Page 7 - 1875-11

o stea conducatâria, si mişca acum tdte, pentru-câ representatu interessele nepotu-seu Alesandru. Asta A. P u m n u l u , din motivu „ca elu m i s t i f i c a
diet’a ung., care iu 1868 a recunoscutu prin lege ar’ intarf si dispositiunile făcute, după cari impe­ f a p t e l e i s t o r i c e s i p r o p a g a u r a d e r a s e
art. de uniune territoriulu fundului regiu câ terri- ratulu Russiei in decursulu ernei acesteia e se vina p r i n t e n d i n t i a s a n e l o i a l a s i a n t i p a t r i o ­
toriu administrativu deosebitu si nedespartitu pe in Itali’a. Ce se tiene de Austri’a, ea in fine se t i c a . " Yin’a lui Pumnulu consta dora numai intru
basea art. de 1. din 1791, se reguleze acum fun- va sacrifică, precum ast’a si fara de acea se scie." aceea, ca totu ce a scrisu elu in aceste lecturare,
dulu regiu prin o lege propria pentru elu, care se — Austri’a inse se afla in caus’a orientale de ac- a reprodusu după alţi autori, si anume a reprodusu
cuprindă si organisarea si drepturile administratiu- cordu cu poterile nordice. fragmente istorice din diferiţi cronicari si scrietori
nii in semneloru, districteloru si cetatiloru, precum si In c a u s ’ a o r i e n t a l e . romanesci, mai departe biografii d’ale barbatiloru
cerculu de dreptu alu universităţii naţiunii sasesci, din trecutn si din presentu, lucruri dintre care cele
care se se sustiena in cerculu de activitate după — După amenintiarea f 6iei oficiale din Petro- mai multe au trecutu deja in imperiulu istoriei.
art. XIII 1791. Esta e scopulu mişcării si tra- pole cu cuvintele: In totu casulu starei triste a Daca in aceste scrieri se banuescu si se tragu
miterei deputatiuniloru sase la Mai. si ministeriu. poporatiuniloru creştine din Turcia trebue se se la îndoiala unele passagie, a caroru unicu defectu
pună capetu, se scrie acum din Constantinopole, ca
Fiindu ca sasii, precum vedemu, pasiescu câ dora consta intr’aceea ca spunu mai multu adeveru,
naţiune sasa, âra nu câ poporu solidariu alu fun­ in 3 Nov. ambasadorulu rusescu, generalulu Igna- de catu li convine strainiloru, atunci demnitatea
2 Ore la sultanulu,
tieffu a avutu una audientia de
dului regiu egalu indreptatitu, ceilalţi se afla in- cere ca se se caute unu altu campu mai corespun-
grigiati si p 6te, ca si ei voru paşi la locurile mai in care i-a explicatu sultanului administratiunea cea dietoriu pentru o asemene lupta, dara nu scOla, in
rea din imperiului lui si nemultiumirea supusiloru,
înalte, câ din fundulu regiu se nu devină unu care, celu pucinn la noi, nu se face politica. Daca
Saxenland exclusivu, ci se remanâ după natur’a starea decadiuta financiaria si urgenti’a de a se este odata principiulu, ca o carte, care mistifica
lui primitiva terenu comunu cu drepturi egali pen­ introduce reforme. Mai lipsesce, câ si gen. Igna- faptele si propaga ura de rase, se fia delaturata
tru toti locuitorii lui. — Intre proiectele de 1., ce tipfu se pasiâsca, cum pasise Mencicoff, înaintea din scOle,. apoi dieu nu scimu cum ar’ pote înfrunta
divanului turcescu cu notele cearului. In cercurile
se voru propune la diet’a de acum, tocma se insira turce domnesce mare neodihna acum, din causa, ca ac6stu principiu t 6te manualele de Istori’a Ungariei
si proiectulu de lege despre r e g u l a r e a f u n d u ­ scrise in limb’a maghiara si cea germana, care
l u i r e g i u , prin urmare ceilalţi conlocuitori ai cu midiulOcele calculate nu se potu paciui provin- suntu astfelu scrise in catu ori-ce nemaghiaru tre­
fundului regiu voru bate si ei ferrulu pana ce e ciele resculate. bue se si iasa din piele, candu le cetesce. Se nu
caldu, pentru egalitatea drepturiloru. — In B e r l i n u inca esira comunicate officiOse citamu altu esemplu decatu numai modulu cum se
totu de soiulu officiOsei din Petropole, ca simtiulu
Universitatea fundului regiu inca e convocata descrie revolutiunea lui Hora din 1784 si comand’a
pre 22 Nov. a. c. si s’au si inceputu alegerile de- Europei civilisate trebue se se inflacare de nou si lui Jancu din 1848. Si unulu si altulu se califica
putatiloru la oonfluxulu universităţii. Tocma pri- se sildsca pe regimele conducatorie Ia paşi, cari de bandiţi si de conducetori de bande talharesci.
lesne s’ar’ pote îndrepta in contra durarii mai
mimu presciintiarea urmat6ria din Sabesiu: Sa nu vorbimu de Jancu, pentru ca purtarea lui
departe a imperiului osmanicu. si rolulu, ce la jucatu, nici nu pote veni in com-
S a b e s i u , in 1 Noemvre 1875. Officialuln „Wiener Abendpost" dice, ca art. parati’a ce voimu se o aducemu aci. Sa remanemu
Asta-di representanti’a scaunului a tienutu fOiei din Petropole numai explica negotiarile diplo­ numai la Horia si se-lu aducemu in comparaţia cu
adunare. Desbaterile au tienutu inainte si după matice actuali, dâr’ nu anuncia nOue fase in situa- Dozsa. Dâca Horia nu a fostu condusu de nisce idei
amea-di pana tardiu. Obiectele au fostu numerose tiunea politica, neci vreo schimbare a atitudinei mai nobile decatu Dozsa, apoi de siguru mai infe-
si interesante, Representantii romani s’au. portatu Russiei privitOria la nOu’a stare de lucruri. rioru de catu acesta n’a fostu si totuşi Dozs’a nu
in multe cestiuni barbatesce. Scaunulu a alesu „Times* inca scrise dela Mostar, ca consulii se numesce banditu si nice Curutii lui nu se cali­
pre dd. Dr. Stef. P e c u r a r i u adv. si J. B o l o g ’ a poteriloru suntu de părere, ca pOrt’a se afla in fica de talhari. Ei bine unde e logica aci. Pe
consiliariu, deputaţi la universitatea din Sibîiu. nepotentia de a innadusi rescdl’a, si ca spriginulu unulu se Tu terfelimu si pe altulu se Tu stracuramu
Corespundinti’a detaliata va urma la tempulu seu, poteriloru s’ar’ pare inevitabile. Acum se mai âcca esia numai, câ se nu dicemu ca nu l’amu
asceptandu inca adunarea comunităţii ndstre. scrie, ca după revist’a trupeloru ruse dela Kiew pomenitu in istoria. Istori’a, dâca vre se fia drâpta,
0 o r e s p. prin Cearulu, ele fura expediate cu drumulu de trebue se intrebuintieze un’a si aceeaşi cumpănă
feru spre Fruntariele Bucovinei si României si la atatu cu S t a n u catu si cu I s t v a n . Ori ce
Kiew sosescu alte n 6ue trupe din fundulu Russiei scriere care pe I s t v â n lu inaltia si lu glorifica,
In numerulu precedentu vediuramu resunetulu provediute cu cele de lipsa. Russia dâr’ se pre- eara pe S t a n u lu tiresce prin t 6te murdăriile nu
romanescu la ide’a ungurâsca a contelui Bethlen, gatesce pentru ori ce impregiurari. se p 6te subtrage de obiectiunea „ca mistifica fap­
relativa la infratirea poporului romanescu cu celu ungu- „La Republique" din Franci’a pune mare tele istorice si ca propaga ura de rasa" si acesta
rescu, acum se vedemu si unu resunetu ungurescu, la o gravitate pe dechiararea officiala din Petropole, obiectiune se pote tipări la finea mai a fia-carui
idea romanâsca. — Diariulu „Trompett’a Oarpatiloru" asemenandu-o cu depesi’a lui Gorceacoff din 1858, manualu de Istori’a ungurâsca.
vorbindu intr’unu articlu, despre bancrutarea statului tramisa representantiloru ruşi din strainetate, inse Dâra se nu mai pierdemu vremea cu asemine
turcescu si despre daunele ce acâsta bancrutare le asta de acum are caracteru de engagementu, prin deductiuni, ca-ci scimu ca nu aceasta e causa ade-
aduse statului romanu, recomandă atenţiunii legis- urmare campani’a diplomatica întreprinsa supt res- verata a interdictului, ci asta e numai unu pretextu.
latoriloru si juristiloru romani si străini urmatdriele c61a din Hertiegovina, care se parea închisa, âr’ e Caus’a cea adeverata e faptulu, ca se scie lips’a de
idei respective întrebări: N’ar fi 6re cu dreptu, redeschisa. manuale ce esistu, si asiadara o trasetura de con-
câ Romani’a se platesca pre venitoriu numai diu- „Montenegrulu" a intratu cu P 6rta in nego- deiu, unu simplu v e t o , suntu in stare a causa
metate din tributulu seu ce l’a platitu pana acum tiari, câ se -lu lase in nedependintia pentru totu mii de dificultăţi si a face desvoltarea intelectuala
Turciei? Cu ce dreptu părţile locuite de romani deuna prin ajutoriulu poteriloru. P 6rta ar’ înde­ in scOlele nostre aprope imposibila. Asta este caus’a
formâdia astadi parti intregitOrie ale Turciei ? plini pretensiunile Montenegrului, dâca acesta se cea adeverata ce a datu ansa la asemeni dispositii,
Pentru ce s’a ruptu dela corpulu României Borseculu va decide ai procura vreunu contingentu pe tempulu cum vedemu ca dela unu timpu incâce se tienu
si valile Carpatiloru pana la Mehadi’a ? Cu ce dreptu de resbelu. lantiu.
se vendii Basssarabi’a la Russi’a si Bucovin’a la In Ş e r b i ’ a e conchiamata pe 30 Novembre Noi dicemu una si buna, ca asemine mesuri
Austri’a? — Respunsulu diuriului „Kelet" la aceste scupcina si se aştepta dela spiritulu ce domina nu -su nici de cum compatibile cu misiunea ce au
întrebări este cam acest’a: Poftimu domniloru, cer­ acolo a face asemene pretensiuni de nedependentia, institutele de invetiementu. Sciintiele au de a
caţi a si realisâ aceste idei si apoi veţi vedâ cum dâca nu de extenderea granitieloru. respandi civilisatiunea, si cei ce făcu dispositiuni,
bagamu in Dunăre cu unu batalionu de honvedi câ cele discutate mai susu, se vede, ca nu au atatu
t6ta dstea romana. interesu de sciintie, catu de politica.
Precum se vede, turcii nu vreau se dâ cre- Cărţile romanesc! soli interdictuln Fiindu asia, n’avemu decâtu se ne unimu eu escla-
diementu asecurariloru de pace făcute de guvernulu matiunea unui barbatu ilustru pe terenulu invetie-
romanu. Precum cetimu in diariele romane si ministrului ungurescu. mentului „ca sciintta, ce se dcgradiaza
străine, concentrarea trupeloru romane pentru- ma­ CurîOse aparitiuni, remarcabile prin drastici- a deveni tereitorea politicei, ’si
nevrele de tOmna a datu ansa guvernului turcescu tatea loru, s’au ivitu pe terenulu invetiamentului pierde misiunea sa civilisatoria.“
de a ordonă in porturile dela Galaţi, Brail’a si — nisce aparitiuni, care trebue se traga atenţiunea P-
Giurgiu cate unu vaporu de resbelu. RidiculOse fia-carui omu de litere. Pe neromanulu se ’lu
dispositiuni aceste pentru evitarea unui periclu asiâ frapeze, eara pe romanulu trebue se ’lu imple cu
de mare. Dâca din intemplare ingrigirile turcesci mâhnire. S i b i i u 2 Novembre 1875.
ar avâ vre unu temeiu, atunci dieu dicemu, trei Cum se nu se mahneasca romanulu, candu vede,
simple vapâre, nu ar’ potâ impedecâ unu asemene ca in midiuloculu romaniloru se ridica institute su- In 31 Octobre a. c. petrecuramu la locasiu-
periculu. periore străine eara institutele romanesci suntu ame- rile eterne pre unu iubitu confrate si amicu alu
Diurnalulu italianu „Rome" trage diosu o per­ nintiate cu distrugere?! Cum se nu se mahneasca nostru, pre d. I o a n e T u l b a s i u , fostu secretariu
dea de pre cointielegerile, ce au avutu imperatulu romanulu candu vede, ca in Clusiu s’a infiintiatu la direcţiunea regia de aici, carele după unu scurtu
Wilbelmu, candu cu visit’a făcută in Milanu, cu o universitate maghiara, in Cernăuţi una germana, si greu morbu de plumani, repausâ in 29 Octobre
regele Italiei Yictoru Emanuele. „Rome" desco­ si se sustienu, anume cea din urma mai numai cu a. c. in etate de 59 ani. Pierderea acestui bar­
pere din fontan’a unui diplomatu ca: „convorbirile bani romanesci, pe candu invetiamentulu de prin batu de caracteru solidu si nobilu, activu, zelosu
ambiloru suverani n’au avutu de obiectu politic’a scâlele nostrese dificulteaza cu felu defelu de dispositiuni si conscientiosu in officiulu seu, o deplangemu cu
besericâsca, ce va se o urmedie Itali’a. Acumu re­ arbitrare?! Intemeiarea universitatiloru străine deja totii, cari amu avutu ocasiune alu cunâsce mai de
cunoscu cei dela Berlinu, ca Itali’a are aceasi tie- calificata ca o espeditiune morala pentru desnatio- aprdpe. Lacun’a causata in corpulu naţionale prin
nuta si ca considerandu-se unele dificultăţi nu se nalisarea romanului. Ce vomu dice dâra candu pierderea aceluia, intre impregiurarile actuali, inca
p6te cere dela acâsta potere păşire energica, care alaturi cu aceste espeditiuni îndreptate in contra este greu de a se pote repară. Cortegiulu, ce i-a
ar’ potâ strică scopului. Inse cestiunea ce au de romanităţii, vedemu si alte manopere deprimetoare petrecutu remasitiele pamentesci, pana la mormentu,
urmatu in politic’a orientale s’a discutatu intre su­ pentru noi cum este mai antaiu oprirea subventiu- a fostu unulu dintre cele mai alese si mai nume-
verani, dâca nu cumva s’a si fipsatu. Prusi’a adeca niloru, ce le-au avutu institutele năstre, apoi in­ r6se. Protopopulu I. P. R u s u câ pontificante la
in cointielegere cu Russi’a vrâ a miscâ pe Itali’a, terdictul!! pusu asupra cartiloru romanesci. acestu actu tristu, a pronunciatu la mormentulu
câ se se alature la politic’a loru sdu celu pucinu Constatamu cu durere ca numerulu cartiloru prea amatului confrate, unu discursu funebrale pe-
se remana neutrala, cu scopu de a isolâ pe Fran- puse sub interdictu s’au maritu prin recent’a oprire trundietoriu, carele a storsu lacrime de dorere din
ci’a si Angli’a. Prin urmare uncbiulu Wilbelmu a a celoru patru tomuri din cartea de lectura de ochii tuturoru acelor’a, carii au cunoscutu pre re-