Page 7 - 1875-12

bijuterie, argintărie dela archiepiscopii de Patras, cele mai bune producte ale literaturei frumdse abia comerciale suntu bolnave, si ca se ceru mesuri e-
Argolida, Cefalonia si Mesenia cu occasiunea nu­ au cate cinci siese sute de cumpărători. De aceea nergidse si anume moralitate mai multa in co-
mirii loru de a episcopi. Camer’a-si salvă on6rea se nu ne mai facemu de risu voindu a figurâ în­ merciu, pentru-câ creditulu se se pdta stabili. Mi-
controlării sale in numele tierii; — dr’ peddps’a aintea Europei de bogaţi cu saraci’a n6stra, si se diuldce suntu de ajunsu, numai dmenii se se re*
ministriloru va remand exemplu de monitare la
pastrarea mai bunei moralitati officia. ne punemu poft'a in cuiu de a mai inchiaid inca f o r m e d i e ei pe sine.
si tractate de apararea unei avuţii, care ne lip-
sesce. R e v i s i u n e a i n v o i e l i i d u a l i s t i c e
Proprietatea literaria. Asia vorbescu diariale maghiare. Se pare inse cu Ungari’a, in an. 1878 trebue se se supună
Acdsta specie de proprietate in tierile ndstre ca ministeriului totu ’ia casiunatu câ se faca din la ndue discussiuni, si sdu se se reinnoidsca, sdu se
nu prea este cunoscuta in sensulu in care o cunoscu proprietatea literaria cestiune diplomatica si obiectu dd occasiune la scisiuni fatale.
pop6rale inaintate in civilisatiune; sdu ddca dmenii de negotiatiune. Literaţii străini se voru bucura Unu baronu austriacu, mare istoricu, Jos. A-
au si pe la noi idea despre proprietatea literaria, de acdsta mesura, pentru-ca voru castiga dreptulu l e x a n d r u d e H e l f e r t , esl in dilele de cu-
rundu trecute in publicu cu unu opu intitulatu:
apoi ni se pare ca aceea semena cu ceea ce se afla de a cere desdaunare dela cei cari traducu dramele,
„Revisiunea pactului cu Ungari’a*, in care ataca
in legile unoru tieri care tienu, ca a manca din romanele, novelele, poeme, cârti scolastice, etc. pe
atatu dualismulu, catu si maghiariamulu in specie,
gradin’a de pometu a cuiva atatea p6me cu cate furisiu in limb’a maghiara si le vendu câ pe a le loru. câ ruinatoriu alu monarchiei cu apucaturile dove­
se satura unu omu, nu este furtu, numai se nu-ti dite. H e l f e r t pretende in opu, câ se se asecu-
impli’ si traist’a ori desagii. Intre literaţi este cu­ reze mai antaiu intrdg’a monarchia in existinti’a ei,
noscuta terminulu latinescu PI agi a tu, adeca candu EBrasiovu, 4 Dec. In acdsta regiune s’a apoi libertatea federativa a Ungariei si spre acestu
cineva fura conceptulu, elaboratulu altuia, -lu deco- si pusu drna in forma. Ninsârea ce veni pe la 28 scopu cere o misiune seridsa a pactului, care apoi se
piadia si apoi -lu da de alu seu, că si cumu ar’ fi Nov. insocita de venturi furi6se, tienîl aprdpe ddue aiba garanţia de durata pe tempuri inainte. Pentru-câ
se se pdta face acdsta, afla nestramutatu si neapa-
esitu din capatien’a lui. Plagiatulu inse pe la noi dile, si se pare ca orcanele in munţi au astupatu ratu, câ Ungari’a se se invoidsca, inainte de tdte,
nu a cadiutu sub nici-o lege positiva si sub nici-o cu nea drumurile, pentru-ca post’a dela Bucuresci câ ministrulu ei la curtea imperatdsca se se dela-
peddpsa, celu multu ddca plagiatorul.u e demascatu, nu ne veni vreo cinci dile. Acdsta drna timpuria tureze, precum ai ministrulu pentru apararea tierei
rivalii sei -lu iau in risu, -lu făcu de ruşine, adeca produse dintr’o data scumpete extraordinaria in lem­ si ministrulu de comerciu; dr’ creditulu statului si
ddca-lu prinde ruşinea. In diaria mai intempini nele de arsu, care inse s’ar’ fi po.tutu preveni f6rte datoriele lui trebue se fia drasi comune. Eiu ame-
bine, ddca administratiunea economica a cetatiei nu nintia apoi pe maghiari, ca de nu voru primi ace­
destule plagiate.
ar’ fi cadiutu la starea orasieloru unguresci si tur- ste supunenduse postulateloru intregei monarchie
Aici inse nu ne este vorb’a de simple plagiate comune, si voru amblâ a-si stdrce drepturi eschi-
merunte, ci de acea proprietate a producteloru men- cesci. Trebue adeca se scimu, ca Brasiovulu este sive de stătu politicu naţionale, atunci se scia ma­
tiei omenesci, cărei in tierile civilisate i s’a datu fdrte bogatu de păduri, are si officiu de silvicul­ ghiarii, ca voru fi daţi prada popdraloru.
definitiune exacta si apoi s’a pusu sub apararea tura, care-lu costa la 14 mii florini pe anu, pdte De candu esl brosiur’a acdsta, nu numai in
legiloru statului câ ori-ce alta proprietate, cu sin- se taie cate 10 mii de stanjini lemne de fagu si diaristic’a din ambe castre dualistice, ci chiaru si
gur’a mărginire, ca auctorulu unui productu scienti- de bradu pe fia-care anu asia, in catu numai la 80 in parlamentele loru ferbe necontenitu si colcăie
ficu ori literariu si heredii lui se bucura de drep* de ani se se intârca drasi la. taiatur’a din estimpu; ferbinte mancarimea de cdrta, dusmania si resbunare,
ceea ce se vede si din incidentulu pertractariloru
tulu exclusivu alu acelei proprietăţi numai pe unu cu tdte aceste, cetatea nu are astadi in magasinulu in privinti’a tractatului de vama, despre care vor-
seu nici 50 de stanjini. Se spune, ca are in pă­
timpu anumitu, de ex. pe treidieci de ani, in care biramu in nr. trecutu. Ei se cdrta pentru ossulu
dure la cinci mii st. lemne taiate si uscate; ddra
periodu ori cine ar’ cutediâ se tipardsca cartea cuiva de roşu; ddr’ după ce successe lui Tisza fusiunea,
acelea suntu in p ă d u r e , si tdte interpellatiunile in catu adi are la dispusetiune maioritatea, caus’a
fara soirea si invoirea respicata a proprietariuiui,
si certele din adunarea representatiunei suntu nuci dualistica a devenitu amenintiatdria in ultim’a ana-
cansideratu fiendu că ori-ce furu, e condamnatu la
aruncate in părete. Pare ca ar’ fi unu farmecu, lise, ad. la revisiunea viitdria, pe care a semnali-
peddpsa si desdaunare *). Intr’aceea s’au aflatu sat’o cu atat’a seriositate Helfert, dandu se intie-
mulţi librari si alţi speculanţi, cari locuindu in ca de candu ministeriulu de interne spărsese (1870) ldga maghiarii, ca austriacii in casu de asia, au
representatiunea vechia si fach din ea unu corpu
alta tidra, luă. producte literarie de airea si le ti- refugiu a fi germani tari, ddr’ maghiarii prin se-
pariea in patri’a loru. Acestu mare abusu s’a co- greoiu de 150 membrii, lucrurile comunei mergu paratiune vom trebui se apuna. —
misu tempu indelungatu mai alesu in Belgiu. Spre si mai reu decatu pana atunci. Mulţimea de fun­
cţionari condamnaţi a-si consumă vidti’a in aerulu
a pune capetu nelegiuirei, cestiunea proprietatiei
celu innadusitu alu cancelariiloru si a scrie mii de B a i ’ a - d e - c r i s i u (comitatulu Zarandu)
literarie ajunse pe manile diplomaţiei, de unde apoi
cdle pentru plaţi fdrte modeste, si totuşi spese e- in Novembre 1875.
resultara tractate formali incliiate intre diverse sta­ ( C a p e t u . )
turi. Ungari’a nu a sciutu pana acilea nici de norme representate prin unu bugetu anuale ce se La aceste — pdte — va dice cineva, ca tdte
asemenea tractate. Acumu inse, in dilele n6stre, apropie la 300 de mii fiorini; cu tdte aceste una comitatele au un’a si aceea-si forma de administrare,
vedemu ca se dede in discussiune publica unu pro- parte de pavagiu ruinatu cu totulu, alte strade nici si anume cea centralistica. — Este adeveratu, si
macaru aşternute cu petrisiu si nici-decumu lumi­
iectu de tractatu regulativu alu proprietatiei lite­ eu credu, ca au aceea-si forma, inse nu sciu din
rarie. Ce dicu inse literaţii ungureni la proiectulu nate ndptea, si comun’a inca totu detdre. Aceste ce causa, ca nu au si acela-siu modu de adminis­
acesta? Ei dicu fdrte reu si suntu buni bucuroşi contradiceri apparente se potu esplicâ numai luandu trare. Si pentru a se potd formă unu conceptu
la examenu tdte positiunile bugetului una cate-una, despre deosebirea intre aceste moduri — după de­
câ se nu-i mai audia nici de nume.” Si pentru-ce scrierea in linie principali a starei administrative
asia?. Căuşele suntu apr6pe de mintea omului, si mai informandu-te si pe cale private. si de justiţia din Zarandu —, fia-mi permisu a
cei cari cunoscu limb’a maghiara, le voru fi cititu Pretiurile cerealieloru suntu scadiute, inse si face o mica asemanare facia cu acest’a intre veci-
in foile din Pest’a si in „M. Polgâr* din Clusiu. banii devinu totu mai rari, dra executiunile de con- nulu comitatu Bihari’a.
Dreptulu proprietatiei literarie, dicu ei, presupune tributiuni totu mai dese; migratiunea se continua Repetu: nu sciu caus’a; se pdte inse se fia
reciprocitate din tdte punctele de vedere, adeca, câ in proportiuni colossali, in mani’a lui „Kelet*, acea, ca avendu acestu comitatu o estensiune colo­
ddca literaţii si erudiţii străini voiescu se se apere „Hon*, Dobransky, Koos Ferencz, cari injura ne- sala, frenele administratiunei acurate si punctuali,
cum si ale esecutarei de justiţia ddra nu potu pă­
de noi câ se nu le furamu proprietăţile mintiei si incetatu pe „boierii* romanesci, „tirania* politiei trunde pana la vdtr’a celui din urma locuitoriu alu
ale geniului loru, se avemu si noi proprietăţi de a- din Bucuresci si insulta pe romani preste totu. De seu. Destulu ca după modulu seu de administra-
celea, care se merite câ se le aparamu prin trac­ altumentrea dela Romani’a inca avemu astadata sciri tiune ce se observa, list’a de evidenţia a acestui
tate, prin conventiuni de stătu. Ddra noi vai de fdrte urite mai alesu din lumea comerciale, in care comitatu se vede a se estinde cumva numai asupra
capulu nostru ce avemu? Din toti literaţii noştri se intemplara falimente colossali, si acumu urmddia organeloru sale subordinate, si inca numai câ asu­
numai M. Jokai este cunoscutu Europei din lucrări cele mai mici unulu după unulu. Creditulu este pra unoru persdne private, ddr’ nu câ organe offi-
cidse si cu privire, in catu corespundu acele chia-
originali, dra mai departe nu te teme, ca germa­ aprdpe asia sguduitu câ si celu din Pest’a. Mulţi marei loru, nu asupra poporului, causeloru si inte-
nii, francii, italianii, anglii, belgianii, helvetianii, voru se afle caus’a crisei numai in lips’a exporta- resseloru lui. De aci urmă intim’a legătură si prd
spaniolii, holandii nu se bătu după cârti maghiare, tiunei cerealieloru; adeverulu inse -lu mai aflamu marea încredere a corpului officialu intre sine, cum
nici câ se fure din ele, nici câ se le traduca pe si airea. Au esitu adeca la lumina, ca mai multe si despoiarea si maltratarea poporului prin acele
furisiu, pentru-ca ori-unde se intorcu prin Ungari’a, case, anume din Bucuresci, jocasera pana in a. 1873 organe officidse, cari vinu in nemijlocita atingere
dau totu numai preste producte de ale loru, tra­ grosu la burs’a din Vien’a si perdusera sume e- cu elu si cari anume suntu notarii comunali. Ddca
duse, imitate, excerpte, plagiate; abia ici colea cate norme, ddra tacea, câ se nu se afle perderile loru. in decursulu constitutiunei a potutu se se intemple
o alegere de notariu după placulu celoru din cen­
o drama originale, alu cărui subiectu inse este strictu Pe alţii ii trânti luxulu celu turbatu, pe care-lu tru, bine; dr’ de nu, acel’a s’au alesu sub form’a
naţionale, atatu de locale si exclusivu, in catu de facea ei si familiile loru. Mai este inse unu reu constituţionala, ddr’ in modu fortiatu. Acdst’a a
ex. publiculu Yienei ori alu Parisului nu afla nici- extraordinariu, de care sufere mai alesu piati’a ca­ causatu, ca in Bihari’a notarii comunali pana acum
unu gustu la densulu. Preste acdsta ce mai frica pitalei, adeca resboiulu acelu subterranu, surdu, a- n’au fostu alta, decatu nisce viermi ce rodu la ra-
se ducemu noi pe terrenulu literariu, scientiflcu si scunsu, pe care-lu pdrta capitaliştii evrei in contra decin’a planteloru frum6se. Se da esceptiune si re-
artisticu de furi străini, 'candu la noi maghiarii, capitalistiloru creştini, pe vidtia pe mdrte, din co- cunoscintia celoru ce o merita, si nu se pdte negă,
ca in Bihari’a suntu si notari demni de tdta stim’a
mand’a aliantiei israelite, precum se spune, pana
si respectulu; asiâ servdsca de esemplu bravulu no­
*) In „Transilvani’a* se publicase mai antierti atunci, pana candu evreii nu voru castigâ tdte tariu Sabbas Andru, cum si alţii de o sucrescentia
unu estrasu din respecţi v’a lege austriaca. drepturile civili si politice. Destulu ca piatiele mai moderna si crescere mai basatâ* Ddr’ nu se

«