d e
sele documente adunate in acdsta materia de catra Tverdo=Lat etc., apucă ce-i veni mai la indemana, p r e c e p t e l e r e l i g i u n e i ; din contra, cundscemu
betranii noştri pana in dilele ndstre, adeca pana la adeca din intemplare o furca de feru si inceph a-lu destule popdra, care tocma in acestu putfctu stau
A c t e l e s i F r a g m e n t e l e si pana la A r c h i - blanl cu ea, pana ce sari o preotdsa curagidsa si-i mai pre diosu decatu poporulu nostru. Ou alte
v u l u publicate de catra celu mai eruditu barbatu smancl furc’a din mana. A esl in midiuloculu pia- cuvente: ori-cate defecte se avemu noi, pe care nu
venerabile, din cati au avutu si au iubitu naţiunea tiei si a strigă: Mei dmeni de nimicu, trădători le potemu ascunde si nu trebue se le negamu, ddra
ndstra aici in Transilvania; ddra tocma pentru a- miserabili toti dela vlădică pana la opinca, voi pi­ suntu alte popdra ce au neasemenatu mai multe de
cdsta se nu incetamu a trage attentiunea lectoriloru tici corrupti, voi idiotiloru, nebuniloru, slugoi bla- catu noi, care inse totu nu despera câ pessimistii
catra acelea collectiuni scumpe, se facemu câ stemati, veniţi incdce, se ve damu noi educatiune, nostrii. Se nu ne insiele nici-decumu acelu lustru
ele se ajunga averea toturoru, dra nu se remana se ve facemu dmeni de omenia, se ve corregemu alu civilisatiunei, sub a cărui masca se comittu a-
cunoscute numai in cercuri mărginite. Din acele noimoral’a, se ve ducemu la scâl’a ndstra de poli­ tatea milidne de fara-delegi, crime diabolice de care
documente se vede câ la lumin’a sdrelui, care fu­ tica superidre; mai in scurtu, se facemu naţiune noi nu avemu nici idea, si la a caroru audire ti-se
sese lupulu si care mielulu. din o ciurda de vite ce sunteti, — ce metbodu fac9 perulu măciucă; nici se ne spariemu vediendu,