Page 10 - 1875-12

romanica era intru adeveru sărăcită si asuprita Armatu bine cu datele sale statistice oficiale, „Mei fetiori, aceea nu merge asia cumu vi se
preste t6ta mesur’a, de aceea o scutesce din nou, Dr. Fischhof se adressâ catra regimu, catra minis- pare vdue."
mai alesu de darea decimeloru din cerealie, din teriu dicundu: Vedeţi de midiulociti pe ori-ce cale „Da de ce se nu mdrga părinte, ca ddra im-
mustu, legume, oi, porci si stupi; dra fiendu-ca de­ veţi sci, desarmarea generale in Europi, dra in peratulu are vrasmasi destui; se ne duca asupra
cimatorii nu se supunea la mandatulu domnitoriului, catu nu veţi desarma tocma de totu, nutriti pe loru, ca pe care cumu l’amu ochf, ar’ si audf can-

in 14 Iuniu 1676 emitte unu decretu amerintia- soldaţi multu mai bine, câ se nu pâra de f 6 m e . tandu cocosiulu dela usi’a raiului si pe Sant-Petru
toriu asupra loru. De alta parte inse mitropolitulu Ceea ce dice francesulu frappantu — lovitoriu, venindu cu chiaile."
Sava II. in locu de a salva macaru nesce ruine isbitoriu — aceea suntu cifrele citate de Dr. Fisch­ In fine preotulu abia ’i capacitâ ca, „nu
din autonomi’a basericdsca, tocma din contra, ajuDge hof in acdsta materia. Densulu descopere lumei cu merge asia," si bieţii fetiori esira cu dorulu in
cu anim’a sfarmata de doreri câ se mai vedia si acele cifre unu a l t u deficitu alu imperiului, nease- sinu, „de a se bate cu ori-cine, si apoi se-i lase
unu altu edictu alu lui Apaffy datu la cererea lui menatu mai periculosu decatu celu de bani, unu la părinţi."
Tiszabecsi in 14 Iuliu 1674, catra mitropolitu, deficitu terribile. in p o t e r i , i n s a n e t a t e a s i Se ne intdrcemu la alte cifre.
protopopi si preoţi, prin care le demanda de nou, i n v i d t i ’ a l o c u i t o r i l o r u acestui imperiu. Dr. Fischhof reproduce din statistic’a compa­
sub grea peddpsa,, câ se recundsca supremati’a epis­ rativa a unui francesu eruditu alte cifre si mai in-
In dilele ndstre este adoptata doctrin’a, ca
copului calvinescu, cărui i s’a datu dreptulu de fricosiate, despre înmulţirea popdraloru. După aceste
mancarea de carne dâ cea mai multa potere la
superinspectiune preste tdte baseficele romanesci, calculatiuni": In Norvegia suntu de ajunsu 41, in
dmeni m u n c i t o r i . Acdsta doctrina este sprijinita
pentru câ se îndrepte errorile loru si după impre- Russi’a 48 de ani, câ populatiunea se se indoidsca;
de nenumerate experimente si de experientia vasta.
g'iurari se le guberne, se faca prin ele v i s i t a t i u n i in Prussi’a propriu disa populatiunea se indoiesce
Acumu se vedemu care stătu cumu -si tiene arma-
c a n o n i c e , cu care ocasiune se fia obligaţi a se in restimpu numai de ani 51; in ceealalta Germa­
t’a sa. Armat’a austro-ungurdsca e tienuta mai
presenta la elu toti pe cati ii va cita înaintea sa, nia după provincii, in cate 68, 72, 101 pana la
reu decatu ori-care alfa din Europ’a. Soldatului
si nici-unulu se nu cutddie a resiste *). 109 de ani, in Angli’a camu in 53 de ani, in
Angliei se dâ de trei ori atata carne, soldatului
Ce mai potea face mitropolitulu Sava II. facia Portugali’a 80, in Belgiu 77, in Greci’a 86, in
Franciei si alu Italiei de doue ori atata catu celui
cu acdsta nebuna porunca a tiranului paganu? Itali’a 84 de ani, in Franci’a in 165 de ani, in
austriacu; chiaru soldatulu rusescu are cu 49 grame
Aristocrati’a romandsca trecuse in partea ei cea mai alte tieri in cate 70—80 ani, dra in imperiulu
si celu pemtiescu cu 16 grame carne mai multa
mare de multu la calvinia; chiaru si familii roma­ austro-ungurescu populatiunea se pdte indof la nu­
decatu celu austro-ungurescu. Ce urmddia de aici ?
nesci si grecesci emigrate in urm’a revolutiuniloru meru numai in cate 217 ani! Vedi acesta este unu
Urmddia firesce, ca dmenii teneri, suciţi si inver-
din Munteni’a in Transilvania se calvinisera; cativa deficitu din cele mai spaimentatdrie! Oausele ace­
titi, manati si alergaţi mai t6ta diu’a sub ceriulu
protopopi si unu mare numeru de preoţi era cal­ stui reu terribile se potu afla fora mare greutate,
liberu, simtu totu-deauna f6me lupdsca, ddra nu se
vini, dra alţii se clatină tare. In situatiuni de si atunci nu vei avd se te miri, ddca pangerma-
satura nici-odata, prin urmare’i scadu poterile cu
acestea popdrale atacate chiaru la altariele loru, nismulu face progresse asia enorme, chiaru fora a
atatu mai multu, cu catu conditiunile climatice ale
iau recursu la ultim’a raţiune, adeca la arme. recurge la arme fisice, numai prin potersa sa pro­
celoru mai multe provincii ale imperiului inca pre-
Acdsta eventualitate inse era prevediuta prin cativa ductiva. Observaţi bine, ca in tierile protestantice
tendu nutrementu mai satiosu si mai bunu. Pede-
art. de lege, si anume din anii 1620, 1622, 1632 populatiunile se inmultiescu neasemenatu mai tare
strimea inca sufere de f6me, ddra călăreţii,- e vai
si 1650, prin care se interdice, anume romaniloru, de catu in cele catholice, cu exceptiune numai de
de sufletulu loru, pentru-ca ei flamendiescu si mai
portarea de orice arme, cumu puşca, lance, tolba unele. De cele orientali nici nu mai vorbimu. Ma­
tare. Din poteri scadiute urmedia b61e diverse, chiaru
cu săgeţi, sabia, palosiu, ciocanu cu manunchiu teria ampla de meditatu pentru toti patrioţii si
si mdrte, si apoi — auditi lucru de spaima! Din
lungu, barda si ori-ce alta arma, dra prin art. 9 barbatii de stătu, dra mai alesu pentru ai romani­
armat’a austriaca moru de t r e i ori atati dmeni,
din 23 Aprile 1638 li se interdice si calaritulu.**) loru. De aceea f6rte bine facil ministeriulu Ro­
cati moru in proportiune din cea germana. Asia:
Preste acestea, mitropolitulu potea se scia, ca la cea mâniei, ca se ocupă de r e o r g a n i s a r e a biurou-
din 240 mii de ostasi austro-unguresci moru pe
de antaiu încercare de a’si apara religiunea cu lui statisfcu din Bucuresci.
anu circa 3600, candu din acelasiu numeru de os­
armele, gubernulu era se chiame indata ajutoriulu Preste 51 de ani Germani’a va avd 71 mil-
luiiiikiiu otaiiuuaii iu Daualu. Diu priuoipatolo tasi nemtiesci moru numai cate 1200. Ddra cu lidne de locuitori, adeca ddca-i va incapd tidr’a,
b61ele cumu stamu? Ecca. In a. 1872 la 238,772
romanesci, ajunse si ele intre anii 1660—1680 la dra in Austro-Ungari’a după acelasiu periodu nu­
ostasi au fostu 434,105 caşuri de b61a; cu alte
stare f6rte problematica, nu potea se aştepte altu- mai 44 y milidne, adeca ddca acestu imperiu va
a
cuvente: mai toti soldaţii austriaci mergu de cate
ceva, decatu celu multu unele subventiuni materiali sta totu sub blastemulu de astadi.
ddue ori pe anu in spitalu. In acelasiu anu s’au
destulu de modeste, si acelea inca numai, ddca nu întrebarea cea mare ce se pune acf este:
dimisu din armata 9446 fetiori câ bolnavitiosi pana
era periculu de a se compromitte tidr’a. Atat’a se Suntu dre populatiunile austro-unguresci neproduc­
la reinsanetosiare, adeca se se vindece acasa, la
spune in vidti’a lui Sava, ca de cateori se reintor- tive din natur’a loru, sdu ca nu se potu propaga
tata-seu si la muma-sa, dra 6332 au fostu dimisi
cea elu sdu frate-seu Georgie din legatiuni, in care’i pentru cause externe? Unele, pucine, suntu si din
cu totulu câ dmeni trupesce ruinaţi. Aci Dr.
tramitea domnulu Transilvaniei la domnii tieriloru natur’a loru; ddra cele mai multe suntu impedecate
Fischhof facil si una tabella de morburi dopa na-
vecine, totu-deun’a aducea dela aceştia recomenda- in propagarea loru numai prin influentie externe,
tionalitati, in care arata, ca din toti, cei mai mulţi
tiuni pentru baseric’a orthodoxa orientale din Tran­ intre care la loculu antaiu stă lipa’a de adeverata
suntu romanii, cari se bolnavescu mai desu, de unde
silvania. (Va urmâ.) civilisatiune adeca barbati’a, fiica a despotismului
elu deduce, ca acestu poporu, câ mai pucinu vigo-
si a impilarei, de unde apoi vene s a r a c i ’ a , re-
rosu, ar’ trebui mai crutiatu. Hei, ddra noi cund-
presentata prin locuintie puturdse, lips’a de nutre-
Invetiatiira excefilenta despre scemu fdrte bine adeveratele cause ale bdleloru la mentu b u n u si de ajunsu, lipsa de imbracamente,
mortalitate sf nasceri. fetiorii de naţionalitate romana, ci pdte fi ca le
munca brutale fara nici unu sporiu, lipsa totale
Scienti’a statisticei este inca tenera, ea inse vomu descoperi la alta ocasiune; aici intrebamu de crutiarea sanetatiei, beţiile insocite ds omoruri,
numai câ in fuga: Cundsceti. voi dorulu de parenti,
si pana acuma scdse la lumina cateva resultate, tienerea miiloru de soldaţi in casemattele cele pe­
de fraţi si de sorori, de munţii si valile patriei ro­
care punu la mirare pe omenimea intrdga. O, ca-ci stifere ale cetatiloru fortificate, unde se ruinddia
manului? Acelu doru numai se simte. întrebaţi pe
nu tragemu si noi invetiatura mai multa din sta­ chiaru poterea loru productiva; desfrenarile scarnave
elvetianii, pe cari lipsele vietiei ii mana in frumds’a
tistica. pe la cetati insocite de morburi omoritdrie; lipsa
Itali’a, ce făcu candu ii ajunge dorulu tierei loru.
Renumitulu Dr. Fischhof este unulu dintre totala de medici buni pe la sate si alte cause ne­
Ddca nu potu pleca, innebunescu, se bolnavescu,
publiciştii si politicii cei mai ageri, odeni6ra mar- numerate.
moru. Unu exemplu caracteristica. Suntu cativa
tiru alu libertatiei, contrariu declaratu alu despo­
ani, decandu pe recruţii unui regimentu din Tran­
tismului de ori-ce natura, alu centralismului câ si
silvania, care stationâ in Tirolu si pe la GOrz,
alu dualismului, si amicu sinceru alu systhemei fe- Hrasiova 8 Decembre st. n. 1875.
ii ajunse colo in Maiu „dorulu de acasa." Preotulu
deraliatice rationabili. Vediendu acelu barbatu sta­ înalţii barbati de stătu si celebrii financiari
regimentului era repaus, pop’a Ioanu Dumbrava.
rea miserabile a finantieloru imperiului din- ambele din capitalea Ungariei au mai indeplinitu unu actu
Una cdta de recruţi merse la preotu.
sale parti, cumu si pucin’a înmulţire a populatiu- de mare insemnetate pentru critic’a stare a finan-
nei si totu-odata extraordinarii mortalitate in ar­ „Părinte, noi in astea optu luni amu invetiatu cieloru statului ungurescu. Registrulu imprumuturi-
loru de stătu se inmulti cu unu imprumutu nou
maţi austro-ungurdsca, se puse pe unu studiu sta- „mustr’a fdrte bine, ca nu ne damu pe soldaţii floreni v. a.
tisticu comparativu, pe care amu dori câ se-lu ci- betrani. Vedemu ca te ai bine cu dn. Obrist (Co- in mărime de t r e i s u t e d e m i l i d n e
Dominec’a trecuta in 5 Decembre st. n. d-lu mi­
tdsca totu romanulu, pentru-ca lucru mai instructivu lonelu). Fa bine rdga’lu se scria la inaltiatulu nistru de financie Colomanu Szdll subscrisse in
si mai folositoriu anevoia va citi in dilele ndstre. imperatu, se ne tramitia undeva, câ se ne batemu, Vien’a contractulu inchiatu cu consortiulu Rothschild,

fia macaru si cu draculu, si apoi pe cati vomu re- care va da statului maghiaru sutele de milidne pre
*) Vedi tdte acestea documente latinesce si mand in vidtia, se ne lase in tidr’a n d s t r a, ca langa 6 percente interesse in auru, cari corespundu
celu din urma unguresce in Archivu Nr. 29 pag. 572 5. uita-te părinte, se apropie lucrulu câmpului, se ne la 7 V percente in bani de harthia. — Preste totu
2
**) Vedi Approbatae Constitutiones Edict. XLIV. conditiunile sub cari s’a inchiatu acestu imprumutu
si Comes Josephus Kemdny «Index articulorum diae- vedemu de trdba, ca aici numai catu ne pdrta tdta de rente se dicu a fi catu se pdte de favorabile
talium etc. in Museulu dela Clusiu si in una col- diu’a in susu si in diosu, câ se invetiamu totu aceea pentru statulu ungurescu, ceea ce inse cu atatu
lectiune decopiata de Stef. Moldovanu. totu ce amu mai invetiatu, " mai vertosu hu se p6te crede, cu catu asecurarile