Page 1 - 1876-05
P. 1
Gâzet'a 699 de 2 ori: Joi’a si Duminae’a, 8e pretmmera la poştele e. «P v., si pe la
Fâi'a, candu concedu ajatâriale. Pretiuln! DD. corespondentă. — Pp-’ serie 8 or.
po 1 ana 10 fi., pe */» 3 fl. v. a. Tieri eeterae 12 â. Tacs’a timbrala a ?” ie fiaoore pe*
f. a. pe dna ana sda 2*/» galbini-xnon. sunatâria. blic. ..
Mii. ' ^
h'r. 31. 8380 i'Jij"' ; Brasiovn 4 Maia 22 Aprile
*-4m--------
l T\ ' J i• ’ " ; J J i i»; î , ■ ,> f ,0" i
Sjmlare de harapi. pertinenta dicundu, ca poporulu romanescu inca si limba comuna, este unu prefSstu de nimicu, apucă
< re
L bt ' ingrata si cu totulu perduta pentru de aceea t r e b u e se adâpte si se invetie limb’a tura macbiavillistica, perfida. Atunci se fiţi con-
a
aceia pe c^n’i ti-ai propusu a-i spala; cu tâte a- maghiara, pentru-câ cu ajutoriulu aceleia se âsa din secenti in fanatismulu vostru celu ridicolu si se
ceate o faci" uneori, nu câ se-ti ajungi vreunu acopu barbaria si se se civilisedie, precum si, câ inve- pretendeti, câ se invetie omenimea intrâga limb’a
positivu, ci mT i câ ae dai lumei probe, ca toti tiandu-le acea limba, se ne infratimu cu maghia vâstra, a renegatilorn, se faceţi totu maghiari din
ma
cati s’au inveci' itQ in reutatea loru, adu in rătăci rii *). trei miliarde si mai bine de âmeni locuitori pe fa
tele loru păreri, suntu si remanu i n c o r r i g i b i l i. Odata si bine renegatu din crescetu pana in ci’a pamentnlni. Aceşti âmeni fanatici falsifica cu
0
Iti faci inse si ('atra i datori’a, pentru-câ la diu’a tălpi, pe care nu-lu întrecu nici cei mai fanatici totulu semnificatiunea cuventeloru; asia de px: ei
judecatiei se poţi‘ dice in cugetu curatu: Le-amu spahii şerbi turciti din Bosni’a si Hertiegovin’a. s u b j u g a r e a s i t i r a n i ’ a o dan de sinonima cu
spusu, pecatu se l’ avemu. Dâra in fine din punctu de vedere romanescu totu „infratirea.* Ce înfrăţire? I n r e r e s s u l u egois-
q
Cestiuni nenuiierate, de importantia immensa, e mai bunu unu renegatu asia guralivu, carele dâ, ticu infratiesce si desfratiesce. Individi particulari,
poţi dice, de viâtia de mârte, ne stau de înaintea pe facia ceea ce aude si invâtia in scâl’a despotis câ comercianţi, industriari s. a. invâtia ori-ce limba
a
spre discussiune, câ f toti patrioţii, asia si n6ue; mului batjocoritu constituţionale, si asia mai apuci fora forti’a vreunei legi tirannice, dâca-i dictâdia
dâra in midiuloculu acestoru ocupatiuni încordate, dela elu cate unu firu’ alu complotului urdîtu asu interessulu, dâca nu, nu.
unii renegaţi atatu te mai inpingu, inboldescu, ’ti pra vietiei nâstre nationale-politice si asupra lim- Bepetimu ceea ce amu mai scrisu de nenume-
striga la urechi, ti se 1,’ingescu in drnmn, in catu bei nâstre celei dulci si frumâse. Deci fiindu-ca rate-ori in curau de ani patrndieci: Acela care se
cauta se’ti esi din cumpe'tu, se te mai ocupi une acestu renegatu spune secrete din scâl’a loru; âcca incârca se-si impună limb’a sa ori cu forti’a, ori pe
ori si cu ei, de si barbatil cei mai seriosi dintre ’i descoperimu si noi doctrine nu secrete, ci mani caii clandestine, este unu rebellu in contra popâra-
noi disesera inca „Albinei* inainte cu 3—4 ani: feste, luate de moştenire dela părinţii si străbunii loru si a omenimei intregi, guprimatoriu de liber
„De ce nu’i lasati in pace ? Faceti-ve ca ’iati sca- nostrii. tate, tiranu demnu de urgi’a si de ostracismulu u-
patu din mana, nu ve perdetl timpulu cu ei, ca Naţiunea romanâsca de candu este ea, si-a niversului.
de muslcatu totu nu musîcâ.* Fi inse dela unu versatu sângele mai de multeori pentru limba si Aceste se fia dise odata pentru totu-deauna
timpu inainte incepu a-si imagina despre sine ceea naţionalitate, de catu pentru libertate. Astadi este renegatului din Maramurasiu, ca-ci noi amu terrni-
ce credea paseruic’a‘ochiu-boului cQ incalecase pe totu asia. Decatu* se-si dâ copilaşii Ia scâla de natu cu densulu pentru tâta viâti’a.
vulturu, sâu musc’a ce se pusese pe cornulu tauru limba străină, mai bine nu-i va da de locu, cf in (Va u r m â.) :
lui si apoi i se parea, ca ea trage carulu. Aceşti lipsa de scâla propria, ei va tienea langa miei si îji- .Q•" ’ i'\t) f,V tH: .■ j ..
âmeni, cari stau in soldulu poterei din dilele nâstre, vitiei.
uita sâu incai se făcu a uita, ca ei suntu numai _ Poporulu romanescu, fara câ se urasca pe po- Brasiova in 3 Maiu, 21 Aprile 1876.
....
;. -
‘ '
câd’a securei, taiata din padurea roinanâsca, vasui poruin maghiaru cu acea ura intensiva turcâsca, cu Diu’a de 29 Aprile a. c. erâ menita pentru
de acelea, pe care dâca l’ai intrebuintiatu, -lu spargi care ne urascu agitatorii (bujtogatok) de naţionali definitiv’a inchiare a impacatiunei dualistice. Acâsta
si-lu arunci departe, harapu cărui dupa-ce 'l’ai fo tate maghiara pe noi, nu simte nici cea mai mica di a trecuta si impacatiunea nu numai ca nice
losita câ se committa crime in interessulu teu, ei trebuintia de a invetia limb’a maghiara din nici- pana astadi nu s’a inebiatu, ci din contra, scirile
dici cu poetulu: „Der Mohr hat seine Schuldigkeit una eausa, si cu atatu mai pucinu din punctulu de ce le primimu dela conferintiele din Vien’a ni
gethan, der Mohr kann gehen.* Si inca ferice de vedere alu civilisatiunei europene, ci tocma din con spunu, ca impacatiunea intempina difficultati noue,
elu dâca scapa numai cu scosulu pe usia afara. tra, romanii vedu si cunoscu in limb’a maghiara asiâ incatu acum se vorbesce deja despre amanarea
S’a intemplatu adeca de multe-ori in lume, ca ha piedeca fârte mare, cbiaru si pentru naţiunea ma acestei impacatiuni pana la tâmna, deârace situ-
rapului renegatu i s’au ascunsu si s6rele, pentru-câ ghiara pe calea cea mare a civilisatiunei. Pucin’a atiunea politica generale si anume foculu din Ori-
crimele se se ingrâpe împreuna cu elu. literatura ce are limb’a maghiara, stă in partea sa ente esercita o influintia deBastrâsa asupra impaca
Lectorii noştri -si voru mai aduce aminte de cea mai mare din traductiuni. De ce se beu eu tiunei, incatu mane poimane s’ar potâ dice, ca im
marele şcandalu produsu de catra unu renegatu a- apa din valcica tulbure, sâu din baltâca, dâca am pacatiunea s’a facutu numai de fric’a eventualităţii
nume Papp Simonu (pe romanesce Simionu Popa fontan’a curata asia de aprâpe? De ce se invetie unui resbelu si asiâ nu se va potâ considerâ de
sâu si Popa Simionu), carele in diariulu „Mâra- poporulu romanescu una limba asiatica, asia s t r ă statornica, ci numai de eflussu alu âvenimenteloru
maros* indemnâ si incuragiâ pe episcopii romanesci i n ă de geniulu limbei sale si atatu de g r e a din afara; prin urmare un’a sâu alta dintre păr
si anume pe cela dela Gherl’a, câ se introducă pentru oricare poporu europânu, candu limb’a nâs- ţile pactante va pâte se câra de nou revisiunea
limb’a maghiara in scâlele populârie romanesci, tra este asia de usiâra, attragatâria, sonâra, in catu unei asemeni impacatiuni.
dâca nu altumentrea, prin măiestria, prin manopere, ori-ce poporu o pâte invetia multu mai curendn de Pre de alta parte inse aflamu, ca guvernulu
imitandu pe Fabius Cunctator; sâu adeca mai cu catu pe ori-care alt’a. Dâca romanulu mai voiesce maghiaru mişca tâte petrile, câ se încheie impa
ratu romanesce, câ ârchiereii romanesci se lucre pe se mai invetie si alte limbi, acolea suntu cele dâue catiunea cu ori ce pretiu, pentru ca se teme, ca
furisiu, se insiele pe romani, se-i dâ pe nesimţite classice, latin’a si elin’a, si cele neolatine, pe care sub alte impregiurari politice mai favorabile nu va
in prad’a maghiarismului. Se prea intielege, ca elu le invâtia nespusu de uaioru. Dâra poporulu potâ se esopereze nice atat’a, catu pâte se esopere
noi acâsta insulta aruncata in faci’a buniloru noştri "câ poporu nu are trebuintia nici de aceste limbi, astadi. Pentru aceea dlu Tisza, voindu se faca pres-
archipastori amu trebuitu se o tractamu după cumu ci numai de limb’a propria, câ se ai-o invetie fârte siune atatu asupra nemtiloru, catu si asupra partitei
a meritatu, câ impertinentia, câ şcandalu publicu. bine, se citâsca si se scria in trensa. Una singura sale, si-aluatu refugiulu la amenintiarile cele mai peri-
Acelu renegatu Papp Simon veni apoi in „Mâra- classe de âmeni are necessitate de cate 2—3 limbi culâse si neertate. Dsa dise adeca catra mai mulţi
1 ■ maros* n-rii 22 si 23 se ne spună cu frunte de a le patriei, adeca f u n c ţ i o n a r i i . Dâra aci ob membri ai partitei, ca la casu, candu negotiatiunile
■.
feru, ca elu inca este romanu; âra apoi după multe ligaţiunea este si t r e b n e s e f i a r e c i p r o c a . de pana acum n’ar duce la nice unu resultatu, si
alte verdi si uscate cate insîra asupra redactorului Functionariulu de naţionalitate romana se invetie la casu candu din acâst’a causa ministeriulu actu-
„Gazetei* *) intre amerintiari furiâse, dice romani- bine limb’a maghiara, inse tocma asia celui de na alu ar trebui se repasiâsca, atunci nu numai ca va
loru verde in facia, ca macaru de s’ar’ fi facutu ţionalitate maghiara se nu-i fia lene a invetia lim fi cu nepotintia a se constitui unu cabinetu nou,
cu totii maghiari pe timpulu dominatiunei calvi- b’a romana, dâca vrea se se intielâga cu poporulu ci tiâr’a intrâga va ajunge intr’o crisa funesta,
nesci**); după aceea merge si mai departe cu im romanescu. Dorinti’a de a ne infrati prin una pentru ca in 1. Iuliu a. c. statulu va trebui se se
!;>£ decbiare de insolvente; consortiulu, cu care statulu
*) Respunsulu „Gazetei* esise in nr. 1 din *) „EgyedîlU menekvâsunk tehât a mlivelfl- maghiaru a contractatu imprumutulu de 80 milli-
a. c., tocma pre candu redactorulu ei se aflâ in dâs, melynek egyik âga âllami nyelvuuk el sajâti- âne, nu va voi se dâ si partea a dou’a de 40
cur’a medicului, si nu era in stare de a se ocupa tâsa. Ezt bangoztattam untalan, daczâra a haszon- milliâne, âra alte oferte acceptabile nu se ivescu.
de âmeni cnmu suntu renegaţii noştri. leso bujtogatok szidalmainak, nem csak, mert egyik
**) „Bâr onok elodei is magyarokkâ lettek âga a muveltsâgnek; banem azârt is, mert a nyelv Deşi unele foi sustienu, ca anunciarea acestei fu
neste eventualitati din partea ministrului presiediute
volna mâg akkor, most nem marczangolnâk ezen el az egyeduli kapocs, mi âltal a kulâmbOzâ fajok
keseredett anyât annyi hâlâtlan fiai,“ tâstvârfilnek etc.* este numai uuu mediulocu de pressiuue, noi totuşi
