Page 1 - 1875-12

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I

Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Be prenumără la poştele c. si r., si pe la
F6i’a, csndu concadn ajatdriale, — Pretiulu: Anala XXXVIII, DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 er.
ps 1 acu 10 fi., pe Vi 3 3. v. a. Tieri esterne 12 E, Tacs’a timbrala a 30 or. de fiecare pu­
v, a. pe unu anu sdn 2Vb galbini mon. sunatoris. blicare.
j. ii-

Nr. 81 Braaiovn 2 Decembre 20 Novembre 1875.

est etiam religio. Petru Bod, eruditulu parochu ] Pe catu tempu rsftffmatii fuseseră strimtorati
Baseric’a romanesca in lupt’a cu reformatiunea. ungurescu iu comun’a Igbiiu din tienutulu cetatiei de poterea imperatului Romaniloru, cutediarea si
(Fragmentu historicu cititu in sied. societatei acad-, romane din Alb’a-Iuli’a, scrisese in prim’a diumetate din sec. fanatismulu loru a trebuitu se se mai astempere;
12/24 Sept, a. c.) alu 18-lea intre altele multe si una scurta istoria după aceea inse proselitismulu calvinescu nu a mai
(U rj m a r e). a romaniloru locuitori in Transilvani’a. 1 ) Vene­ cunoscutu nici unu competu, nici margine. Acei

O a r e a f o s t u s t a r e a b e s e r i c e i r o m a ­ rabilele nostru colegu dn. Cipariu, care possede dmeni inse au si sciutu se’si usioredie acţiunea loru
n e s c i p r e s t e t o t u dela reformatiune incdce, si manuscriptele aceluia, in Archivulu seu Nr. 33 din facia cu baseric’a res. a romaniloru. Aristocrati’a
care a celei din Daci’a superi6re? înainte de a ne a. 1870 publica din acea bistoria capu I. „Despre de ambele nationalitati maghiara si romana, din
ocupa de propagandele protestantiloru, ar’ merita unirea valacbiloru cu Reformaţii." Aci P. Bod Transilvania si părţile adnexe, prin adoptarea dog-
se cercetamu de apr6pe conditiunile intru care s’au premittendu susu atensulu principiu sustiene si elu meloru calvinesci si a ritului belvetianu se contopi
aflatn baseric’a orthodoxa a poporului romanescu in pernitids’a doctrina, după care domnulu ori-carei intr’unu corpu mai solidariu decatu fusese elu inainte
secolulu alu 16-lea; dara la partea prima a intre- tieri ar fi obligatu se dispună nu numai de afa­ de aceea, pre catu tempu familiile aristocratice era
barei acesteia vomu lasă. câ se respundia acei demni cerile externe ale acesteia, ci si de credenti’a reli- legate intre se-nesi numai cu privilegiulu feudalia
membri ai clerului, alu caroru studiu de professiune gidsa a locuitoriloru. Spre a proba ca acea doc­ mului si prin unu numeru 6re-care de casatorii.
este H i s t o r i ’ a n 6 s t r a e c l e s i a s t i c a . La trina era in adeveru si applicata la credenti’a re- Potestatea legislativa cu tdta administratiunea si
partea a dâu’a respunsera si pana acilea câ de 60 ligidsa a Romaniloru, elu citddia cuventele unui cu afacerile politice ale tierei era de multu pusa
de ani incbce acei barbati infatigabili, cari -si pe- articlu de lege alu dietei transilvane care se tis- exclusivu in manile privilegiatiloru, câ in cele mai
trecura vibti’a intru adunare de documente nu nu­ nuse la Sibiiu in 13 Decembre 1566, in care cei multe staturi ale Europei. Protectiunea turcdsca
mai pentru histori’a naţionale si politica, ci si pen­ adunaţi acolo, adeca aristocraţi calvini si patricianii sub care stă si Transilvani’a, nu’i genă intru nimica
tru cea basericdsca incependn dela cunoscuţii trium­ sasi, decidu in unanimitate, ca religiunea vechia pe terrenulu religiosu. Ide’a ce le-a venitu de a
viri nemuritori, pana la cei din tempurile n6stre, este idololatria, inimica virtutiloru divine, care cauta individi catu se potea mai mulţi cunoscători
vii si repausati, precum Dr. Yasilie Popu, A. Tr. trebue exterminata, mai virtosu dela Valacbi, ai de limb’a romana, si totu-odata iniţiaţi in doctrinele
Laurianu, metropolitulu Andreiu Siaguna, canoniculu caroru preoţi orbi ducu pe orbi, si ca atatu pe calvinesci, a produsu resultate ca atatu mai strălu­
Tim. Cipariu, professoriulu Ioanu Moldovanu si alţii, sene, catu si pe meserulu poporu l’au aruncatu in cite pentru calvini si ruinatdrie pentru baseric’a
cari au adunatu unu numeru considerabile de do­ curse. 2 3 ) Asia dâra libertatea conscientiei proclamata romandsca, cu catu asupra poporului romanescu preste
cumente authentice pentru- acestu periodu alu his- la inceputulu reformatiunei de catra auctorii ei din totu cadiuse blastemulu milenariu, câ se nu p6ta
toriei nâstre, multe cu totulu necunoscute pana aci­ Germania si Helveti’a, fh calcata de nou de catra afla mai nimicu despre lucrurile divine in limb’a sa
lea, altele drasi devenite fbrte rare. Dâra din t6te, asseclii sei in Transilvania Banatu si Ungari’a. Cu materna. Reformaţii se sciura folosi minunatu de
cele mai pretiăse publicatiuni relative la periodulu alte cuvente: reformatorii au fostu totu asia de err6rea piramidale a Basericei celei mari anatolice,
acesta se afla in collectiunea „ A c t e s i f r a g ­ intoleranţi si fanatici, câ si catbolicii, ceea. ce se care nu a ingrigitu, câ de exemplu pe unu poporu
m e n t e h i s t o r i c e b a s e r i c e s c i d e Tim. Ci­ va cun6sce si mai luminatu din descrierea portărei asia de numerosu, precumu au fostu si daco-romanii,
p a r i u , 1855,“ cumu si in scrierea sa periodica loru ulteridre catra baseric’a romaniloru. se’lu îndemne si se’lu ajute a introduce in baserica
„ A r c h i v u p e n t r u f i l o l o g i a s i h i s t o r i a , " Prin doi art de lege ai dietei dela Sibiiu, din limb’a naţionale. Eclesi’a anatolica a tienutu numai
incependu dela 1 Ian. 1867 pana la Oct. 1870/1. 30 Novembre 1566 se comite popiloru reformaţi la limb’a elina din primii secuii ai cbristianismului,
Candu aceste publicatiuni historice ar’ fi cunoscute că se’si intenda propagand’a loru mai v i r t o s u cumu a tienutu si eclesi’a occidentale la cea latina.
in cercuri mai largi ale societatiei ndstre romanesci, printre poporulu romanescu; dra acei romani carii Introducerea limbei antice slave in oficiulu divinu
atunci eu m’asiu fi potutu dispensă prea usioru s’aru opune la doctrinele calvinesci, se std la dis­ la cateva popbra de naţionalitate slava a fostu ex-
dela acdsta incercare a mea; asiâ inse am crediutu, puta religidsa cu episcopulu G-eorgie alu calviniloru, ceptiune dela regula. Reformatiunea venindu a disu
ca nu va fi tocma de prisosu a dissertâ cate-ceva si, dbca totu nu aru volf se lapede doctrinele base­ poporaloru christiane: Voliescu câ fia-care poporu
si in laintrulu acestei societăţi erudite despre ace­ ricei resaritene si se ad6pte calvini’a, se fia exilaţi se asculte si se invetie lucrurile divine dogmatice
lea influintie ale reformatiunei religiăse in baseric’a din tidra, episcopi, preoţi, călugări, ori-cati voru fi si morali, in limb’a sa materna. Plecandu de aci­
romandsca din Daci’a superi6re, care apoi au de- (Art, 36 et 37). lea, calvinianii din Transilvani’a sciura se dica
cisu chiaru asupr’a destineloru natiunei in acea Diet’a tienuta la Turd’a in an. 1568 decretase, romaniloru: Clericii greci si slavi ve vorbescu voue
parte a patriei romane pe 150 si respective pe 300 câ principele se pedepsdsca pe toti romanii cati nu in limb’a loru, pentru-câ se nu’i intielegeti; ei se
8
de ani inainte. Acelea influintie au provocatu lupte se supunu episcopului celui calvinescu datu loru. ) temu se ve spună voue adeverurile evangelice in
intre ideile reformatoriloru si intre doctrinele pri­ Din dilele principelui C h r i s t o f o r u B a t h o r i limb’a vdstra. Veniţi in basericele ndstre, câ se’lu
mitive ale basericei orientale, inse asia, ca resul- avemu unu altu articlu de lege alu dietei din auditi dela noi. Aduce-ti-ve pe filii voştri in
tatele loru au fosta mai totu-deaun’a funeste pen­ 16 Aprile 1577, alu cărui coprinsu este, după a scdlele ndstre, câ se-i invetiamu carte latindsca si
tru acbsta si pentru naţiunea ndstra. mea opiniune, demuu de t6ta attentiunea historio- ungurdsca, după care se fia in stare de a ve face
grafiloru noştri. In acea lege se spune limpede si ei cârti in limb’a vâstra vlacba.
II. P r o p a g a n d ’ a p r o t e s t a n t i l o r u i n t r e ca pana in acea epoca trecuseră fdrte mulţi (plu- Acele invitări tramise de catra reformaţi la
r o m a n i d e l a I o a n u Z a p o l y a p a n a l a rimi) r o m a n i dela religiunea grecdsca la cea cal- adress’a romaniloru, au fostu audite de aceştia si in
M i c h a i u . 1540—1601. viniana reformata, din causa, ca cuventulu lui Ddieu parte satisfăcute cu atatu mai virtosu, ca prin vol-
Am premissu mai susu, ca sectatorii celoru li se predică in limb’a loru. incatu acumu acea burdsele agitaţiuni religidse ale aceloru tempuri se
doue confessiuni protestante vediendu-se desbinati parte a poporului romanescu avea episcopu (super- deşteptase si in pepturile romanilorn interessulu si
cu totulu de catra baseric’a cea mare apusdna, au intendens) propriu calvinescu; si fiendu-ca episcopulu curiositatea, câ se afle si ei despre ceea ce se agită
trecutu in ofensiva, si ca fia-care din ele s’a cer- de atunci alu romaniloru calviniti morise, diet’a in lume si cbiaru in patri’a loru. Clerulu seculariu
catu a’si asecura, pe langa unitatea naţionale, totu decretă câ se li se dâ voia a’si alege unu altu si monasticu alu romaniloru se incercâ cu adeveratu
odata si dominatiunea basericdsca. Religiunea r. episcopu calvinescu, din sinulu loru, sub a cărui in mai multe moduri, câ se impedece ori-ce comu­
catbolica devenise dresi-cumu vasal’a loru. Dâra, conducere si predicatiuni doctrinele calviniane se niune cu heterodoxii, precumu se incercase inainte
in rapedele progressu ce făcuseră le mai stă in p6ta face progresse si mai mari la poporulu ro­ de aceea secuii întregi de a o impedeca cu catbolicii
drurnu taseric’a gr. resaritdna, la care tienea mai- manescu. 4 * * * ) apuseni. De un’a parte inse midiuRcele, cu care
oritatea preponderanta a populatiunei, adeca romanii. lucră clerulu romanescu, era mai multu numai spi­
Atunci reformaţii protestanţi concepura unulu din x ) Brevis Valachorum Transilvaniam incolentium rituali, sdu mai bene rituali, externe, mai totu
planurile cele mai cutediatdrie, adeca de a sparge ftistoria etc, Auctore Petro Bod de Felso Cser- negative, adesea reu alese, une-ori cu totulu naive,
prin t6te institutiunile basericei resaritene, si a nâton, verbi divini minister (Manuscriptu). pentru-ca le lipsia poterea datatdria de vidtia, adeca
face pe toti romanii câ se a d b p t e d o c t r i n e l e 2 ) Cuventele acelei legi: Idololatria virtutibus s c i e n t i ’ a in limb’a naţionale; dra de alfa pote­
c a l v i n i a n e . Precumu turcii si arabii, asia si divinis inimica eradicetur: praecipue vero Valacbos, statea legislativa a tierei compusa numai din hete-
maghiarii calviniani iucapura propagand’a loru mai quorum ductores coeci coecos ducunt, atque tam se, rodoxi, după ce si inainte de aceea confiscase de­
antaiu in familiile romanesci aristocratice, si pre­ quam miseram plebem in foveam deduxerunt. stule averi monastiresci, in diet’a generale tienuta
cumu se va vcdd din documentele ce se voru cita 3 ) Vedi I. M. Moldovanu in Archivu Nr. 11 la cetatea Medeasiu in Dec. 1588 pe langa-ce de-
indata, camu in 25 de ani dela consolidarea re­ p. 224.
formatiunei in Transilvani’a, le-a si successu a 4 ) Textulu acestei legi se afla pe la scriitori Decrevimus igitur, ut ex se ipsis eligant Superin-
calvini nu numai pe cele mai multe familii nobili unguresce si latinesce; aici ilu dete dn; Cipariu tendentem, ne vivi Doi inter illos verbi praedicatiQ
fruntasie a le romaniloru, ci si pe una parte din după P. Bodu asia: „Quoniam de plebe valacbica cesset, imo vero progressum habeat."
poporu. sunt plurimi, quos Dominus Deus radiis veritatis Sub cuventulu lui Ddieu ei intielegea numai
Protestanţii adoptaseră maxim’a care tienea, illuminavit, a professione graeca recesserunt, et doctrinele calvinesci; in legi si in alte acte publice
ca domnulu tierei este domnu si alu religiunei, sdu verbum Doi propria ipsorum lingva praedicatum numai confessiunea calviniloru se titulâ Orthodoxa,
curau se dicea latinesce: Cujus est regio, illius audiunt, quorum superintendens jam defuuctus est. tdte altele in ochii, loru trecea de heterodoxe,